ROMÂNIA ȘI UNGARIA, DOI VECINI CARE SE IGNORĂ RECIPROC – de Cristian Felea

Cristian Felea - editorialist
cel mai verde complex reziential

„Viktor Orban este un fel de despot, dar un despot european. El și-a găsit parteneri temporari sau strategici, din Polonia până în Balcani pentru proiectele sale de dezvoltare sau pentru cele identitare, pornind de la familie și până la religia europeană bazată pe creștinism. Știu că Viktor Orban este urât în România, dar în același timp, și invidiat. Totuși, premierul ungar știe că România nu va accepta niciodată o dominație maghiară în Transilvania, nici economică, nici politică. Statul român este slab în momentul de față și nu are o viziune despre Transilvania.”

Stefano Bottoni, istoric – interviu pentru Deutsche Welle (decembrie 2021)

cel mai verde complex reziential

Joi, 10 martie 2022, Parlamentul Ungariei a votat pentru alegerea în funcția de președinte al Republicii Ungaria a deputatei FIDESZ – Katalin Novak, fost vicepreședinte al partidului condus de Viktor Orban și fost membru al guvernului (ministru pentru familie și tineret). Este prima femeie din istoria Ungariei care ocupă acest post.

Katalin Novak și-a preluat oficial funcția marți, 10 mai ac., succedându-i lui Janos Adler și apoi a decis să viziteze România, dar nu oficial, ci neoficial, sau mai bine spus a fost o vizită privată. În diplomație vizitele private nu sunt neobișnuite, și probabil exemplele cel mai bune sunt cele ale vizitelor Prințului Charles sau ale lui Viktor Orban la Tușnad, cu obișnuitele sale discursuri la Universitatea de Vară.

Kelemen Hunor, membru al coaliției de guvernare de la București, și Katalin Novak, președintele Republicii Ungaria. Sursa: capital.ro

Katalin Novak s-a cazat la Cluj Napoca, apoi s-a deplasat la Alba Iulia, ca oaspete de onoare al „Zilei unității Reformate” maghiare și a ținut un discurs cu prilejul dezvelirii statuii principelui transilvan Gabor Bethlen.

În fine, la Cluj președintele statului ungar a avut o întâlnire cu Kelemen Hunor, liderul UDMR, ocazie cu care cei doi au făcut cunoștință: liderul UDMR ca să o recunoască drept „președinte al tuturor maghiarilor”, iar Katalin Novak să-i mulțumească pentru sprijinul electoral, esențial în câștigarea alegerilor de către FIDESZ.

Kelemen Hunor a făcut, după întrevederea particulară cu șeful statului maghiar, o declarație formală, diplomatică:

„Am vorbit despre provocările care stau în fața comunității maghiare, despre preocupările noastre și despre posibile soluții. Pentru noi, este foarte important ca relația dintre cele două țări să fie puternică și e important ca aceasta să fie construită pe încredere. De asemenea, este foarte important ca, în edificarea acestei relații, să luăm ca bază prezentul și viitorul. Important este să găsim acele soluții care se bazează pe interesul comun, atât al maghiarilor din Transilvania, cât și al României și Ungariei.”

Katalin Novak, însă, în stil orbanist, ne-a transmis prin Facebook (și) nouă, românilor, un mesaj mai puțin diplomatic, ba chiar explicit:

„Astăzi m-am întâlnit cu Kelemen Hunor, președintele UDMR, vicepremier al României. Ca președinte al Ungariei, consider o prioritate să îi reprezint pe toți maghiarii, întrucât pentru mine nu contează dacă cineva trăiește în interiorul sau după graniță. Maghiarii sunt maghiari, punct.”

Ministerul Afacerilor Externe a reacționat la postarea doamnei președinte a statului maghiar printr-un comunicat: „… în măsura în care declarațiile Președintelui Ungariei, aflată în vizită privată în România, se referă și la cetățenii români de etnie maghiară, este de subliniat că, potrivit dreptului internațional, un stat nu poate să își aroge drepturi de orice fel în raport cu cetățenii altui stat.” (mae.ro)

În lumina tuturor evoluțiilor din ultimul deceniu ale FIDESZ, sub leadership-ul lui Vikor Orban, mesajul pe care președintele în exercițiu al statului ungar l-a postat pe rețeaua socială nu este unul surprinzător. Referindu-se la succesiunea de inamicalități din relațiile româno-maghiare, dar mai ales la atitudinea total nepotrivită a doamnei Katalin Novak, Cristian Tudor Popescu remarca: 

„România nu e o țară oarecare în raport cu Ungaria. Aici sunt legături vechi de-a lungul vremii. Când vii ca proaspăt președinte și nu-i dai un telefon președintelui țării, României, în care te duci, nu e în regulă. Sigur, poți să te duci ca o vizită privată la Cluj, nu era neapărat nevoie să se ducă la Cotroceni. Doar să-i dea un telefon lui Iohannis: <dom’le, vin și eu pe la Cluj, domnule președinte, uite eu sunt noua președintă a Ungariei. Ce mai faceți?>. N-a făcut lucrul ăsta. Apoi a scris pe Facebook că vine cu bucurie în Kolozsvár. Ești președinte. Dacă lucrul ăsta îl făcea un cetățean maghiar, un simplu cetățean care venea în Cluj și dorea el să numească Clujul Kolozsvár, n-avea decât. E în regulă, nicio problemă. Dar dacă președintele Ungariei vine la Cluj și spune că a venit cu bucurie în Kolozsvár, asta are sens și are un sens rău. Pentru că acest nume l-a purtat Clujul câtă vreme s-a aflat Transilvania sub dominația imperială ungară.”.

Între România și Ungaria, consideră Cristian Tudor Popescu, există o deosebire fundamentală: România n-a fost niciodată imperiu. Ungaria a fost. Împreună cu Austria a stăpânit vreme de aproape 60 de ani Ardealul ca monarhie dualistă Austro-Ungară. Ungaria are un complex de superioritate imperial cam cum îl au rușii, comparabil cu al rușilor.

Și asta se duce până la nivelul de jos, al simplilor cetățeni, al oamenilor, al maghiarilor. Chiar dacă majoritatea maghiarilor nu se gândesc neapărat cu nostalgie la vremurile când stăpâneau alte popoare. Dar majoritatea politicienilor se lasă conduși de acest sentiment, fără nicio îndoială. (digi24.ro)

VIKTOR ORBAN, SURSA DE PUTERE ȘI LEGITIMATORUL IDEILOR REVIZIONISTE

Ce gândește și cum acționează Viktor Orban nu mai este de mult timp o surpriză; și ceea ce eventual mai putea fi considerat în cazul său ca nelămurit, și anume dimensiunea reală a relației pe care a dezvoltat-o cu președintele rus Vladimir Putin, a fost adus la lumină pe de-a-ntregul pe fondul războiului pornit de Moscova în Ucraina.

Ce are de gând de acum încolo premierul maghiar, a dezvăluit în parte în discursul său de investitură, din 16 mai ac., dar și la „Conferința de acțiune politică conservatoare” pe care a organizat-o la Budapesta și unde a susținut un al doilea discurs vineri, 20 mai ac.. (g4media)

Noua țintă a lui Viktor Orban este critica împotriva „progresismului” – sub care își maschează atât revizionismul, cât și atitudinea de opoziție față de integrarea avansată a Uniunii Europene -, definind implicit FIDESZ ca fiind condus de o doctrină „național-creștin-conservatoare”, noua denumire pe care a dat-o doctrinei „iliberale”.

La conferința conservatorilor de la Budapesta, facțiunea trumpistă din Partidului Republican a fost bine reprezentată, iar membrii delegației americane s-au bucurat de atenția predilectă a atenției liderului guvernului maghiar. De fapt, la acest moment Viktor Orban joacă rolul de curea de transmisie între putinism și trumpism, sperând să obțină demolarea Uniunii Europene și revenirea la dimensiunea de simplu bloc economic comunitar.

În plan intern, Viktor Orban nu are o altă țintă în afara controlului societății maghiare, după teoriile de mult validate de comuniștii chinezi: supunere față de putere contra prosperitate și pace socială. Contractul pare avantajos pentru cetățean, dar ascunde în fapt un abuz de putere ce nu are nicio legătură cu democrația.

Viktor Orban controlează libertatea presei. Stefano Bottoni explica recent (luni, 23 mai ac.), în dialogul cu Sabina Fati de la Conferințele Fundației Humanitas, că în Ungaria la acest moment presa liberă întâlnește aceleași piedici în accesul la informația de interes public pe care le întâlneau ziariștii occidentali în deceniul opt al secolului trecut, în plin comunism.

Cum altfel ar putea fi interpretată decizia – de nimic anunțată și extrem de preocupantă – prin care guvernul Orban a instituit în noaptea de marți spre miercuri (24 spre 25 mai ac.) starea de urgență pe teritoriul țării, sub pretextul războiului din Ucraina?

Pentru a introduce starea de urgență, președintele Katalin Novak – își dovedește, iată, din nou fidelitatea față de cercul de interese care a promovat-o în actuala poziție de șef al statului – a semnat un amendament la Constituție și și-a motivat astfel gestul:

„Amendamentul extinde posibilitatea aplicării situațiilor de urgență în caz de conflict armat, situație de război sau dezastru umanitar într-o țară vecină. (…) Poporul maghiar dorește să trăiască în siguranță, iar acest lucru trebuie să îl asigure liderii țării. Guvernului i se oferă posibilitatea – doar în contextul stării de urgență – de a lua decizii importante atunci când intervine o situație de urgență.”

ÎNGRIJORĂRI ÎN GUVERN? SAU NEPUTINȚĂ, ORI, MAI GRAV NEPĂSARE?

Katalin Novak, lângă o bornă vopsite în culorile Ungariei pe Piatra Secuiului, Rîmetea, Alba. Sursa: ziare.com

Președintele Republicii Ungaria, Katalin Novak, a transmis, prin agenția de presă Hirado, o replică pentru MAE român, revenind la ideea că este președintele maghiarilor de pretutindeni (cum și Traian Băsescu era președinte al românilor de pretutindeni, dar la Katalin găsim un accent suplimentar…) și a completat: „… nu vom tăia niciodată cordonul ombilical dintre patria-mamă și maghiarii care au ajuns să trăiască în afara granițelor Ungariei, și nici nu vom permite, niciodată, ca acesta să fie tăiat.” (ziare.com)

„Adevărul.ro” dezvăluie că în spatele ușilor închise, în coaliția de guvernare, părerile sunt împărțite la PNL și PSD în ceea ce privește colaborarea cu UDMR, mai ales în lumina ultimelor evenimente.

Deși venită în vizită privată, Katalin Novak a avut mai multe întâlniri cu Kelemen Hunor, cei doi au participat împreună la Alba Iulia la dezvelirea statuii lui Bethlen Gabor. La eveniment a participat și senatorul PSD Călin Mătieș, care, după ce i-a înmânat lui Novak un buchet de flori, a pus lângă statuia lui Bethlen Gabor un tablou cu Avram Iancu.

Liberalilor le surâde ideea îndepărtării Uniunii de la guvernare, una dintre țintele lor fiind obținerea Ministerului Dezvoltării, instituție pe care au cerut-o și la negocierile din noiembrie 2021, cred publiciștii de la „Adevărul”.

Pe de altă parte, PSD vede diferit situația și susține menținerea la guvernare a UDMR. Bazându-se pe surse din PSD, cei de la „Adevărul” dezvăluie că social-democrații nu vor de fapt să strice relația cu UDMR pentru că această formațiune i-ar putea fi aliată în cazul ruperii coaliției în preajma alegerilor din 2024, pentru a forma un guvern condus de partidul lui Marcel Ciolacu.

„Părerea mea este că a fost o vizită total eronat gândită și provocatoare. Am avut și discuții personale cu domnul Kelemen Hunor. Nu cred că totuși domnul Kelemen Hunor face politica Ungariei și a președintelui Ungariei. Aceasta este părerea mea” a declarat marți, 24 mai ac., Marcel Ciolacu, liderul PSD, totodată președinte al Camerei Deputaților. (g4media)

Ezitările politicienilor de la București în fața ofensivei propagandei și a fondurilor publice aruncate de guvernul Orban în mod populist în tot felul de proiecte pe criterii etnice aduc multă frustrare în societate, pentru că românii nu înțeleg ce se întâmplă și cum este posibil ca statul nostru să nu fie capabil de nicio reacție.

Acestui tip de frustrare i-a dat glas de curând cunoscutul om de afaceri Dan Șucu, noul investitor al clubului de fotbal Rapid din București. Într-o declarație publică, Dan Șucu a atacat subiectul complex al banilor publici cu care Budapesta inundă Transilvania, încălcând absolut orice regulă europeană privind concurența și cheltuirea banilor publici, dar și lipsa de reacție a statului român, care ar trebui să vegheze la respectarea regulilor pe teritoriul național, chiar dacă trebuie să confrunte Budapesta pentru acest lucru:

„Nu e o lovitură pentru alte echipe că un Guvern al unei țări străine investește anual 3,5 milioane de euro în bugetul unei echipe care concurează aici? Aia nu e tot o lovitură? E normal? Unde e normalitatea? Despre ce vorbim aici? Reclamele de la OTP Bank și MOL sunt reclame pe baze comerciale? Care beneficiul lor? Mi se pare fără sens și nimeni nu întreabă. Ăsta nu e un mod de a intra în competiție. (…)

Asta nu e competiție, e haiducie. Asta e părerea mea. O Primărie poate spune: Am dorința de a promova echipa. Dar eu vin cu banii contribuabililor dintr-o țară ca să bag bani într-o echipă din țara vecină? Eu sunt convins că motivarea care a fost dată de cei care subvenționează a fost că subvenționează sportul de masă. Dacă vezi că de fapt se subvenționează sportul de elită e deturnare de fonduri. E pedepsită penal!

Sunt tare curios dacă vreodată echivalentul din Ungaria al Curții de Conturi va veni să verifice ce se întâmplă cu banii contribuabililor.”

Stefano Bottoni

Stefano Bottoni a avertizat, în discuția sa cu Sabina Fati de pe scena Atheneului, că situația între București și Budapesta este mai complicată decât pare și că în timp va continua să se complice, pentru că politica lui Viktor Orban este una oportunistă și va căuta noi și noi modalități de a-i ține captivi pe maghiarii din Transilvania în sistemul său politic.

Bucureștiul poate contracara politica lui Orban, dar ar trebui mai întâi să iasă din pasivitate și să înțeleagă dorințele și traumele maghiarilor din Transilvania, care nu au ales și nu își doresc să fie un subiect politic între Budapesta și București.

Soluțiile cu care Bucureștiul îi poate apropia pe maghiari nu sunt noi sau necunoscute, unele sunt aplicate deja. Dar cu certitudine, cea mai proastă idee dintre toate este pasivitatea ușor agresivă. Adică exact ce se întâmplă acum. Iar ca rezultat, Bucureștiul și Budapesta se ignoră politic și diplomatic.

Pe scurt, în următorii patru ani tabloul relației Bucureștiului cu Budapesta poate fi următorul: Ungaria, un partener tot mai incomod, care începe să expună explicit formulări revizioniste în relația bilaterală; România cu un guvern indecis și preocupat de mize mici, interne. Să recunoaștem, o imagine îngrijorătoare.


hidro
tymbark

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here