SENTIMENTUL INEFABIL AL CRIZELOR PREZENTE ȘI ETERNA NOASTRĂ INADECVARE LA CONCRET – de Cristian Felea

Cristian Felea - editorialist

“Deficitul fiscal al României a fost prea mare pentru mulți ani, este și acum prea mare și autoritățile vor să scadă deficitul în timp. Anul acesta, Guvernul intenționează să scadă deficitul la 5,8% din PIB și sperăm să reușească, dar acesta va fi doar începutul. Deficitul trebuie să scadă și mai mult pe termen mediu, iar asta înseamnă reforme suplimentare importante. În primul rând, îmbunătățirea colectării de taxe (…) dar credem că nu va fi suficient. Credem că va fi nevoie de măsuri suplimentare (…) Credem că va fi nevoie de reforme ale sistemului de taxare.” (stirileprotv.ro)

Jan Kees Martijn, șeful delegației FMI pentru România

cel mai verde complex reziential

Vizita delegației FMI în România a adus în fața opiniei publice câteva teme de discuție privind dezechilibrele financiare despre care s-a mai vorbit pe la noi, dar nu rațional – aici îi exclud pe cei din Consiliul Fiscal și o mână de jurnaliști -, ci pasional, cu degetul ațintit și vocea ridicată în mediul politic, pentru a acoperi erorile trecutului. Ori, delegația FMI, nepartizan, a explicat – prin vocea lui Jan Kees Martijn, că ceea ce avem acum este rezultatul proastelor guvernări din ultimii 7-8 ani: adică un buget care arată ca un șvaițer la capitolul venituri.

Culpa PSD-ului, în primul rând – dincolo de retorica zgomotoasă a lui Marcel Ciolacu -, dar și a PNL-ului pentru situația actuală încearcă să fie acoperită de teme lansate din elicopter, care să sune cât mai populist cu putință, în special de la nivelul PSD, acolo unde economistul Cristian Socol și-a reluat poziția de principal sfătuitor, după ce a făcut același lucru pentru Liviu Dragnea.

Așa au apărut temele care au dat peste cap o discuție ce trebuia să fie așezată, rațională, și s-a creat o atmosferă în care raportul Consiliului Fiscal privind măsurile de redresare rapidă de 4,5% din PIB pe parte de venituri bugetare nici nu a fost luat în seamă. L-am avut în schimb pe Marcel Ciolacu pe ecrane zi de zi, ca să ne vorbească aspru și perfect prolix  despre impozitul progresiv, taxa de solidaritate și plafonarea prețului la carburanți.

Jan Kees Martijn, șeful delegației FMI în România. Sursa: digi24.ro

Dar să vedem ce măsuri a sugerat delegația FMI, prin declarațiile lui Jan Kees Martijn:

“Prima cerință, când vine vorba despre reforma fiscală, este să fie curățată baza de impozitare, să fie înlăturate multiplele scutiri și tratamentele preferențiale. Făcând asta, sistemul fiscal ar fi mai echitabil, s-ar ușura colectarea de taxe și impozite și ar crește încasările, pentru că mai multe persoane și-ar plăti partea.

După ce va exista o bază de impozitare mai completă și mai logică, autoritățile ar trebui să vadă dacă sistemul de taxare este unul care ar trebui să se bazeze pe cota unică sau pe una progresivă. Fără a avea o bază de impozitare clară nu poți avea nici una dintre aceste rate. Atunci când ne gândim la taxarea progresivă, avem câteva argumente în favoarea sa: statul ar putea încasa mai mulți bani de la cei care câștigă mai mult, ceea ce ar ajuta la reducerea deficitului și ar duce la creșterea veniturilor bugetare. De asemenea, ar ajuta la reducerea marilor inechități legate de venituri care există în România.

Implementarea impozitării progresive aduce provocări în ceea ce privește colectarea. Nu este ușor ca acest lucru să se facă imediat. Este nevoie ca Administrația Fiscală să cunoască toate sursele de venit pe care o persoană le are. În acest moment, informațiile sunt sursă cu sursă. Asta ar face dificilă introducerea taxării progresive cu succes în 2023 și ar putea fi mai realist, ca în condițiile în care se ia decizia de a fi introdusă, să intre în vigoare după această dată. Dar este important să nu fie întârziată nicio decizie în acest sens.”

CARE VA SĂ ZICĂ, CUM E TREABA CU SCUMPIREA CARBURANȚILOR?

Joi, 23 iunie ac., premierul Nicolae Ciucă a anunțat că s-a decis la Guvern ca prețul la pompă al carburanților să fie compensat cu 50 de bani (adică redus față de prețul de vânzare), iar compensarea va fi suportată jumătate de companiile petroliere, cu reducerea corespunzătoare a rezultatelor lor financiare, și jumătate de la bugetul de stat, printr-un mecanism ce va fi stabilit cu companiile care fac distribuție de combustibili petrolieri. Dacă luăm în calcul prețurile standard, reducerea de 50 de bani reprezintă 5,8% în medie pentru benzină și 5,4% la motorină.

Măsura anunțată a fost convenită cu mediul de afaceri, Guvernul anunțând că are confirmarea grupului OMV Petrom, care deține cea mai mare rețea de stații de carburanți din România. (economedia.ro) USR, principalul partid de opoziție, a criticat vehement măsura, minimalizându-i efectele, și a insistat că propunerea sa, de reducere a TVA de la 19% la 5% ar fi fost decizia potrivită.

Pentru cine se aștepta, în urma declarațiilor pompos-belicoase ale liderului PSD, Marcel Ciolacu, la o ieftinire care să aducă benzina și motorina undeva către 7 lei, urmată de o plafonare a prețurilor la pompă și sunt acum dezamăgiți, cineva ar trebui să explice că la noi cazurile de politicieni care vorbesc cu unicul scop de a-și croi o imagine pozitivă în ochii electoratului sunt regula. Marcel Ciolacu a susținut o imprudență, o măsură antieconomică, și am să explic imediat de ce, în trei pași.

•Mai întâi, mă folosesc de economistul Gabriel Biriș, de la Biriș Goran SPARL, pentru a explica cum se formează prețul motorinei și de ce guvernul nu are pârghii de plafonare a prețului la pompă în condiții de piață:

“În primul rând, trebuie să înțelegem că relevant nu este prețul la petrol (că noi avem doar vreo 30% din necesar acoperit de petrol românesc), ci prețul la motorină pe piețe. Prețul la motorină este azi (20 iunie ac., n.m.) 1.320 dolari/tona, în creștere. Ca să aflăm cât este prețul pe litru, înmulțim cu 0,845 (că motorina e mai ușoară), aflăm prețul la 1.000 l, împărțim la 1.000 și obținem 1,115 dolari/l.

Un dolar este astăzi 4,6937 lei, deci prețul la motorină este 5,25 lei/l. La prețul de mai sus adunăm acciza de 1,73 lei/l și obținem 6,98 lei/l. La asta adăugăm TVA 19% și obținem 8,30 lei/l. Atât costă motorina astăzi pe bursă. La pompă este 9,2 lei/l, inclusiv TVA. Asta înseamnă că rămân 0,90 lei din care, să nu uităm 19% este TVA. Scădem TVA și obținem 0,75 lei/l. Banii ăștia se împart pentru: (i) transport până în port (scump, toate prețurile au crescut, nici nu prea mai găsești vapoare, că multe în zonă sunt ale Rusiei și sunt sub embargo); (ii) descărcare și depozitare în port; (iii) distribuție/transport la pompă (care și el s-a scumpit foarte mult); (iv) costuri finanțare achiziții; (v) o marjă oarecare de profit pentru companiile care fac transportul naval/descarcă și depozitează în port, distribuie și transportă la pompă și pentru cei care dețin benzinăriile.

Să recapitulăm:

– 5,25 lei/l costul motorinei. Aici chiar nu au ce să facă politicienii noștri. Ăsta e prețul pe piețele internaționale, piețe pe care statul nostru nu prea le poate influența. Nu plătești, nu primești!

– 3,2 lei/l acciza și TVA. Aici teoretic statul poate acționa, dar practic ar fi un dezastru pentru buget, mai ales în contextul în care statul se împrumută cu dobânzi de 9%. Orice leu tăiat (și ar fi miliarde!) e un leu pe datorie;

– 0,75 lei/l pentru costurile de transport, distribuție, inclusiv salarii, plus marja pe lanț. Pur și simplu, nu ai de unde să tai aici, decât dacă compensezi cu bani de la buget (tot pe datorie!).” (project-e.ro)

Dacă ne întoarcem la criticile USR, făcând un calcul de impact – pe baza cifrelor Asociației “Energia Inteligentă” din raportul “Creșterea prețului benzinei/motorinei o problemă infinit mai mare pentru români” -, prin scăderea TVA de la 19% la 5%  prețul ar fi putut să scadă cu 1 leu/litru. Scăderea TVA a fost aplicată în Germania, unde s-a constat repede că, în două săptămâni, la stațiile de carburanți scăderea de TVA nu se mai regăsea în prețul final, care se aliniase rapid la media pieței europene.

TVA și acciza la motorină. Sursa: asociatiaenergiainteligenta.ro

Asociația “Energia Inteligentă” consideră că reducerea de TVA și acciză nu are impact decât dacă se emite și o normă legală prin care se limitează marja de profit a distribuitorilor de combustibili. (asociatiaenergiainteligenta.ro) Dintr-o dată avem aici două categorii de probleme: (a) nu ne putem permite, așa cum explică Gabriel Biriș, să reducem veniturile la bugetul de stat în situația actuală și (b) dacă se intervine pentru limitarea marjei, în locul unei conformări voluntare, se pune artificial presiune în piață, cu efecte în aprovizionarea cu combustibili auto.

•În al doilea rând, îl citez pe Theodor Stolojan, fost premier al României, care explică foarte clar în “Ziarul Bursa” că plafonarea prețului produselor petroliere la pompă trebuie compensată de undeva, adică are un preț, pe care tot noi l-am plăti, de fapt. Din fericire, guvernanții au decis în final să adopte o decizie rațională, adică cel mai mic rău posibil.

“… cei care fac propuneri de plafonare a prețurilor carburanților ar trebui să spună cetățenilor și cine achită diferența între prețul țițeiului și al produselor petroliere importate și prețurile plafonate de pe piața internă.

Unii politicieni consideră că trebuie reduse accizele și taxa pe valoarea adăugată la carburanți, că așa au făcut și alte țări. Pentru România, reducerea acestor impozite ar fi o dovadă de iresponsabilitate economică, deoarece bugetul public se confruntă cu deficite mari (comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană), pe care le finanțează prin împrumuturi la dobânzi în creștere.

În condițiile în care prețurile de pe piețele internaționale în domeniul țițeiului și produselor petroliere vor rămâne ridicate în anii care urmează, plafonarea prețurilor carburanților are și alte efecte negative: slăbește efortul pentru reducerea risipei și a consumului de carburanți la nivelul firmelor, instituțiilor publice și cetățenilor (de exemplu, în România, instituțiile publice achiziționează în continuare mașini cu consum mare de carburant), precum și pentru tranziția la economia verde.”

•În fine, poate cel mai important este să comentăm puțin exemplul Ungariei, care a plafonat prețul carburanților la pompă doar pentru consumatorul maghiar și a acoperit această decizie anticoncurențială în fața Bruxellesului cu instituirea stării de urgență pe teritoriul Ungariei.

Pe urma măsurii de plafonare, compania MOL a anunțat că pierde la fiecare litru vândut echivalentul a 9 până la 11 eurocenți (economie.hotnews.ro). Această pierdere este însă nu doar compensată, ci chiar surmontată prin două tipuri de acțiuni ale guvernului Orban care individualizează Ungaria ca fiind țara europeană ce nu se solidarizează cu Uniunea, ci cu Rusia agresoare.

Prima măsură este aceea că străinii (persoane fizice sau juridice) aflate în tranzit prin Ungaria plătesc prețuri la pompă mai mari decât media europeană la combustibilii auto. În al doilea rând, prin pretenția că Ungaria este total dependentă de țițeiul și produsele petroliere rusești, i s-a permis să continue să importe țiței rusesc prin conducta “Drujba”.

Doar că, prin serviciile pe care Viktor Orban le face Moscovei, destabilizând sistematic frontul european de solidaritate împotriva Kremlinului, importurile de țiței rusesc ale Ungariei sunt la prețuri preferențiale. După unele calcule, făcute de britanici, rafinarea acestui țiței ieftin ar putea crește profitul companiei de stat MOL cu 2 miliarde de dolari până la finele anului curent.

Recent, Ungaria a mai făcut un pas înapoi dinaintea presiunii pieței, și a limitat la 50 de litri pe zi achizițiile rezidenților la prețurile plafonate. (europafm.ro)

HARTA RISCURILOR LA ADRESA STABILITĂȚII FINANCIARE, ÎNTOCMITĂ DE BNR

Harta riscurilor la adresa stabilității financiare din România. Sursa: bnr.ro

Incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice, războiului din Ucraina și al pandemiei COVID-19 și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a evoluțiilor geopolitice și internaționale sunt riscurile sistemice severe, în creștere, la adresa stabilității financiare, identificate de Banca Națională a României în raportul publicat în iunie ac.

Alte două riscuri sistemice identificate, cel privind întârzierea reformelor și a absorbției fondurilor europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental sunt și ele la un nivel ridicat, cu perspective de creștere în cazul primului risc și, respectiv, de menținere pentru cel de-al doilea.

Contextul macroeconomic intern s-a îmbunătățit pe parcursul anului 2021, însă perspectivele pentru perioada următoare indică o deteriorare, similar evoluțiilor așteptate pe plan internațional. Creșterea economică, de 5,9% în anul 2021, a fost sub așteptări, în condițiile temperării revenirii economice în ultimul trimestru al anului.

Ca urmare a revenirii consumului intern, contul curent a consemnat o deteriorare importantă, marcând un deficit de 16,7 miliarde euro la finalul anului 2021, echivalentul a 7% din PIB. România se afla pe cel de-al doilea loc în UE după valoarea deficitului de cont curent.

Principalele riscuri la adresa creșterii economice sunt generate de ascensiunea incertitudinii la nivel global, în special pentru economiile emergente, atât pe fondul războiului din Ucraina, cât și al evoluțiilor ascendente semnificative ale prețurilor, în special la energie și materii prime.

Una dintre cele mai presante probleme identificate de companii este creșterea costurilor de producție, ceea ce se translatează în efecte negative asupra profitabilității acestora, în special în cazul industriei prelucrătoare. O contribuție majoră revine presiunii din partea prețurilor la energie. Circa 5% dintre companii au o pondere cuprinsă între 5% și 20% pentru costurilor cu utilitățile (din totalul cheltuielilor de exploatare) și sunt încadrate în categoria de risc mediu. În schimb, 1,3% din firme au o proporție de peste 20% a cheltuielilor cu utilitățile în total cheltuieli de exploatare și sunt clasificate cu un risc ridicat.

Raportul BNR din iunie ac. include și o temă de analiză specială, privind “implicațiile crizei energetice și ale războiului Rusia-Ucraina la nivelul economiei reale și sectorului bancar” din România. Concluziile analizei consemnează, printre altele, că:

•Începând cu a doua jumătate a anului 2021, activitatea economică din România, dar și cea de la nivel internațional, au fost marcate de creșterea abruptă a prețurilor la produsele energetice, cu efecte negative pentru companii și populație. Creșterea prețurilor la energie a fost cauzată, în principal, de reluarea cererii pentru aceste produse în urma relaxării restricțiilor pentru combaterea răspândirii virusului SARS-CoV-2, de unele blocaje apărute în producția acestora, precum și de majorarea semnificativă a prețului carbonului.

•Analiza de senzitivitate în ceea ce privește potențialele efecte ale creșterii prețurilor la energia electrică și la gazele naturale s-a realizat prin conturarea unor scenarii de bază privind majorarea acestor cheltuieli cu 50%, 75% și 150%. În cazul celui mai pesimist scenariu (creștere de 150%), gospodăriile aflate în categoria cea mai vulnerabilă după venituri ar putea înregistra dificultăți la plata facturilor majorate, povara cu cheltuieli privind energia electrică și gazele naturale ajungând până la aproximativ 30%, față de aproximativ 13% în scenariul de bază. De asemenea, efectele asupra celor cu venituri medii și ridicate sunt importante, ponderea cheltuielilor cu electricitatea și gazele ajungând până la 20% din valoarea cheltuielilor de consum în cazul majorării prețurilor cu 150%.

•Evoluțiile conflictului, precum și sancțiunile economice impuse Rusiei ar genera un impact direct redus asupra economiei reale prin canalul problemelor ce ar putea fi întâmpinate de către companiile cu acționariat rusesc și ucrainean, și de către cele care desfășoară activități de comerț cu aceste state. Cu toate acestea, impactul indirect asupra sectorului bancar românesc al acestor evoluții viitoare poate fi unul substanțial și depinde de intensitatea și durata conflictului.

•În funcție de durata și intensitatea conflictului din Ucraina, impactul indirect al evoluțiilor economice viitoare poate fi unul mai ridicat, ca urmare a efectelor de runda a doua generate de evoluțiile adverse la nivelul altor economii, în special cele cu care România are un nivel de interconectivitate ridicat, cum ar fi Germania, Italia, Franța sau alte state UE. De asemenea, se pot manifesta efecte de runda a doua și prin intermediul persistenței creșterilor de prețuri la mărfurile generice (“commodities”), cu efecte de natura creșterii cheltuielilor cu materiile prime și, implicit, la o deteriorare a indicatorilor de profitabilitate a companiilor care folosesc astfel de produse în procesele de fabricație. În același timp, se anticipează noi blocaje în lanțurile de aprovizionare și accentuarea celor existente.

REFORMA. CUM VA ARĂTA NOUL COD FISCAL?

Recent Guvernul a emis două ordonanțe de urgență în prima parte a lunii iunie ac., una pentru modificarea și completarea Codului Vamal și a Codului Fiscal și o altă ordonanță pentru combaterea speculei.

Printre modificările decise de Guvern se numără: (i) extinderea aplicării amnistiei fiscale prin prelungirea până la 31 ianuarie 2023 a termenului la care se raportează obligațiile bugetare restante la 31 decembrie 2021 și care pot face obiectul restructurării; (ii) modificarea Codului Fiscal pentru a se prelungi taxarea inversă în vederea combaterii fraudei în domeniul TVA; (iii) introducerea unui prag maximal al concentrației alcoolice de 8,5% vol., pentru care se pot aplica accize reduse la orice tip de alte băuturi fermentate, necarbonatate sau spumoase și (iv) modificarea Legii nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, pentru a se mări amenzile pentru contrabandă. (cursdeguvernare.ro)

Aceste modificări își au importanța lor, dar nu sunt de substanță. Modificările de substanță sunt încă în discuție între partenerii de coaliție, deși nu a mai rămas foarte mult timp până când acestea vor trebui să fie anunțate, dacă se dorește implementarea lor începând cu data de 1 ianuarie 2023, respectând totodată obligația legală de a exista o perioadă de 6 luni în care contribuabilii să se pregătească pentru conformare.

Ultima ședință a coaliției pe tema modificărilor la Codul Fiscal a avut loc în 15 iunie ac., fără să se fi ajuns la un consens în privința impozitării progresive a veniturilor și introducerea unei taxe de solidaritate asupra veniturilor companiilor cu cifre de afaceri de peste 100 milioane de euro anual.

Coaliția de guvernare a ajuns la un acord privind microîntreprinderile, care nu pot avea venituri anuale mai mari de 500.000 de euro, iar impozitul rămâne de 1% dacă au un salariat. Se dorește schimbarea regulilor și în ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală și drepturile de autor, mai precis să nu mai existe doar impozitul de 10% pentru cei care depășesc 12 salarii minim brute, ci să existe mai multe praguri.

Cei care au venituri echivalente cu valoarea a mai puțin de 6 salarii minime brute – adică 15.300 lei pe an – nu vor plăti impozit pe venit, iar cei care fac venituri între 6 și 12 salarii minim brute – adică între 15.300 lei și 30.600 lei – vor plăti un impozit calculat la echivalentul de 6 salarii minim brute, adică 1530 lei/an. Cei cu venituri între 12 și 24 de salarii minim brute vor plăti impozit ca și până acum, precum și CASS. Cei care fac venituri de peste 24 de salarii minim brute vor plăti impozit dublu (20%).

S-a mai convenit majorarea accizei la tutun și majorarea TVA de la 9% la 19% la băuturile care conțin zahar, cum sunt cele carbogazoase. O altă modificare fiscală prevede că nu se va plăti impozit pe venit pentru vânzarea proprietăților imobiliare care nu depășesc 450.000 de lei (90.000 de euro), pentru ca dezvoltatorii imobiliari să nu mai poată vinde ca persoane fizice. Un impozit nou aplicat va fi pentru câștigurile din jocurile de noroc. (adevărul.ro)

Principalii contribuitori la formarea veniturilor bugetului de stat. Sursa: cursdeguvernare.ro

În continuare în interiorul Coaliției nu există consens în ceea ce privește impunerea unei taxe de solidaritate, pe care PSD a propus-o și pe care o vede direcționată către educație și sănătate și limitată în timp ca aplicare; dar PNL se opune. Taxa propusă de Marcel Ciolacu a fost inițial de 1%, dar liderul PSD a revenit și a nuanțat, invitând coaliția să se pronunțe asupra unui procent între 0,5 și 1% pe cifra de afaceri. Evident, mediul de afaceri, în primul rând afacerile cu capital majoritar românesc, se opun acestei inițiative și au motive întemeiate.

Pe pagina “Consiliului Fiscal” (consiliulfiscal.ro) se găsește studiul “Consolidarea bugetară și creșterea veniturilor fiscale – necesitate vitală pentru stabilitatea și securitatea economică a României”, care cuprinde propuneri pentru “creșterea veniturilor fiscale (inclusiv contribuțiile de asigurări) cu circa 3,7 – 4,7 procente din PIB pe orizontul de timp asumat pentru corecția dezechilibrului bugetar. Din această creștere, aproximativ jumătate ar proveni din eliminarea scutirilor și tratamentelor discriminatorii (îndeosebi la impozitul pe profit, la impozitul pe venit și la contribuții de asigurări), circa o treime – din îmbunătățirea colectării (îndeosebi la TVA), inclusiv prin digitalizarea ANAF, și aproximativ o șesime – din creșterea unor rate de impozitare (mai ales la impozitele de mediu și cele pe proprietăți).”

Adică am putea avea din 2023, fără bulversarea contribuabililor – cetățean simplu sau mediu de afaceri – o creștere de venituri de la 29,5% din PIB la circa 33,5 – 34% din PIB, doar prin optimizare. În acest fel anul 2023 ar putea fi rezervat dezbaterii privind reașezarea sarcinilor fiscale – clamată de toată lumea, inclusiv de PSD și PNL – cu echilibrarea taxării între muncă și capital, începând cu 1 ianuarie 2024.

Doar că, pentru a realiza aceste lucruri, este nevoie ca specialiștii să vorbească, politicienii să renunțe la retorica electorală excesivă, iar instituțiile implicate să-și facă treaba în mod profesionist și cu dedicare. Ar fi simplu. Dar am mai fi noi? Da, dar am fi noi cei cum trebuie să fim: inteligenți, eficienți, performanți, și nu cum suntem acum, când vorbim mult și fără rost.

hidro
tymbark

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here