logo
RNTV Live

REPUBLICA DE LA PLOIEȘTI – în viziunea lui Cristian FELEA

CRISTIAN FELEA
rnews

“Patru vorbe, numai patru, da’ vorbe, ce-i drept! Uite, țin minte ca acuma: Bravo națiune, Halal să-ți fie! Să trăiască Republica! Vivat Prințipatele Unite!”

Cine nu-și aduce aminte celebra tiradă ținută de Conu’ Leonida în fața Efimiței, în timp ce dincolo de ferestre părea că se petrece o revoluție?

Doar că farsa revoluționară avea loc doar in mințile celor doi, pentru că altminteri pe stradă mulțimea petrecea cu zgomote de Lăsata Secului, și Ipingescu slobozea de bucurie pistoalele.

Până la urmă Caragiale era în dreptul său să se amuze, aducându-și aminte de vremurile juneței sale, când luase parte la ceea ce avea să fie ultima tentativă revoluționară a secolului XIX, prin care un grup de conspiraționiști constituit ca la carte, încercând să profite de izbucnirea războiului franco-prusac și de slăbirea puterii politice a lui Napoleon al III-lea, s-au gândit că ar fi o idee foarte bună să-l înlăture pe tânărul principe Hohenzollern-Sigmaringen de la domnie.

De fapt în acel august 1870 singurul lucru neașteptat nu este că cineva a conspirat pentru înlăturarea lui Carol I, ci că mișcarea revoluționară, destul de bine pregătită, a eșuat. De ce?

Pentru că primii ani de domnie ai lui Carol în principatele dunărene au fost marcați de profunde tulburări politice; așa se face că în numai cinci ani, între 1866 și 1870, s-au succedat opt sau nouă guverne la București.

Ca să reîmprospătăm memoria cititorului, cred că nu strică să reamintim că mișcarea revoluționară avea printre conspiratori personaje de frunte ale istoriei noastre: C. A. Rosetti, Ion C. Brătianu, Eugeniu Carada – colaborator apropiat al lui Brătianu și prim redactor al ziarului “Românul”, condus de Rosetti, Constantin Ciocârlan – fost prefect al Poliției Capitalei, maiorul C. Pilat (ginerele lui C. A. Rosetti), Alexandru Candiano-Popescu și alții.

Revoluționarii au programat acțiunea pentru noaptea de 7 spre 8 august 1870, doar că o parte din conspiratorii militari au cerut amânarea, pentru că se întrevedea deja că sorții războiului înclinau spre Prusia lui Otto von Bismarck, dar ar fi vrut să fie siguri.

Doar că impetuosul Alexandru Candiano-Popescu a decis că amânarea nu se justifică și împreună cu susținătorii săi au ocupat prefectura și telegraful din Ploiești.

Nu doar că acțiunea lui Candiano-Popescu a eșuat, dar în acest mod întregul plan revoluționar a fost expus și mișcarea de înlăturare a principelui Carol I a fost compromisă. Republica de la Ploiești a devenit astfel un simbol al eșecului, care mai târziu, prin contribuția lui I. L. Caragiale, a primit și accente parodice.

N-aș fi adus vorba despre Republica de la Ploiești dacă, de ceva vreme, scena politică românească nu ne-ar servi o parodie ca la carte – pentru care ar trebui să-i plătească lui Caragiale, dacă ar mai trăi, drepturi de autor consistente –, mimând eforturi susținute prin care se încearcă rezolvarea crizei guvernamentale iscată dintr-o dublă țâfnă, a liderilor USR și a premierului (acum interimar) Florin Cîțu.

Între palatele Cotroceni, Victoriei și al Parlamentului de două luni s-a creat un perimetru în care se joacă farsa prin care, în cele din urmă, cu toții va trebui să acceptăm ceea ce nu era foarte greu de anticipat încă din momentul în care liderii PSD au decis să-i dea o mână de ajutor premierului Cîțu în încercarea de a prelua partidul de la Ludovic Orban, blocând la comisii votarea moțiunii de cenzură depusă de USR și AUR: formarea unui guvern PNL și PSD, posibil împreună cu UDMR.

În principiu aprobarea pe care Comisia Europeană și Consiliul European au dat-o Planului Național de Redresare și Reziliență depus de România ar fi determinat oricum o profundă reașezare pe scena politică românească, din cel puțin două motive: primul, și cel mai important, este guvernanța fondurilor de 29,2 miliarde de euro care ar putea fi atrase de România, iar al doilea că, pentru a avea acces la acești bani, trebuie făcute reforme politice, iar reformele implică o majoritate parlamentară sigură.

Ori, formula PNL-USR-UDMR nu era în mod cert una stabilă. Este suficient să ne reamintim cât de dificil s-a negociat programul de guvernare în decembrie 2020, cu negocieri blocate de condițiile puse fie de liberali, fie de useriști și cât de dificilă a fost continuarea guvernării după ce ministrul Vlad-Voiculescu a fost demis de Florin Cîțu.

Rolul lui Candiano-Popescu de această dată l-a jucat, în primele zile ale lui septembrie ac., USR-ul, care s-a grăbit să cheme la “revoluție”, după ce ministrul domniilor lor, Stelian Ion, cel care bloca avizele pentru ordonanța de urgență prin care urma să fie aprobat Programul de investiții pentru administrațiile locale “Anghel Saligny”, a fost remaniat.

Revoluția useristă a izbucnit în forță și s-a stins ca un foc de paie sub geamurile Cotrocenilor, în timp ce asaltul dealului Parlamentului a fost blocat cu ușurință de călărașii peneliști și roșiorii pesediști.

În august, potrivit sondajelor de opinie, PNL ajunsese la 27%, USR la 14%, în timp ce PSD urca la 35%, iar AUR aproape că-și tripla performanța din alegeri, ajungând la circa 14%.

După ce a izbucnit criza guvernamentală, PNL a coborât și mai mult în sondaje, între 21 și 22%, USR a coborât undeva între 9 și 10%, iar AUR a profitat, urcând la un neverosimil 17%.

Așa se face că “revoluția” useristă a dat greș, pentru că partidul nu a avut viziune, prin urmare nu și-a ales nici momentul potrivit, nici armele politice care să-i permită să-și atingă scopurile.

Ce a urmat, se cunoaște și vedem cu toții.

Perdanți nu sunt doar cei din USR.

Până la urmă, dacă stăm bine să ne gândim, trecerea USR în opoziție, foarte probabilă la acest moment, ce va însemna și pierderea șefiei Senatului, poate fi un bilet câștigător la alegerile din 2024, dacă echipa lui Cioloș va reuși să joace inteligent cartea opoziției parlamentare, așa cum nu au făcut-o cu cea a guvernării.

PNL, însă, dansează pe buza prăpastiei, în timp ce PSD nu face altceva decât să fie egal cu sine.

După hemoragia provocată de simpatizanții lui Ludovic Orban, care au slăbit radical forța grupului parlamentar liberal, intrarea la guvernare a PNL cu PSD, indiferent de formula prin care se va încerca legitimizarea alianței, va slăbi și mai mult coeziunea sa internă.

Există zvonuri că Ludovic Orban a ofertat PMP, care ar putea redeveni partid parlamentar dacă ar accepta să înregimenteze gruparea liberală dizidentă.

Dacă Cristian Diaconescu și Ludovic Orban bat palma, în perspectiva anului electoral 2024 PMP va deveni o atracție irezistibilă pentru liberalii care vor începe să înțeleagă că PNL este partidul care va plăti electoral oalele sparte ale guvernării, și nu PSD.

În zilele care au urmat Republicii de la Ploiești, conspiratorii liberali radicali de atunci au trecut printr-un proces din care au scăpat basma curată, ceea ce l-a înfuriat pe Carol I.

Nici Klaus Iohannis nu este teribil de încântat, probabil, de prestația lamentabilă a partidului său de suflet; ba chiar am putea spune că în această criză a avut un partener de dialog mult mai viabil în PSD, care știe să fie pragmatic și să profite de oportunități.

Dacă în sinele său Iohannis este furios sau nu, este greu de spus. De fapt nici nu prea contează. Nu sunt puțini care cred că președintele este unul dintre “conspiratori”, că își dorește un guvern stabil și detestă prestația USR la guvernare.

Se mai spune și că un președinte de partid lipsit de autoritate și care nu va mai fi premier, cum este Florin Cîțu, nu-i displace, pentru că-i netezește calea reîntoarcerii la șefia PNL la final de mandat.

Dacă ne așteptăm cumva ca pentru clasa politică să conteze mai mult prioritățile alegătorilor, de exemplu o intervenție mai hotărâtă pentru stoparea celui de-al patrulea val pandemic sau prețuri suportabile la gaze și energie electrică peste iarnă, atunci suntem naivi.

Prioritățile cetățeanului vor ajunge și ele la un moment dat pe agendă, dar cât de repede se va întâmpla acest lucru depinde ce se va întâmpla săptămâna viitoare la negocierile dintre PNL și PSD.

Și uite cum, după masivele proteste anti-PSD din 2017 – 2018, am ajuns să ne dorim refacerea rapidă a USL, cu speranța că vom avea căldură și lumină în case.

CRISTIAN FELEA

  • De formație tehnică, absolvent al Universității din Petroșani,

specialitatea inginer de mine. Doctor în științe inginerești, specializarea mine, petrol și gaze al Universității din Petroșani.

Specializat în analize de securitate în domeniul economic (securitatea

sistemelor energetice și a resurselor energetice) și protecția datelor

și documentelor clasificate.

Specializat în analiza și managementul crizelor în spațiul Euro-Atlantic.

În prezent colaborator al platformelor Contributors și HotNews.

COREP 07 SRL - Firma de constructiigristotermo-ploiestiromsilvaspalatoria-haroldparc industrialeko-angajeazaekond-angajeazasponsor