COALIȚIA SEMAFOR – de Cristian Felea

CRISTIAN FELEA
cautam-reporteri-republikanews

Cu o zi întârziere față de București, Olaf Scholz, noul cancelar al Germaniei, a anunțat acordul de guvernare al coaliției formată din social-democrați – SPD (roșii), ecologiștii – Die Grünen (verzii) și liberali – FDP (galbenii), așa-numita Coaliție Semafor. În esență este vorba despre o coaliție între socialiștii moderați, adică SPD, progresiștii de stânga, așa-numiții Verzi și liberalii de centru-stânga de la FDP. Germania o cotește de la conservatorismul de centru-dreapta către stânga, după 16 ani de mandat ai cancelarului Angela Merkel.

Cu o zi înainte, la Cotroceni, președintele Klaus Iohannis și premierul desemnat Nicolae Ciucă anunțau semnarea acordului politic între social-democrații din PSD (roșii), liberalii din PNL (galbenii) și național-conservatorii din UDMR (verzii); avem, prin urmare, și noi coaliția noastră semafor, nășită după modelul german și având o orientare doctrinară de centru-stânga, deși putem anticipa că, sub influența unui PSD decis să-și ia revanșa, coaliția va înclina de fapt mai mult spre un populism de stânga.

Multă lume își pune întrebarea dacă criza guvernamentală ce-o traversăm de trei luni încheiate la București, care a debutat haotic cu o dispută ce a scăpat de sub control între liderii USR și aripa Florin Cîțu din PNL, nu a avut ca model de soluționare, sub privirile aparent absente ale președintelui Klaus Iohannis (în realitate cu implicarea certă a Cotroceniului), schema de negociere de la Berlin. Răspunsul este și da, și nu.

De ce ar fi nu? Pentru că România nu este Germania și politicianul Olaf Scholtz nu este generalul în rezervă, debutant într-ale politicii, Nicolae Ciucă; cum să compari un avocat rasat, politician cu state vechi în politică (cinci decenii în SPD), cu experiență în administrația locală (Hamburg), cu un militar care a decis să se retragă din fruntea statului major?

Singurul partid cu alură ce Europă Centrală din coaliția noastră semafor este UDMR, care sub conducerea lui Kelemen Hunor a adoptat fără nicio rezervă doctrina național-conservatoare a lui Viktor Orban; în același timp, însă, UDMR-ul se pliază oportunist (și dâmbovițean) pe orice doctrină, dovedind o capacitate ieșită din comun de adaptare la gustul politic de la București.

În schimb PSD și PNL sunt partide pentru care nu s-a inventat o doctrină care să le definească rațional; cele două sunt în primul rând partide populiste și mai apoi, din spirit de competiție, arborează programe care se numesc de stânga sau de dreapta exclusiv pentru uzul public. Asocierea lor politică, devenită recurentă după experimentul USL, nu a avut de depășit contradicții, a fost suficient doar să revadă și să se concentreze pe multele aspecte ce le au în comun în postcomunism.

Revenind la tema discuției, pentru a analiza ce ar putea avea în comun cele două coaliții semafor, este util să trecem puțin în revistă sumarul programelor politice anunțate de guvernele Scholz și Ciucă și să încercăm să desprindem câteva, eventuale, similarități.

SPD, Die Grünen și FDP au anunțat pentru Germania un număr de obiective de guvernare care să vină în întâmpinarea speranțelor celor care au votat în favoarea acestor partide și, totodată, să facă într-un fel diferența față de obiectivele politice ale lungii guvernări creștin-democrate din ultimii ani. Câteva astfel de obiective au reținut în mod deosebit atenția publică, și anume:

Măsuri de ordin social:

Cota contribuției la asigurările de pensie nu trebuie să depășească 20%; va fi întărită pensia de stat și se va asigura nivelul minim al pensiei de 48%. Nu vor exista reduceri de pensii și nici o creștere a vârstei legale de pensionare.

Salariul minim urmează să fie majorat la 12 euro pe oră.

În zonele cu o piață imobiliară activă, se va urmări ca nivelul chiriilor să aibă o creștere temperată, de maxim 11%, în decurs de trei ani, în loc de 15%, cum a fost până acum.

În fiecare an urmează să fie construite 400.000 de apartamente noi. 100.000 dintre ele urmează să fie finanțate din fonduri publice.

Măsuri fiscale:

Începând cu anul 2023 va fi reintrodusă limita de îndatorare ancorată în Constituția germană. În anul 2022 se va permite contractarea, în continuare, de noi împrumuturi de stat, datorită consecințelor pandemiei. Banii vor fi folosiți pentru depășirea crizei pandemice și pentru măsuri de redresare economică rapidă.

Neutralitatea climatică:

Partenerii de coaliție s-au angajat să pună capăt treptat epocii combustibililor fosili. În acest scop, eliminarea cărbunelui ar trebui să aibă loc până în anul 2030.

Este stabilit obiectivul de a produce un total de 15 milioane de mașini electrice care să circule pe drumurile publice din Germania, până în 2030.

Legalizarea consumului de substanțe psihotrope

Cele trei partide au convenit să introducă o furnizare controlată de canabis adulților, pentru consum, în magazinele autorizate. Astfel va fi controlată calitatea preparatelor și se va pune capăt transferului de substanțe contaminate, asigurându-se și protecția minorilor.

Guvernul Ciucă, născut din negocieri care, teoretic, s-au derulat pe parcursul a circa două săptămâni (în realitate negocierile dintre PNL – aripa Cîțu și PSD au demarat probabil din primele zile ale lui octombrie, atunci când presa i-a surprins pe Alina Gorghiu și Vasile Dâncu împreună în același zbor de Chișinău), a prezentat un program de guvernare la fel de închinat spre stânga, și chiar și o inovație: conducerea prin rotație a guvernului în acest ciclu electoral.

Pensiile:

Conform programului de guvernare, coaliția va renunța la elaborarea unui nou cadru legislativ privind pensiile, în pofida angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, și va stabili în 120 de zile un calendar de implementare a Legii 127/2019, cea formulată de PSD în 2017.

Coaliția se angajează să desființeze șase dintre cele opt tipuri de pensii speciale, asumându-și revenirea acestora la principiul contributivității. Conform jurisprudenței Curții Constituționale, pensiile speciale ale magistraților nu pot fi desființate, așa încât ele vor fi menținute.

Pensiile vor fi indexate cu 10%, pensia minimă va crește de la 800 la 1.000 de lei. Persoanele cu pensii de peste 4.000 de lei vor plăti contribuțiile pe sănătate (de 10% din venit, aplicat doar pentru partea care depășește 4.000 lei).

Alte măsuri în plan social:

Persoanele care au o pensie de până la 1.600 de lei vor primi în luna ianuarie un sprijin de 1.200 de lei pentru a suporta creșterile de prețuri la utilități; acest sprijin se acordă o singură dată.

Instituirea unei sume de 1.000 lei/lună deductibilă din valoarea impozitelor și taxelor datorate către stat pentru toți agenții economici care angajează un tânăr cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani. Instituirea unei sume de 750 lei/lună deductibilă din valoarea impozitelor și taxelor datorate către stat pentru toți agenții economici care angajează persoane cu vârsta cuprinsă între 55-65 de ani.

Sprijin pentru familii, în scopul creșterii natalității: (1) reducerea progresivă a cuantumului contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate (CASS) datorate, în funcție de numărul de copii aflați în întreținere, până la o scutire totală pentru cei care au în întreținere cel puțin 3 copii; (2) acordarea unui grant de 30% din valoarea construcției/achiziției unei locuințe noi (începută în 2022) familiilor cu copii mai mici de 15 ani și care nu dețin în prezent o locuință; (3) program de finanțare pentru achiziția unor autoturisme familiale, de 7 locuri etc.

Coaliția semafor din Germania este văzută în presa din Europa ca fiind simbolul “schimbării în continuitate”, menținând viziunea guvernelor Merkel în politica fiscal-bugetară internă, dar și în planul afacerilor europene. În privința obiectivelor de politică energetică, acestea sunt considerate în continuare exagerat de optimiste.

În schimb, coaliția semafor de la București nu este considerată vreo realizare strălucită ci, dimpotrivă, un mare pas înapoi, care i se datorează în mare măsură și președintelui Klaus Iohannis (Frankfurter Allgemeine Zeitung):

“La un an după cea mai dură înfrângere electorală, PSD, eternul partid al corupților, e înapoi în centrul Puterii. Și-a securizat ministerele care gestionează cele mai mari bugete. Și, aparent, încearcă să blocheze reforma în justiție și desființarea Secției speciale pentru magistrați.”

Temerea că Bucureștiul se va alătura acum Budapestei și Varșoviei, sporind fronda estică împotriva Bruxellesului nu este una nefundamentată, în condițiile în care național-conservatorismul (iliberalismul) teoretizat de Viktor Orban are adepți destui în PSD, ca să nu mai vorbim de UDMR. Despre iliberalism, însă, vom mai vorbi săptămâna viitoare.

lafesta

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here