Brain drain – exodul de creiere

Oferim pe tava  tot ceea ce avem mai bun altora. Fara sa ne pese, imprumutam fara dobanda, ba chiar am ajuns sa dam cu titlu gratuit si fara sa punem pret pe consecinte, multe din valorile pe care le avem. Ne pleaca elitele, iar limba romana se face din ce in ce mai auzita in cele mai bune universitati din lumea larga. „Imi iubesc tara, dar vad ca ea nu are ce sa faca cu mine” imi spunea,deunazi, un tanar care a ales Cambridge-ul, in defavoarea universitatilor din tara. E singurul? Nici pe departe. Se va intoarce? Putin probabil, daca acolo va obtine respectul si sansa la care viseaza si pe care aceasta tara refuza cu obstinatie sa i-o acorde. Ca el sunt  sute, mii, care pare ca nu isi mai gasesc utilitatea intr-o societate condusa de niste „intelepti” ce gandesc pe termen scurt. Niste oameni pentru care primeaza criteriul folosului practic imediat, care- si repudiaza cu cel mai mare dispret valorile invocand, mereu, intr-un desavarsit limbaj de lemn, faptul ca mereu altii au fost de vina, dar ca „ se fac eforturi, suntem pe drumul cel bun, e nevoie de viziune, reinoirea strategiei etc”. Dincolo de aceste clisee exasperante, care mimeaza neputinta, artificialul si nauceala ce le caracterizeaza starea de spirit, sta realitatea dureroasa.Dincolo de toate  programele goale de substanta, intreg arsenalul de strategii si proiecte pe termen lung, cosmetizate, deloc provocatoare, asemeni compunerilor de clasa primara, e, de fapt, multa liniste. A, si maldare de hartii care nu justifica altceva decat falimentul in gandire, pline de idei marete, rupte de realitate, scoase din contexul  unui adevar care demonstreaza un singur lucru: Ne place balul, ne place sa fim laudati si mangaiati in crestet pentru valorile pe care le nastem si le formam. Aceleasi valori pe care le abandonam apoi fara urma de regret. Ne place balul, dar nu am inteles cat de jerpelita ne este imaginea atunci cand vine vorba de …dans si bune maniere. In fata acestor copii si a celor care ni-i iau. Iar ei se lasa luati. Pentru ca noua nu ne trebuie. Noi ne-am resemnat si am inteles ca locul copiilor geniali este acolo unde cineva poate si chiar face ceva pentru ei. Copiii acestia ajung sa  devina  plus valoare, nu pentru natiunea care i-a format, ci pentru cea care i-a adoptat si care va stii cum sa le exploateze inteligenta, dar si sa o remunereze cu un cec in alb. Exodul creierelor se intampla sub ochii nostri. Ce facem? Stam cu ochii fixati pe pereti si sa ne imbatam cu ideea ca „ la noi atat de poate, asta ne e soarta”.Pe principiul oamenii nu parasesc tara, ci parasesc oamenii, acesti tineri isi apara dreptul de a stii ce vor. Se citeste pe chipurile loc ca au inteles si unde sa ceara asta. Ei pleaca pentru experienta, dezvoltare personala, pleaca pentru un trai asa cum il merita, sufocati de mizeria morala de la noi. Nu intelegem ca lipsiti de ei, lipsiti de creierele lor, murim lent. Eu, recunosc, ma amagesc cu gandul ca poate se vor intoarce. Dupa ce vor incerca altceva, un alt sistem, o alta cultura, dupa ce vor cunoaste si alte repere si se vor dezvolta ca oameni,nutresc speranta ca se vor intoarce. Ca dupa ce vor lua tot ce au vazut mai bun afara, vor face ceva si la ei acasa.