Avem podul plin de bune intenţii

 

Programul „Lapte şi corn”. Un fiasco, după părerea mea…Bani mulţi irositi, pseudo-alimente pe care majoritatea copiilor le aruncă direct la coşul de gunoi din cauza gustului mai mult decât îndoielnic. A apărut, între timp,  treaba cu fructele… Să primească elevii şi un fruct, un măr ceva. Nu zilnic, ci, aşa, unul la doua zile. Apoi discuţii….că merele sunt prea mici, că vin deja stricate, că miros urât, că sunt prea roşii, prea verzi sau prea galbene. Ulterior au fost întrebaţi copiii ce fructe şi-ar dori să primească. Ni s-au servit şi grafice. Şi nu orice grafice. Ci unele parte a unui raport de cercetare „Evaluarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli”  şi finanţat în cadrul programului european de încurajare a consumului de fructe în şcoli. Citricele preferate de 28% dintre copii, bananele de 13%, perele 6 %, piersicile 3,5% si strugurii 2,5%. Merele erau în top – 31%.  20,85 milioane lei, alocate acestui program pentru perioada septembrie- decembrie a anului şcolar 2016- 2017. Mă întreb dacă repondenţii şi-ar fi dorit mango, papaya sau rodii le-ar fi fost  îndeplinită dorinţa? Că pe hârtie şi din pix orice e posibil…Amuzantă, oricum, ideea unui astfel de chestionar.  Să revenim. Citesc acum  plină de încântare şi entuziasm  cum guvernanţii  s-au gândit la o altă măsură menită, în primul rând, să prevină abandonul şcolar. Programul „Masă caldă în şcoli”. Cu aceeaşi încantare am citit şi declaraţia parlamentarului liberal, Raluca Turcan, cum că  „alimentaţia sănătoasă în şcoală poate combate abandonul şcolar şi stimula incluziunea socială, iar elevii pot fi educaţi în spiritul unui regim de viaţă sănătos”. Perfect de acord! Din interiorul unui birou, declaraţia atinge perfecţiunea!  A verificat, însa, doamna Turcan sau colegii acesteia aplicabilitatea acestui program? S-au consultat cu…specialiştii? Pe scurt, iată ce îşi propune acest proiect de ordonanţă de urgenţă,  lansat în dezbatere publică. Nu lapte, nu corn, nu rodie, nu papaya, ci …o masa copioasă în adevaratul sens al cuvantului. Ce înseamnă asta, însă, când bugetul e de 7 lei pe zi?  Iar în banii aceştia intră, pe lângă preţul produselor, cheltuielile de transport, distribuţie şi depozitare a acestora, suma alocată urmând să fie actualizată periodic prin hotărâre de guvern, în funcţie de evoluţia preţurilor şi tarifelor. A, şi şcolile răspund cu capul de respectarea normelor igienice de depozitare a alimentelor. Nu, programul nu e pentru toţi, ci e unul pilot ( să vadă Bucureştiul dacă „prinde”). E pentru anumite şcoli atent selecţionate, 22 la număr ( 15 în mediul rural, 7 urban). Adica vreo câteva  mii de copii. Numai că directorii şcolilor dau din umeri. Spun că nu au bani, săli de mese sau personal. Deci cum va fi implementat programul? Nimeni nu are un răspuns, în dulcele stil în care ne-am obişnuit de ani buni încoace. Specialiştii din Executiv au venit cu ideea, au aruncat-o în presă  şi..cam atât. Nu există măsuri concrete de aplicare, aşa că unităţile şcolare trebuie  să se descurce cum pot.  Şi …nu prea pot. Directorii au citit pe site  că se numără printre norocoşii acestui proiect pilot. Însă sunt sceptici că acesta va putea fi funcţional. Se roagă ca masa caldă să fie înlocuită cu un pacheţel, un sendviş, ceva… Un proiect bun, aşadar, la nivel teoretic, însă, mort din faşă.  Facem proiecte fiindcă dau bine pe hârtie fără să fie, însă, sustenabile… Decidenţii  încă nu au învăţat să facă un proiect de lege bazat pe un studiu de impact şi o minimă verificare din punct de vedere logistic. Să ne amintim  sau să le reamintim în cazul în care au uitat că  în România lui 2016 încă  sunt şcoli care nu au aviz sanitar şi de la ISU, încă  sunt clădiri în care se înghesuie sute de copii, clădiri cu risc seismic ridicat sau care încă funcţionează cu toaleta în fundul curţii? Dar ăsta e deja un detaliu de care ne tot împiedicăm la fiecare deschidere de an şcolar.Aşadar, despre ce vorbim? Din nou despre o ironie guvernamentală?  Din nou, copii ce ajung cobaii unora care vor să construiască ceva, fără a lua în calcul şi nevoia unei fundaţii pentru ca acel ceva să fie trainic, durabil şi de calitate.

sponsor

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here