AL TREILEA PAS ESENȚIAL: O.E.C.D. – de Cristian Felea

O.E.C.D. sau Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, este clubul economic select al Occidentului, cu 38 de membri, înființat în 1961; din 25 ianuarie 2022, România a devenit stat candidat la poziția de membru O.E.C.D., alături de alte cinci state din America de Sud (Argentina, Brazilia și Peru) și Europa (Bulgaria și Croația).

(www.oecd.org/newsroom)

Putem spune că prin alăturarea României la O.E.C.D. – care sperăm să se materializeze anul viitor – țara noastră va deveni de facto, nu doar de iure, membru cu drepturi depline al Occidentului, un vis care la 1848 abia începea să fie visat de o elită restrânsă, progresistă și dornică să clădească o națiune română mândră, cu o țară pe măsură, alături de celelalte mari state ale Europei.

Decizia Consiliului O.E.C.D., din ianuarie ac., de invitare a țărilor din ultimele valuri de aderare la Uniunea Europeană – Bulgaria, Croația și România – să înceapă negocierile pentru alăturarea la organizație a prilejuit politicienilor români aflați la putere declarații optimiste și angajante, în contextul vizitei în România a secretarului general, Mathias Cormann.

Președintele Klaus Iohannis, precizează un comunicat al Palatului Cotroceni, a salutat decizia recentă a Consiliului O.E.C.D. pe tema extinderii organizației, care deschide calea începerii negocierilor de aderare a țării noastre și a dat asigurări că “aderarea cât mai rapidă la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică este o prioritate pentru țara noastră”. (www.bursa.ro)

Premierul Nicolae Ciucă, în conferința de presă comună cu Mathias Cormann de la Palatul Victoria, a ținut să afirme că negocierile de aderare și apartenența la O.E.C.D. vor “deschide României ușa unui club de expertiză de talie globală” pe care îl vom putea accesa și de unde vom putea primi asistență pentru reformele pe care țara noastră le derulează în materie de politici publice, guvernare, reforme anti-corupție, politică fiscală, infrastructură de transport, agricultură sau educație.

În viziunea premierului, deschiderea negocierilor de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică este un succes în sine, care “atestă importanța pe care statul român o acordă obiectivelor strategice de politică externă a României”; dar a precizat apoi că, totuși, nu este decât un succes de etapă, pentru că obiectivul strategic este (firesc) “obținerea statutului de membru al O.E.C.D.”. (www.g4media.ro)

În fine, după cum relatează Ziarul Bursa, și ministrul de finanțe, Adrian Câciu, care a avut de asemenea o întâlnire cu Mathias Cormann pe tema explorării “foii de parcurs” a negocierilor de aderare, a ținut să precizeze că:

“Sunt mulțumit că astăzi am primit avizul pozitiv pentru aderarea la recomandările O.E.C.D. la principiile Instituțiilor Fiscale Independente. Sunt încrezător că în perioada următoare vom face progrese la nivel tehnic în acest domeniu alături de Consiliul Fiscal și O.E.C.D.. Ministerul Finanțelor este implicat în prezent în derularea a două analize cu O.E.C.D., una privind Codurile de liberalizare a mișcărilor de capital și a operațiunilor curente invizibile și o alta privind aplicarea principiilor guvernanței corporative a întreprinderilor publice din România. În ambele cazuri discuțiile avansează foarte bine.”  

Ministrul Finanțelor a mai subliniat și menținerea angajamentului țării noastre de revenire în limitele Pactului de Stabilitate și Creștere în anul 2024 și consolidarea fiscală graduală.

Secretarul general al O.E.C.D. nu s-a lansat însă în prognoze optimiste privind încheierea rapidă și cu succes garantat a negocierilor de aderare: “Nu sunt în situația să vă dau un răspuns detaliat specific. Putem să sperăm că acest proces se va desfășura pe cât de rapid posibil, atât timp cât este necesar. România deja respectă o serie întreagă de standarde O.E.C.D., ne cunoaștem foarte bine, ceea ce se va întâmpla în continuare este o analiză atentă realizată de comitetele tehnice ale O.E.C.D., în care vom analiza politicile și practicile la nivel național pe care considerăm că ar putea fi îmbunătățite și ar trebui îmbunătățite pentru a se alinia cu acele practici, politici pe care O.E.C.D. deja le aplică în cadrul organizației”. (www.g4media.ro)

Sursa: read.oecd-ilibrary.org

De altfel, la Palatul Victoria a fost lansat cu același prilej studiul întocmit de O.E.C.D. privind evaluarea stadiului de îndeplinire de către România a criteriilor de aderare la Organizație – “Economic Survey of Romania” -, iar Mathias Cormann a avut ocazia să sublinieze câteva din aspectele cheie rezultate din concluziile raportului:

•În al doilea trimestru al anului 2021 PIB-ul României a depășit nivelul de dinaintea pandemiei. Activitatea economică s-a relansat, iar redresarea continuă. După creșterea economică de 6,3% din PIB înregistrată în 2021, estimarea este că România va avea o creștere economică de 4,5% din PIB, atât în 2022, cât și în anul 2023.

• În anul 2019, înaintea izbucnirii pandemiei, România înregistrat un PIB pe cap de locuitor de 27.000 USD, adică 63% din media la nivelul țărilor O.E.C.D. – o creștere semnificativă față de nivelul de 30% din media țărilor O.E.C.D. cât înregistra România la începutul anilor 2000.

• În prezent, România este respectă la 6 din cele 8 standarde esențiale pentru aderarea la O.E.C.D.. Așa că în perioada următoare România va începe să implementeze măsurile aferente aderării la “Codurile de liberalizare”.

• România și-a exprimat intenția de a adera la Convenția O.E.C.D. Anti-Mită.

• Alte aspecte constatate din analiza sistemului economic românesc, ar fi:

(i) creșterea economică este robustă, dar riscurile sunt încă ridicate;

(ii) politicile macroeconomice au susținut economia; politicile monetare trebuie să rămână vigilente și să răspundă la presiunile inflaționiste; politica fiscală trebuie să se adapteze la evoluțiile economice rapid și țintit;

(iii) România trebuie să profite de oportunitatea fondurilor europene, în special pe componenta Next Generation;

(iv) este necesară reformarea sistemului public de pensii pentru asigurarea sustenabilității finanțelor publice;

(v) îmbunătățirea accesului la un sistem educațional și sanitar performant reprezintă cheia progresului în ceea ce privește nivelul de trai. Politicile economice trebuie să vizeze diminuarea ratelor ridicate de inactivitate și a economiei informale. Fondurile europene trebuie utilizate pentru a răspunde la provocările sociale și de mediu, inclusiv la reducerea poluării;

(vi) disparitățile regionale în ceea ce privește nivelul de trai și oportunitățile economice sunt ridicate;

(vii) integrarea persoanelor cu un nivel scăzut de pregătire (în special tineri, femei și populație romă) pe piața muncii este dificilă;

(viii) creșterea productivității a fost semnificativă în anii 2010, dar a decelerat. Reformele care să dinamizeze afacerile, o alocare eficientă a resurselor și reducerea disparităților legate de infrastructură sunt elemente cheie pentru a avea câștiguri de productivitate;

(ix) deși accesul la finanțare s-a îmbunătățit, este necesar ca IMM-urile să beneficieze de sprijin sporit în ceea ce privește accesul la instrumentele financiar-bancare;

(x) continuarea luptei împotriva corupției va conduce la sporirea încrederii în instituțiile statului. (www.bursa.ro)

Cehia este membru O.E.C.D. din 1995, Ungaria și Polonia din anul 1996, Slovacia din anul 2000… Apartenența acestor țări din centrul Europei la O.E.C.D. încă înainte de a se fi alăturat NATO și UE (cu excepția Slovaciei), reprezintă una din explicațiile evoluțiilor pozitive ale economiilor lor, a ratei ridicate a investițiilor străine directe, a ușurinței de a face afaceri și a standardului ridicat al nivelului de trai.

Diferența de 20 – 25 de ani între momentul aderării fostelor țări comuniste din centrul Europei la O.E.C.D. și a celor din sud-est (Balcani) arată și un decalaj real de dezvoltare și civilizație. Și ar mai fi ceva de remarcat: dintre cele trei state balcanice invitate să se alăture O.E.C.D. până anul viitor, doar România are o perspectivă îndepărtată de aderare la Eurozonă (2029); Croația și Bulgaria o vor face probabil în 2024.

O altă mare diferență față de statele enumerate, care nu a trecut neobservată în analiza O.E.C.D., o reprezintă performanța și sustenabilitatea sistemului nostru fiscal. “În pofida realizării unor progrese în ultimii ani, eficiența fiscală este mult mai scăzută în România decât în țările în O.E.C.D.. Deficitul de încasare a TVA este cel mai ridicat din UE. Îmbunătățirea colectării taxelor va genera resurse suplimentare semnificative, estimate la 2,5% din PIB dacă eficiența este majorată la nivelul celorlalte țări din Europa Centrală și de Est”, arată raportul O.E.C.D..

Veniturile fiscale sunt scăzute din cauza gradului redus de respectare a obligațiilor fiscale și a nivelului scăzut de impozitare (mai ales a terenurilor și imobilelor). Marile reforme fiscale implementate din 2017, inclusiv reducerea TVA, a impozitului pe venit și a contribuțiilor la securitate socială au redus semnificativ nivelul impozitelor. Se estimează că recenta reformă a TVA va reduce veniturile bugetare cu aproximativ un punct procentual din PIB.

Stabilizarea nivelului datoriei publice ca procent din PIB va necesita eforturi semnificative de consolidare; guvernul intenționează o reducere progresivă a deficitului fiscal la 2,9% din PIB până în 2024, dar încă nu au fost clar identificate măsurile compensatorii.

Consolidarea ar trebui să înceapă cu seriozitate din 2022, dacă redresarea va fi atât de solidă cum se estimează. Măsurile care stimulează potențialul de creștere pot atenua presiunile fiscale. În special, creșterea participării pe piața forței de muncă și reducerea muncii la negru pot extinde semnificativ baza impozabilă.

În plus, fără reformă, cheltuielile cu sistemul public de pensii ar urma să crească cu aproximativ 5% din PIB până în 2030, din cauza măsurilor votate în 2019, inclusiv revizuirea formulei de calcul a pensiilor, majorarea valorii punctului de pensie și planificata recalculare a tuturor pensiilor. (www.economica.net)

Ceea ce ar trebui să înțelegem corect și să ne asumăm, este că O.E.C.D. ca organism joacă un rol de consiliere pentru guvernele țărilor puternic dezvoltate în materie de politică economică, socială și de guvernare; cu alte cuvinte este un club la care dacă ai aderat înseamnă implicit că împărtășești un anumit nivel al standardelor economice-politice-societale, dar și că ești deschis – din interior, ca membru – la un progres continuu în asumarea și respectarea valorilor comune.

Tocmai aici este și cheia acelei aprecieri de la început, legată de importanța acestui al treilea pas de alăturare la Occidentul dezvoltat și civilizat: NATO a fost un prim pas peste o ștachetă nu foarte ridicată a unei organizații de apărare colectivă; Uniunea Europeană este un viitor stat confederativ în construcție, la care am aderat mai ales din rațiuni geografice, economice și politice.

Ei bine, aderarea la O.E.C.D. implică mai mult, pentru că este un pas geopolitic, deși are aplicabilitate în sfera economică și socială – O.E.C.D. este Occidentul. Dacă alegem să fim acolo, va trebui să ne schimbăm mentalitatea. În caz contrar, nu va funcționa: ori alegem valorile occidentale și le internalizăm, ori rămânem încă o sută de ani de acum încolo într-un limb incert și ratăm să încununăm visul elitelor de la mijlocul secolului XIX. Ar fi mare păcat.