VIKTOR ORBAN A PRIMIT AL PATRULEA MANDAT DE LA ELECTORATUL MAGHIAR – de Cristian Felea

“Am câștigat o victorie atât de mare încât o poți vedea de pe lună, dar cu siguranță o poți vedea de la Bruxelles!”

Viktor Orban

Un lider politic populist de succes este asemeni unui surfer încercat, pentru că știe fără greș să prindă și să domine valul cel mai mare, care l-ar fi putut de altminteri foarte ușor ucide. Trebuie să fii autentic în exercițiul populismului tău, ca să trezești nu doar simpatie, ci și încredere. Viktor Orban se identifică până la ultima fibră cu majoritatea concetățenilor săi și din acest motiv este votat pentru a patra oară de aceeași proporție de alegători.

Orban este educat și inventiv. A inventat doctrina “iliberalismului” cu care i-a luat prin surprindere pe mulți în Europa, dar și în Statele Unite, câștigându-și pe loc simpatia extremiștilor de stânga și dreapta. Câțiva ani mai târziu a câștigat și simpatia, mult mai prețioasă, a conservatorilor, rebotezând-și iliberalismul ca doctrină a “naționalismului creștin conservator”, adică “suveranist”.

Au încercat și alții să fie la el, dar nu a funcționat. Cel mai hazliu exemplu este cel al lui Liviu Dragnea, care a crezut că imitându-l pe Orban poate avea succesul lui, doar că a sfârșit acolo unde îi era locul, la pușcărie. Alții au fost mai inteligenți și mai pragmatici, obținând efectul de transfer al imaginii sale prin alianță politică, din Italia în Spația și până în Franța. La noi același lucru l-a obținut Kelemen Hunor, liderul UDMR, care nu a ieșit din cuvântul “maestrului” de la Budapesta și acum culege laurii, întărindu-și poziția în partidul pe care îl conduce.

VICTORIA LUI ORBAN SAU INSUCCESUL LUI MARKI-ZAY?

Sondajele de opinie anterioare votului din 3 aprilie ac., înainte și după izbucnirea războiului din Ucraina, indicau o diferență de 4-5 procente între FIDESZ-KDNP și alianța de opoziție “Uniți pentru Ungaria”. Desigur, tot sondajele arătau mereu că undeva la 20% dintre respondenți se declarau nehotărâți și adversarii lui Viktor Orban au preferat să interpreteze acest bazin ca fiind cel din care se va alimenta victoria opoziției, sau măcar un procent foarte ridicat al voturilor pentru opoziție. Nu a fost așa.

FIDESZ-KDNP au obținut 135 de mandate în Parlament (cu două mai mult ca în 2018) – 53,29%; “Uniți pentru Ungaria” au obținut 56 de locuri – 34,89% și partidul extremist de dreapta Mi Hazank (“Patria Noastră”) 7 locuri (pentru prima dată când extrema dreaptă intră în Parlament) – 6,15%. Diferența de voturi față de sondajele de opinie ar fi existat oricum, dar este la fel de clar că FIDESZ și Viktor Orban au găsit un mesaj mai potrivit pe care să-l difuzeze către electorat (avantajați fiind și de mașina mediatică covârșitoare care îi servește) și au convins astfel o proporție nesperat de mare de nehotărâți să nu voteze cu opoziția.

Zsuzsanna Vegh, expert în relații internaționale, a oferit într-un interviu pentru HotNews câteva explicații pentru performanța (nu în total așteptată) FIDESZ și a lui Viktor Orban în alegeri:

“Cred că războiul a avut o influență certă în campania electorală, a schimbat complet modul în care aceasta s-a desfășurat. Războiul a devenit subiectul dominant. După câteva zile de ezitare, partidul de guvernare a găsit un narativ care a fost comunicat pe toată durata campaniei.

A fost un lucru important să seteze modul în care războiul a fost prezentat în media maghiară, cel puțin în presa pro-guvernamentală. Guvernul a reușit să dicteze agenda pe subiectul <război>, iar opoziția a fost forțată să reacționeze la ceea ce spunea FIDESZ despre război. Aceste lucru a oferit un avantaj pentru FIDESZ, cel puțin în ceea ce privește comunicarea. (…)

Apoi, a contat în mare măsură și faptul că agresiunea rusă a fost într-un anumit grad nereprezentată în media ungară. La început, media de stat a prezentat agresiunea folosind terminologia Kremlinului, vorbind cu experți și analiști prietenoși cu Rusia, care justificau agresiunea cu argumentele Rusiei dând vina pe Occident sau pe Ucraina pentru ceea ce s-a întâmplat. De asemenea, există propagandă rusă distribuită pe canale de social media care au ajuns la anumite segmente din populație. (…)

Este greu de spus având în vedere peisajul media și cum este structurată presa, dar în același timp dacă ne uităm la presa publică, cea care ajunge la populația în special din mediul rural, aceasta este complet dominată politic și influențată de partidul de guvernare. Apoi mai sunt instituțiile media deținute de oameni de afaceri din cercul apropiat al FIDESZ.

Sunt 400 de media, incluzând ziare locale, presă care se distribuie gratis, care ajunge la cea mai mare parte din populație. Există presă conectată, deci nu afiliată, dar care este conectată la cercul din jurul guvernării, care în această campanie au pus la dispoziție resurse semnificative pentru a distribui mesajele guvernului. Dacă acest public este conștient de faptul că presa e liberă sau nu mi-e greu să spun.”

Mai este un aspect care a contact foarte mult, și anume tracțiunea pe care au avut-o în realitate alianța “Uniți pentru Ungaria” și liderul ales să o reprezinte, Peter Marki-Zay, față de electorat. Viktor Orban este FIDESZ și fără el acest partid va colapsa, cu siguranță; mai mult, Orban supra-performează în raport cu FIDESZ.

În schimb, Peter Marki-Zay s-a “născut” cu greu ca lider din mașina politică a alianței de opoziție și permanent a sub-performat în raport cu “Uniți pentru Ungaria”, ca să nu mai vorbim de eterogenitatea doctrinară în sine a alianței de opoziție.

Acest melanj de doctrine, atitudini al căror singur liant era că se opun lui Viktor Orban și vor să ajungă la putere învingând FIDESZ, nu avea cum să trezească în electorat acea energie de care este nevoie pentru a da deoparte o formulă de guvernare care se află la putere cumpărând încrederea prin mesaje și măsuri de un populism strigător la cer, dar care a ținut până acum.

ORBAN VA RĂMÂNE PIONUL ÎMPINS AL RUSIEI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Sâmbătă, 5 martie ac., guvernul Viktor Orban, care se afla în preziua începerii campaniei electorale, a stabilit printr-o hotărâre un preț maxim al carburanților en gros de 480 de forinți (6,23 de lei). Scopul pretins al măsurii a fost acela de a împiedica unitățile de vânzare cu amănuntul să fie forțate să vândă carburanții sub prețul de achiziție.

Luni, 7 martie ac., compania petrolieră de stat MOL – prezentă de altfel și în România – a dat publicității un comunicat prin care anunța că respectă decizia Guvernului Ungariei cu privire la prețul carburanților și își informează clienții, așa cum prevede hotărârea de guvern, doar că, totuși, compania pierde din cauza plafonării prețurilor 34,5 forinți (0,45 lei) la fiecare litru vândut. În aceeași zi în România MOL vindea cu circa 20% mai scump litrul de benzină, ceea ce a condus la panica celor 11 lei pe litru și la cozile de la stațiile de distribuire carburanți.

În altă ordine de idei, pentru a evita sancțiunile internaționale, Rosatom – compania rusă specializată în construcția și operarea de centrale nucleare -, care-și mutase sediul regional la Budapesta, devenind Rosatom Central Europe KFT, și-a deschis un cont pentru a efectua operațiuni bancare la MKB Bank, instituție bancară controlată de omul de afaceri Lorincz Meszaros, colaborator de încredere și prieten din copilărie a lui Viktor Orban.

La urma urmei nu este nicio surpriză că, întrebat fiind de jurnaliștii Reuters dacă Ungaria va plăti în ruble pentru gazele achiziționate din Federația Rusă, că premierul Viktor Orban a declarat că, dacă Moscova va cere Ungariei acest lucru, atunci da, guvernul său va face plata în ruble. În acest fel Budapesta ia distanță de recomandarea Comisiei Europene, care a solicitat statelor membre ale UE să nu dea curs acestei cerințe a Moscovei, atât timp cât contractele încheiate prevăd plata în euro sau în dolari SUA. (hotnews.ro)

Vorbind despre relația specială pe care Viktor Orban a dezvoltat-o cu Rusia și cu Vladimir Putin, Zsuzsanna Vegh sublinia în același interviu: “În opinia mea cred că Guvernul Orban nici măcar nu s-a așteptat ca Rusia să atace Ucraina. Nu a văzut Rusia ca pe o amenințare la adresa securității europene și a creat legături strategice cu Kremlinul.

Guvernul Orban se găsește acum într-o situație sensibilă: vrea să mențină relații apropiate cu Rusia, dar în același timp nu poate intra în conflict direct cu partenerii occidentali. Ce vedem că vrea să facă Orban, de o lună și jumătate, este în esență de a menține un echilibru între aliații vestici și Rusia: să asigure un minim suport pentru partenerii Occidentali, UE, NATO, să se asigure că nu e complet izolat acolo, dar în același timp vrea să evite să strice relațiile ruso-ungare. Jocul pe care-l joacă este unul în esență de echilibru.

Problema aici este că într-o astfel de situație acest comportament subminează încrederea în Ungaria printre partenerii vestici, iar în același timp susținerea sancțiunilor nu ajută nici relația cu Kremlinul. Am văzut astfel că Kremlinul a pus Ungaria pe lista țărilor neprietenoase. Acest act de echilibru slăbește legăturile Guvernului Orban în ambele direcții.”

Totuși, Ungaria lui Orban nu se ferește să trateze neprietenos Ucraina, adâncind în conștiința maghiarilor – chiar și acum, după ce miza alegerilor parlamentare s-a consumat – ideea că guvernul acestei țări este tratat ca fiind “neprietenos” (în manieră putinistă).

“Niciodată nu am avut atât de mulți adversari în același timp: stânga locală, stânga internațională de pretutindeni, toți banii și instituțiile imperiului Soros, presa internațională mainstream și la final și pe președintele Ucrainei” a fost declarația lui Viktor Orban din seara alegerilor. (romania.europalibera.org)

Reacția sa a fost urmarea unui discurs pe care Volodimir Zelenski îl susținuse cu o seară înainte și pe care ministrul de externe Peter Szijjarto l-a etichetat ca fiind un amestec al președintelui ucrainean în alegeri. În respectivul discurs președintele Ucrainei declarase cu privire la premierul maghiar:

“Prim-ministrului Ungariei este practic singurul din Europa care îl susține în mod deschis pe domnul Putin. (…) Nu am văzut niciun efort pentru a opri războiul! De ce oare? (…) Politicienii vin și pleacă, iar adevărul rămâne. (…) Dacă este un război, atunci îl numesc război, nu <operațiune specială>. Dacă este o amenințare la adresa întregii Europe, atunci o numesc o amenințare la adresa întregii Europe. Asta se numește onestitatea care îi lipsește domnului Orban. Este posibil să o fi pierdut undeva în contactele sale cu Moscova.”

Miercuri, 5 aprilie ac., Peter Szijjarto l-a convocat pe ambasadorul ucrainean la Ministerul de Externe pentru a protesta împotriva “declarațiilor ofensatoare” ale președintelui Volodimir Zelenski: “Noi am condamnat agresiunea militară, susținem suveranitatea Ucrainei, am acceptat sute de mii de refugiați și am trimis sute de tone de alimente și alte donații.

Acesta nu este războiul nostru, vrem să stăm și vom sta în afara lui. Putem constata că Ucraina ar fi dorit un alt rezultat în interesul său și nu vom discuta acest lucru: ei pun interesele ucrainenilor pe primul loc și noi facem la fel pentru unguri. Este timpul ca liderii ucraineni să înceteze să insulte Ungaria și să recunoască voința poporului ungar”, a scris pe Facebook ministrul Szijjarto cu acest prilej.

CUM SE VEDE VICTORIA LUI ORBAN DIN ARDEAL

“Susținătorii lui Orban vor trece și ei drept pro-ruși, din moment ce i-au aprobat poziția de neimplicare totală în războiul din Ucraina. Aceasta a devenit principala ofertă electorală: cine votează FIDESZ alege pacea, cine votează Opoziția vrea război. Sperietoarea a funcționat perfect, dar acum Viktor Orban și susținătorii săi vor plătiți un preț mare ani de zile pentru această defazare istorică. Orban este deja tratat ca un paria la întâlnirile liderilor Occidentali, văzut ca trădătorul Europei, omul cu care nimeni nu mai vrea să se așeze la aceeași masă” scrie Dan Tăpălagă într-un articol publicat de “G4Media”.

“Care este poziția maghiarilor din România care au votat masiv cu FIDESZ și Orban în ce privește războiul din Ucraina? Nu uitați că Orban a câștigat inclusiv pe baza discursului revizionist, la fel cum prietenul său de la Moscova a invadat Ucraina făcând recurs la revizionismul istoric. Prietenia revizioniștilor nu are cum să fie bine primită în România, nici cei care-i susțin” continuă Dan Tăpălagă în analiza sa.

“Liderii UDMR fac eforturi vizibile să compenseze prin poziționări radicale anti-Putin și anti-război pe care nu le-am auzit însă de la idolul și finanțatorul lor politic, Viktor Orban, pentru care au făcut o asiduă campanie electorală în Transilvania. Nu i-am auzit pe liderii UDMR să se delimiteze o secundă de poziția rușinoasă a Budapestei în chestiunea războiului. Prin urmare cum gândesc ei cu adevărat? Dacă nu sunt de acord cu Orban și pozițiile sale pro-ruse, de ce l-au ajutat cu atât de mult elan în campanie? Și apropo, ce le-au spus alegătorilor maghiari pe tema invaziei rusești la mitingurile de campanie?”

Este puțin probabil ca UDMR și Kelemen Hunor să simtă vreodată nevoia de a da explicații opiniei publice din România pentru modul în care au înțeles să se atașeze la remorca FIDESZ; nu de alta, dar nu au dat astfel de explicații nici măcar maghiarilor ardeleni care nu le împărtășesc opiniile și care ar fi vrut, totuși, să poarte un dialog cu liderii UDMR pe această temă.

Zsuzsanna Vegh are o explicație pentru poziționarea UDMR: “Cred că este datorită faptului că FIDESZ a preluat monopolul pe problemele minorității maghiare din străinătate. FIDESZ a modelat discursul despre minoritățile maghiare și în ultimii 12 ani și și-a creat strânse legături cu organizațiile locale. Au susținut grupuri, școli, finanțate din programe de stat. Cred că acest lucru joacă un rol important.”

“Grupul de Inițiativă pentru Pluralism în Transilvania” format din mai mulți intelectuali maghiari din Transilvania (între care Eckstein-Kovacs Peter, Foszto Laszlo, Gasparik Attila, Kozak Gyula, Magyari Nandor Laszlo, Selyem Zsuzsa) – un grup de opoziție față de direcția politică a UDMR față de guvernul de la Budapesta – a dat publicității marți, 5 aprilie ac., un comunicat în care afirmă:

Sursa: specialarad.ro

“În Ucraina vecină este război. Poziția unitară a Uniunii Europene și condamnarea unanimă a agresiunii rămâne o prioritate. Foarte curând ne putem aștepta la apariția unor dificultăți economice ca urmare a războiului. Este un motiv în plus să înțelegem că în situația în care discursul urii a atins culmi nebănuit de periculoase, iar intoleranța și căutarea țapilor ispășitori sunt la ordinea zilei, adversitățile nu aduc nimic bun pentru noi.

Noi, maghiari din Transilvania care dorim să trăim în continuare aici, trebuie să ținem în continuare la valorile noastre pluraliste și să le susținem. Doar astfel putem să contribuim la îmbogățirea culturii maghiare și totodată să evităm să cădem, prin atitudini de auto-excludere și adoptarea unor ideologii intolerante, în capcana fatală a izolării noastre în România.

Trebuie să ne rezolvăm singuri problemele, nu putem sta să așteptăm indicații de la alții. Avem nevoie de soluții, nu de țapi ispășitori. Odată terminată campania electorală munca de construcție trebuie să ia locul sloganurilor. Este inacceptabil să se perpetueze sistemul politic și discursurile politice bântuite de stafiile intimidării și umilirii publice. Libertatea presei, pluralismul sferei publice și pluralismul politic nu sunt un lux, ci reprezintă condițiile de bază pentru supraviețuirea oricărei minorități, deci și a minorității maghiare.” (g4media)

Rezultatul alegerilor din Ungaria ar trebui să pună în criză și Bruxellesul, dar și Bucureștiul. Viktor Orban este un inamic al democrației liberale, un vocal inamic al consolidării integrării europene și un amic al șefului statului agresor Federația Rusă. Acestea sunt faptele, și tot un fapt este și că alegătorii maghiari nu au găsit încă de cuviință să de voturile opoziției, pentru că nu are încredere în soluțiile sale.

Majoritatea maghiarilor ardeleni își formează opiniile în concordanță cu mesajele UDMR, care sunt identice cu ale FIDESZ. Totuși, există platforme de opoziție la UDMR și FIDESZ în maghiarimea ardeleană, exact din motivele expuse mai sus de “Grupul de Inițiativă pentru Pluralism în Transilvania”: pentru că nu toți ardelenii vor iliberalism și încolonarea veselă la remorca guvernului de la Budapesta.

Bruxellesul a demarat acțiunea de a stopa finanțarea europeană pentru Ungaria lui Viktor Orban. Bucureștiul trebuie să se mobilizeze și să facă mai mult pentru maghiarii din Transilvania, la fel cum și maghiarii ardeleni trebuie să facă mau mult pentru comunitățile lor, și să nu mai aștepte pomenile lui Viktor Orban pe post de easy money. Nu de alta, dar nu ne așteaptă vremuri ușoare.