Ursula von der Leyen, în fața Parlamentului European: moțiune de cenzură fără miză reală, dar cu ecouri politice majore!
Cu doar trei zile înaintea unui vot de neîncredere care nu amenință în mod serios actuala conducere a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen se pregătește să răspundă luni seară întrebărilor europarlamentarilor, în contextul unor critici legate de centralizarea excesivă a puterii și lipsa de transparență în cadrul executivului european, relatează AFP.
Deși moțiunea de cenzură, inițiată de o parte a grupurilor de extremă dreapta, nu are șanse reale să o înlăture pe președinta Comisiei, dezbaterea din Parlamentul European de la Strasbourg oferă o oportunitate opoziției să-și exprime nemulțumirile – inclusiv în interiorul majorității „pro-europene”, unde social-democrații și centriștii contestă influența crescândă a PPE și stilul tot mai autoritar de conducere al Ursulei von der Leyen.
Inițiatorul moțiunii: eurodeputatul român Gheorghe Piperea
Moțiunea a fost introdusă de europarlamentarul român Gheorghe Piperea, membru al grupului ECR, cunoscut pentru pozițiile sale naționaliste și critice la adresa Comisiei.
Acesta acuză lipsa de transparență în ceea ce privește gestionarea achizițiilor de vaccinuri în timpul pandemiei („Pfizergate”), mai ales în contextul mesajelor private dintre von der Leyen și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, care nu au fost făcute publice.
Piperea susține, de asemenea, că Bruxelles-ul s-ar fi implicat nejustificat în alegerile prezidențiale din România, în care pro-europeanul Nicușor Dan a ieșit câștigător în luna mai, după anularea unui scrutin precedent pe fondul suspiciunilor de ingerință rusă.
Sprijin limitat, reacții puternice
În ciuda susținerii venite din partea unor politicieni precum francezul Jordan Bardella, moțiunea pare condamnată din start. Grupul ECR, din care face parte Piperea, s-a distanțat deja de inițiativă, în timp ce PPE – principala forță politică din Parlament – rămâne ferm alături de președinta Comisiei.
Manfred Weber, liderul PPE, a criticat dur demersul, acuzând inițiatorii că acționează ca „marionete ale lui Putin” și încearcă să submineze unitatea europeană într-o perioadă marcată de instabilitate geopolitică și provocări economice.
Tensiuni în interiorul majorității pro-europene
Chiar dacă moțiunea nu va fi votată de grupurile centriste și social-democrate, liderii acestora ar putea profita de moment pentru a cere mai multă transparență și claritate politică din partea Comisiei.
Valérie Hayer, lidera grupului Renew, a avertizat că dezbaterea poate deveni un „moment de clarificare”: „Vom cere PPE să spună clar cu cine dorește să colaboreze în următorii ani.”
Printre nemulțumirile tot mai frecvente se numără conducerea centralizată a Comisiei și deciziile luate unilateral.
Un exemplu recent – decizia executivului de a retrage, fără consultare, un proiect de lege împotriva greenwashing-ului – a fost perceput ca un afront adus Parlamentului și a provocat reacții dure din partea mai multor eurodeputați.
O moțiune simbolică, dar cu ecou
În istoria Parlamentului European, nicio Comisie nu a fost demisă printr-o moțiune de cenzură. Cel mai apropiat precedent rămâne cazul din 1999, când Comisia condusă de Jacques Santer a demisionat preventiv, în urma unui raport devastator privind acuzații de corupție și proastă gestionare.
Chiar dacă demersul actual nu va schimba conducerea Comisiei, dezbaterea reflectă o schimbare de climat în politica europeană: tensiuni crescânde între familiile politice, presiuni din partea partidelor de extremă dreaptă și o cerere tot mai puternică pentru transparență și echilibru instituțional în interiorul UE.