Ceasurile au fost date înapoi cu o oră.
Trecerea la ora de iarnă face ca ziua de astăzi, duminică, 29 octombrie, să fie cea mai lungă zi din an, având 25 de ore.
Trecerea la ora de iarnă vine însă și cu influențe negative asupra sănătății.
Conform specialiștilor, oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de iarnă.
Pentru cei care suferă de anumite probleme de sănătate, efectele schimbării ritmului biologic ar putea fi mai serioase.
Schimbările orare, fie înainte, fie înapoi aduc modificări psihico-fizice. Acesta este momentul în care se instalează Seasonal Affective Disorder, sau astenia de toamnă, care loveşte de obicei femeile între 30 şi 40 de ani.
Medicii avertizează că în această perioadă, odată cu trecerea la ora de iarnă, creşte riscul de infarct cu 5-10%, în special la persoanele tinere, active profesional.
Creşte riscul suicidar.
Timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei vulnerabili psihoemotional.
Schimbarea orei poate perturba ceasul biologic și odată cu el pot surveni și dereglări hormonale, mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil tocmai cu reglarea ceasului biologic al organismului.
Alte efecte sunt scăderea vigilenței și chiar oboseală accentuată.
Cele mai frecvente reacții sunt oboseala accentuată, irascibilitate, anxietate, tulburări de somn, nivel crescut de stres, lipsă de energie, disconfort general, dureri de cap și chiar dereglări hormonale.
Pentru a depăși aceste stări, nutriționiștii recomandă odihnă și o alimentație bogată în fructe și legume, cu un aport ridicat de elemente nutritive.
Mecanismul prin care se schimbă ora, primăvara și toamna, este folosit în peste 100 de țări din lumea întreagă. România a aderat în 1932.