Procurorul general al României, Alex Florenţa, a declarat, marţi, că România a fost ţinta predilectă a unor campanii ample, hibride, în contextul alegerilor din 2024 şi a adăugat că această campanie s-a manifestat atât prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât şi prin campanii de micro-targetare a populaţiei, dezinformare şi influenţarea electoratului.
România, vizată de campanii hibride masive
Procurorul general al României, Alex Florența, a afirmat că țara noastră a fost una dintre principalele ținte ale unor campanii hibride desfășurate în contextul electoral din 2024. Într-o conferință de presă, acesta a explicat că actorii ostili au urmărit destabilizarea României prin manipularea opiniei publice, atacuri cibernetice și acțiuni menite să submineze coeziunea socială.
„România a fost ținta predilectă a unor campanii ample, hibride, în contextul scrutinelor electorale din anul 2024. Actorii ostili au urmărit modelarea opiniei publice, destabilizarea capacității de decizie a autorităților și slăbirea coeziunii populației”, a declarat Florența.
Atacuri cibernetice și măsuri de destabilizare a ordinii publice
Procurorul general a explicat că una dintre principalele componente ale acestei campanii hibride a constat în atacuri cibernetice asupra unor infrastructuri critice și asupra instituțiilor statului. Aceste atacuri au avut scopul de a perturba buna funcționare a proceselor democratice și de a crea neîncredere în instituțiile publice.
Totodată, au fost identificate măsuri concrete de destabilizare a ordinii publice, inclusiv încercări de amplificare a unor tensiuni sociale prin manipularea protestelor și prin mesaje alarmiste difuzate în mediul online.
România, afectată de campanii de micro-targetare și dezinformare
Un alt element major al campaniei hibride a fost micro-targetarea populației prin intermediul rețelelor sociale. Actorii ostili au exploatat vulnerabilitățile platformelor digitale, reușind să segmenteze publicul și să livreze mesaje personalizate, adaptate la grupuri deja receptive la anumite tipuri de discurs.
„Au fost folosite tehnici de inginerie socială pentru a diviza populația și pentru a influența opțiunile electorale. Scopul final era deturnarea procesului electoral și subminarea încrederii cetățenilor în mecanismele democratice”, a subliniat Alex Florența.
Dezinformarea a jucat un rol central, campaniile online fiind menite să creeze confuzie, să alimenteze neîncrederea și să fragmenteze societatea românească.
Caracterele ofensive ale agresiunilor hibride
Procurorul general a precizat că aceste agresiuni hibride au avut un caracter ofensiv, coordonat, și nu s-au limitat la simpla răspândire de informații false. Ele au fost concepute pentru a exploata fisurile sociale și politice deja existente, transformând vulnerabilitățile interne ale României în puncte de presiune.
Această strategie a vizat atât manipularea electoratului, cât și afectarea capacității autorităților de a lua decizii rapide și eficiente în context electoral.
Lecțiile scrutinului din 2024 pentru securitatea României
Cazul României este unul emblematic pentru modul în care democrațiile pot fi atacate nu doar militar, ci și prin instrumente subtile, precum propaganda digitală, atacurile cibernetice și manipularea emoțiilor colective.
Experiența ultimelor alegeri arată că protejarea proceselor electorale nu mai poate fi redusă doar la siguranța secțiilor de votare, ci trebuie să includă și securitatea cibernetică, reglementarea spațiului online și combaterea dezinformării.
Declarațiile procurorului general confirmă că România s-a confruntat în 2024 cu una dintre cele mai agresive campanii hibride din regiune. Atacurile cibernetice, încercările de destabilizare a ordinii publice și campaniile sofisticate de dezinformare au demonstrat vulnerabilitățile sistemului democratic și necesitatea unor măsuri ferme de protecție.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.
