Unele kabutarkhana din Mumbai, locuri consacrate hrănirii porumbeilor, sunt considerate adevărate simboluri de patrimoniu și au fost inițial create ca spații caritabile, unde comunitățile puteau dona grâne
Actul de hrănire a porumbeilor are și o semnificație religioasă puternică, în special pentru comunitatea Jain din Mumbai, care îl consideră un gest de pioșenie și care s-a manifestat activ împotriva interdicției recente.
Legătura oamenilor cu porumbeii depășește granițele orașului. În Delhi, de exemplu, Syed Ismat hrănește porumbeii de peste 40 de ani și îi vede ca pe membri ai familiei sale: „Sunt cele mai nevinovate creaturi. Tot ce cer este puțină bunătate”, afirmă el, conform BBC.
Cu toate acestea, aceste legături culturale și afective se confruntă cu probleme de sănătate publică. Expunerea prelungită la dejecțiile porumbeilor poate provoca afecțiuni respiratorii și pulmonare, iar creșterea populației acestor păsări în India a accentuat riscurile, determinând autoritățile să impună restricții.
Biodiversitarul Faiyaz Khudsar, din Delhi, explică că accesul facil la hrană a condus la suprapopularea porumbeilor în multe țări. În India, această situație este amplificată de scăderea altor păsări, precum vrabia de casă (goraiya), care sunt înlocuite treptat de porumbei.