Euro a devenit un câştigător neaşteptat în mijlocul turbulenţelor recente de pe pieţele financiare, provocate de tarifele comerciale impuse de preşedintele Donald Trump!

Moneda europeană a atins un maxim al ultimilor trei ani faţă de dolar, pe fondul percepţiei că Europa reprezintă un refugiu sigur în contextul haosului economic global, potrivit Reuters.

Creşterea euro este susţinută de temerile investitorilor faţă de activele americane, ceea ce i-a determinat să vândă aceste active şi să îşi repatrieze capitalurile.

Aceste fluxuri de capital au susţinut aprecierea monedei unice europene.

„Fluxurile de capital au devenit mult mai semnificative decât cele comerciale. Dacă guvernul SUA provoacă scăderea preţurilor acţiunilor şi reduce profitabilitatea companiilor americane, trebuie să ne întrebăm dacă restul lumii mai vrea să investească în obligaţiuni sau acţiuni americane”, a declarat Kit Juckes, strateg valutar şef la Societe Generale.

De la începutul lunii aprilie, euro s-a apreciat cu mai mult de 5% faţă de dolar, cu o zi înainte ca Trump să impună tarife vamale de 10% pentru toate economiile şi taxe suplimentare de 20% pentru Uniunea Europeană.

Decizia preşedintelui american de a suspenda aplicarea acestor tarife pentru 90 de zile a dus la cea mai mare creştere zilnică a euro din 2015 încoace.

Vineri, euro a depăşit pragul de 1,14 dolari, susţinut de un impuls generat de anunţul Germaniei privind un plan masiv de cheltuieli.

În ciuda faptului că un euro puternic este văzut de unii oficiali ca un semn al consolidării statutului monedei în economia globală, analiştii atrag atenţia că aprecierea euro poate afecta exportatorii europeni, care au beneficiat de un euro mai slab în perioadele de încetinire economică globală.

Aprecierea euro este vizibilă şi pe alte pieţe, moneda atingând un maxim de 17 luni faţă de lira sterlină şi cele mai ridicate niveluri din ultimii 11 ani faţă de yuanul chinezesc, precum şi un record în raport cu un coş ponderat de valute.

Monedele considerate „sigure”, precum yenul japonez şi francul elveţian, s-au apreciat şi ele, însă spre deosebire de acestea, euro tinde să se deprecieze în perioade de stres financiar, ceea ce face această evoluţie şi mai surprinzătoare.

La începutul anului, euro era cotat la aproximativ 1,03 dolari, iar mulţi analişti se aşteptau la o scădere sub pragul de 1 dolar dacă tarifele vamale ar fi fost aplicate. Aceste aşteptări sunt acum revizuite semnificativ.

Repatrierea masivă a capitalului american continuă, în condiţiile în care activele străine în SUA au crescut de la 13 trilioane de dolari acum un deceniu la 62 de trilioane de dolari în 2024, pe măsură ce investitorii au fost atraşi de performanţele superioare ale pieţelor financiare americane.

Zona euro deţine cea mai mare parte a acestor active denominate în dolari, potrivit datelor lui Adam Pickett, şeful strategiei macro globale la Citi. El susţine că această tendinţă poate continua atâta timp cât se va menţine reorientarea capitalurilor.

Totuşi, o schimbare structurală pe termen lung în privinţa deţinerii activelor americane este dificil de prevăzut.

„O astfel de realocare nu se poate face într-o săptămână”, a spus Lefteris Farmakis, strateg valutar la Barclays.

Europa este văzută tot mai mult ca un refugiu mai sigur în faţa incertitudinilor globale. Diferenţa de randament între titlurile de stat germane şi cele americane pe 10 ani s-a lărgit cu aproape 50 de puncte de bază, ceea ce sugerează o creştere a nervozităţii faţă de datoria SUA.

François Villeroy de Galhau, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene, a declarat că politicile lui Trump au erodat încrederea în dolar. „Slavă Domnului că Europa a creat euro acum 25 de ani”, a spus el.

Se estimează că aprecierea euro ar putea continua. „Un curs de 1,25 dolari pentru euro este o posibilitate reală”, a afirmat Vasileios Gkionakis, economist-şef la Aviva Investors, referindu-se atât la fluxurile de refugiu, cât şi la planul de cheltuieli anunţat de Germania.

Acest fenomen ar putea avea multiple implicaţii pentru economia europeană. George Sarevalos, şeful strategiei FX la Deutsche Bank, a spus că cererea pentru datorii denominate în euro ar putea sprijini cheltuielile suplimentare din partea guvernelor europene. De asemenea, un euro mai puternic ar putea permite Băncii Centrale Europene să menţină dobânzile scăzute, chiar şi în condiţiile în care tarifele impuse de SUA ar putea alimenta inflaţia.

Totuşi, o monedă europeană mai puternică ar putea avea şi efecte negative. „În mod normal, când ciclul economic global este slab, euro se depreciază, oferind un fel de supapă de siguranţă pentru economia europeană. Acum acest mecanism nu mai funcţionează, ceea ce ar putea adăuga un risc suplimentar pentru acţiunile europene”, a declarat Mathieu Savary, strateg-şef pentru Europa la BCA Research.