Mai scriitori români și dependența lor de stupefiante. De la morfină și opiu, până la cocaină

Scriitori, pictori, artiști – cu toții au consumat narcotice pentru a descoperi noi tărâmuri sau pentru a evada din cele în care se simțeau captivi. Unii au căutat inspirație, alții au vrut să scape de durerile fizice ale unei lumi prea mici. Dar ce droguri luau scriitorii români?

Unii prizau cocaină. Alți apelau la cafea în exces, alcool, eter, bromură, camfor sau mescalină. Îi interesa să aibă o minte foarte trează, mai ascuțită, nu mai cețoasă. Alții căutau să alunece pe valurile moi ale visării de opiu și morfină.

Mihai Eminescu 

Despre nebunia lui Eminescu s-a scris, probabil, cel mai mult. Titu Maiorescu vorbește despre cauze ereditare. Iată ce nota acesta în jurnalul său:

” Dacă a înnebunit Eminescu, cauza este exclusiv internă, este înnăscută, este ereditară. Viața lui era neregulată. Adesea se hrănea numai cu narcotice și excitante – abuz de tutun și cafea, nopți petrecute în citire și scriere, zile întregi petrecute fără mâncare. Așa era viața lui Eminescu”.

Eminescu a fost tratat cu morfină de catre doctorul psihiatru Alexandru Șuțu. Acesta a deschis primul azil privat de psihiatrie, „Caritas“, pe strada Plantelor, din Bucuresti. De altfel, Eminescu a și murit la această adresă. Poetul își nota chiar că se duce la doctorul Șuțu pentru a lua „calmante de 10 franci“, o sumă importantă pentru acea epocă.

Totuși, consumul de stupefiante nu era ceva neobișnuit în vremea lui Eminescu. În multe studii de psihiatrie din a doua jumătate a secolului al XIX-lea se recomanda tratament cu opiu și hașiș.

Ion Barbu 

Ocazional, poetul Ion Barbu priza cocaină împreună cu prietenul său, Tudor Vianu. Pe fondul consumului, depresia psihică prin care trece Ion Barbu se accentuează tot mai mult. În vara anului 1924, poetul se internează pentru tratament psihiatric și dezintoxicare la spitalul de boli mintale amenajat în Mănăstirea Mărcuța.

Emil Botta

Dependența de morfină a poetului Emil Botta ține de mitologia istoriei literaturii române. Se știa și se vorbea despre năravul acestui aristocrat al teatrului și al poeziei, dar nimeni nu scria despre el.

Alexandru Odobescu, mort din cauza unei supradoze

În literatura română, una dintre victimele dependenței de morfină a fost Alexandru Odobescu. El a decis să se sinucidă în casa lui din București în noaptea de 5 spre 6 noiembrie 1895, la vârsta de 61 de ani. Încercarea sa a fost, însă, ratată…

Odobescu a ingerat o doză prea mare, iar efectul a fost paradoxal. Tocmai pentru că doza înghițită a fost enormă, el a vomitat-o.

Eugen Ionescu

Un alt mare scriitor român care s-a abandonat viciului a fost Eugen Ionescu. Dependenţa sa de alcool era de notorietate în lumea filosofilor și eseiştilor români.

Mircea Eliade

Au existat şi autori care au utilizat drogurile în scopuri mai degrabă spirituale. Un exemplu în acest sens este Mircea Eliade, care consuma cannabis şi opiu pentru a-și aprofunda stările obţinute în urmă meditaţiilor yoga.

citeste mai multe aici

http://incredibilia.ro/agonie-si-extaz-ce-droguri-luau-scriitorii-romani/