EDITORIALUL DE LUNI. PRĂPASTIA DESCHISĂ ÎNTRE DOUĂ LUMI ȘI CUM SE VEDE EA DE LA DAVOS

“Rusia a avut nevoie de mai puțin de o secundă pentru a începe războiul. Lumea a avut nevoie de zile pentru a reacționa cu primele sancțiuni. Mobilizarea lumii trebuie să meargă mai repede decât viitoarea mobilizare militară a inamicului nostru comun. Tirania avansează mai repede decât democrațiile.”

Volodimir Zelenski, discurs la Forumul Economic de la Davos

“Anul acesta” – scrie Financial Times – “sloganul Forumului Economic Mondial (WEF) este: <Cooperare într-o lume fragmentată>. Fragmentarea a început cu pandemia, cu interdicțiile de circulație, granițele închise și lanțurile de aprovizionare perturbate. Așadar, se poate considera că WEF 2023 – prima desfășurată după pandemie – marchează o revenire la normalitate. Însă abandonarea bruscă de către China a strategiei zero-Covid provoacă temeri privind apariția unui nou val de variante. Și, chiar dacă vom scăpa de o nouă etapă a pandemiei, Covid-19 și-a lăsat deja amprenta asupra modului în care văd guvernele și companiile globalizarea. Supoziția că bunurile și mărfurile pot fi expediate cu ușurință oriunde în lume a fost spulberată.

Invazia Rusiei din Ucraina de anul trecut a demonstrat că inimaginabilul se poate întâmpla. Cel mai mare război din Europa de după 1945 se poartă la mai puțin de 1.000 de mile de hotelurile de lux din Davos. (…) Conflictul a demonstrat cum poate reteza războiul legăturile economice construite de globalizare. UE își reduce drastic importurile de energie rusească – alimentând inflația în Europa și amenințând competitivitatea unor ramuri industriale. Rusia și Ucraina mai sunt și surse importante de cereale pentru piețele mondiale. Războiul dintre ele a scumpit alimentele și amenință milioane de oameni cu foametea. (…)

Chiar și tensiuni geopolitice care nu duc până la război au perturbat deja comerțul internațional. Atitudinea tot mai circumspectă a SUA față de China a determinat administrația Biden să restricționeze drastic exportul tehnologiei acolo. Fapt care nu afectează doar companii americane, ci și giganți străini ai tehnologiei, cum e Samsung din Coreea de Sud, care folosește tehnologie americană.”

Forumul de la Davos din acest an marchează sfârșitul iluziilor globalizării în aceeași măsură în care asistă – după 11 luni de conflict în Ucraina – la tendința unora dintre marile puteri autoritariste ale lumii de a trece de la confruntare la conflict deschis, pentru a-și atinge obiectivele.

În fond, divizarea lumii pe care o constatăm astăzi și o asumă și organizatorii Forumului de la Davos ca fiind noua realitate, are deja două decenii lăsate în urmă, timp în care autoritariștii care contestă ordinea globală au denunțat tot mai vehement ideea de democrație liberală, pentru că văd în ea un pericol uriaș: posibilitatea ca popoarele să-și tragă la răspundere liderii politici pentru abuz de putere și corupție, aducându-i în fața unor tribunale unde să le fie expuse public ilegalitățile.

În septembrie 2006, în marja sesiunii Adunării Generale a ONU, miniștrii de externe ai Rusiei, Chinei, Indiei și Braziliei s-au reunit la New York și au pus bazele BRIC, grup de state a cărui primă reuniune oficială a avut loc în iunie 2009 la Ekaterinburg, în Federația Rusă.

Iranul a solicitat să fie admis în BRICS (2022). Sursa: Wikimedia

În anul 2010, Africa de Sud a fost admisă în grup și s-a creat BRICS, pentru ca, în 2010, la reuniunea BRICS de la Beijing să depună formal cereri de admitere Iranul și Argentina. Egiptul, Turcia și Arabia Saudită se arată de asemenea interesate să se alăture BRICS, dar nu au depus încă cererile formale de admitere.

Cu Federația Rusă, China și Iranul în organizație, BRICS începe să se dezvolte ca un pivot al opoziției globale față de Occident și, mai mult, ca un avanpost al autoritarismului care contestă ordinea democratică; de altminteri Beijingul teoretizează de exact două decenii conceptul noii ordini mondiale: multipolară, promovând o democrație a autorității partidului unic, superioară democrației liberale multipartinice.

Occidentul înseamnă Statele Unite și Uniunea Europeană, în primul rând, așadar subminarea puterii civilizației occidentale implică subminarea relației dintre Statele Unite și Uniunea Europeană, dar și atacarea democrației la ea acasă, în America. Dacă democrația din America ar fi compromisă, Occidentul s-ar prăbuși ca un castel de cărți de joc. Acesta a fost “planul” Moscovei – susținut discret de la Beijing – în ultimii zece – cincisprezece ani.

Planul instaurării unei noi ordin mondiale prin subminarea Occidentului părea la un moment dat să reușească. În 2014, Federația Rusă a atacat Ucraina și a ocupat o parte a teritoriului său național fără ca Washingtonul, Parisul și Berlinul să reacționeze vehement, ceea ce a crescut încrederea Moscovei și a Beijingului în viabilitatea Planului.

A urmat implicarea aproape fățișă a Moscovei, susținută de Beijing, într-un război hibrid cu Occidentul, care a marcat de asemenea câteva succese de etapă: votul “YES” pentru Brexit și alegerea omului de afaceri Donald Trump pentru Casa Albă. Mandatul lui Donald Trump s-a dovedit mană cerească pentru Moscova și Beijing, fractura dintre Statele Unite și Uniunea Europeană părând iminentă. Ca agravantă, din China (interesant, nu?) s-a răspândit în lume și pandemia SARS – CoV2, care a pus globalizarea brusc între paranteze.

Totuși, democrația americană a rezistat asaltului și Donald Trump nu a mai fost ales pentru un nou mandat; mai mult, acesta s-a compromis definitiv atunci când, disperat în fața evidenței, și-a îndemnat adepții să ia cu asalt Capitoliul, în ianuarie 2021 (la fel cum a procedat în ianuarie 2023 și fostul președinte brazilian, Jair Bolsonaro, tot fără succes).

Compromiterea lui Donald Trump, precum și campania începută de instituțiile din Statele Unite și din Uniunea Europeană pentru a contracara ofensiva hibridă ruso-chineză, ale cărei mecanisme au început să fie scoase la lumină, au făcut inutil Planul; Moscova și Beijingul au fost forțate să identifice alte soluții.

De aici începe, de fapt, faza în care s-a trecut de la confruntare la conflictul deschis, pentru că atât la Moscova, cât și la Beijing, partida adepților care vor să învingă Occidentul prin război deschis a învins. După nici doi ani, Putin dădea ordinul invadării Ucrainei, pentru ca odată cucerită, de aici să fie deschisă calea armatei sale către invadarea Europei. Unsprezece luni mai târziu, Moscova, Beijingul și sateliții lor constată că nici Noul Plan nu a funcționează prea bine, așadar China a devenit mai prudentă în chestiunea Taiwanului.

MESAJUL COMISIEI EUROPENE PENTRU FORUMIȘTII DE LA DAVOS

Mesajul a fost purtat, desigur, de președintele Comisiei, Ursula von der Leyen. Cu un război în Europa, Ursula von der Leyen nu putea începe discursul altfel decât referindu-se la acest conflict și victima sa – Ucraina, țară care și-a depus candidatura pentru a se alătura Uniunii Europene:

“Găzduim aproximativ patru milioane de ucraineni în orașele noastre, în casele noastre și în școlile noastre. Am pus în aplicare cele mai puternice sancțiuni care au lăsat economia rusă să se confrunte cu un deceniu de regres și industria sa să fie lipsită de orice tehnologie critică. Nu va exista impunitate pentru crimele Rusiei. Și nu va exista nicio ezitare în sprijinul nostru ferm acordat Ucrainei – de la restabilirea alimentării cu energie electrică, a încălzirii și a alimentării cu apă, până la pregătirea pentru efortul pe termen lung de reconstrucție.

Ursula von der Leyen la Davos. Sursa: Wikimedia

Pentru a reafirma acest sprijin, am anunțat ieri că Comisia oferă sprijin financiar de 3 miliarde Euro. Aceasta este prima tranșă din pachetul nostru de sprijin în valoare de 18 miliarde Euro pentru anul 2023. Acest ajutor va întări stabilitatea financiară a Ucrainei, va ajuta la plata salariilor și a pensiilor și va asigura funcționarea spitalelor, școlilor și serviciilor de locuințe. Ne vom implica atât timp cât va fi nevoie.”

Referindu-se la concluziile raportului WEF 2023 privind Riscurile Globale, președinta Comisiei Europene a confirmat preocupările instituțiilor europene privind inflația în creștere, care face costul vieții și al afacerilor să crească, în condițiile în care energia este folosită ca armă. Europa trebuie să facă față amenințărilor cu războiul, în condițiile revenirii geopoliticii confruntării. Lor li se adaugă provocările ridicate de schimbările climatice, care de asemenea aduc costuri uriașe.

Schimbările climatice, care implică o abordare activă la care instituțiile europene sunt de ceva vreme pregătite să răspundă, a fost un alt subiect abordat pe larg de Ursula von der Leyen:

“Transformarea net-zero provoacă deja schimbări industriale, economice și geopolitice uriașe – de departe cele mai rapide și cele mai pronunțate din viața noastră. Schimbă natura muncii și forma industriei noastre. (…) De-a lungul anilor în care am venit la Davos, am auzit de multe ori că suntem în pragul unei perioade de <distrugere creativă> despre care a vorbit economistul Joseph Schumpeter – ideea sa că inovația și tehnologia înlocuiesc vechiul, părăsind vechea industrie și lăsând locuri de muncă în urmă.

În multe privințe, această dinamică se aplică revoluției tehnologiei curate de mâine. Dar cred că, dacă Europa înțelege bine, povestea economiei cu tehnologie curată poate fi una a <construcțiilor creative> – cu sprijinul și stimulentele potrivite pentru ca companiile să inoveze; cu accent potrivit pe abilități și oameni; cu dezvoltarea mediului potrivit pentru a profita la maximum de capacitatea noastră de inovare de vârf la nivel mondial.”

DAVOS 2023 PE ZILE ȘI TEME DE DEZBATERE

Ziua întâi a adus și primele dezbateri pe marginea raportului WEF privind riscurile globale. Potrivit Global Risks Report 2023, principalele riscuri actuale ale lumii au în vizor energia, alimentele, inflația și criza generală a costului vieții. În următorii doi ani, criza costului vieții rămâne amenințarea numărul unu, urmată de dezastrele naturale și războaiele comerciale și tehnologice.

Top 10 Riscuri. Sursa: assets.weforum.org

În următorii 10 ani, fără atenuarea schimbărilor climatice și fără adaptare la noile condiții de climă se va manifesta o categorie de riscuri globale care par că se deteriorează cel mai rapid în următorul deceniu. Confruntarea geoeconomică, erodarea coeziunii sociale și polarizarea societății, criminalitatea cibernetică pe scară largă și insecuritatea cibernetică și migrația involuntară la scară largă figurează toate în Top 10 în următoarea decadă.

În ziua a doua, a discursurilor Ursulei von der Leyen și Olena Zelenska, șase experți au formulat propriile evaluări privind provocările anului 2023. Am să mă opresc doar asupra a două dintre aceste opinii. Oleksandra Matviichuk, laureată a premiului Nobel pentru pace în 2022, atrage atenția că supraviețuitorii celui de-al Doilea Război Mondial nu mai sunt prin preajmă, iar noile generații au început să considere drepturile și libertățile ca fiind un dat.

Așa se face că și în democrațiile dezvoltate, forțele care pun la îndoială principiile Declarației Universale a Drepturilor Omului sunt în creștere. Dar drepturile omului nu sunt un dat, o dată pentru totdeauna, ci trebuie protejate. Pacea, progresul și drepturile omului sunt indisolubil legate. Un stat care ucide jurnaliști și încătușează activiști reprezintă o amenințare nu numai pentru cetățenii săi, ci pentru regiunea din care face parte și pentru pacea în întreaga lume.

Magdalena Skipper, editor șef la revista Nature, a adus în discuție noua realitate marcată de o cantitate și o complexitate din ce în ce mai mare de informații și date, care îndeamnă la abordarea provocării cu sprijinul inteligenței artificiale (AI), pentru a ajuta la înțelegerea, sinteza și prioritizarea problemelor și soluțiilor în toate sectoarele vieții. Pe măsură ce AI devine omniprezentă, liderii de afaceri și politici trebuie să se conecteze cu liderii din cercetare și inovare, precum și cu societatea în general, pentru a conveni asupra principiilor etice în exploatarea resurselor de inteligență artificială.

Ziua a treia a fost ziua discursului lui Volodimir Zelenski și a dezbaterilor găzduite de Fareed Zakaria. Zelenski a cerut lumii la Davos să se grăbească cu livrările de armament pentru țara sa – adăugând că Ucraina stă fermă pe picioarele sale în ciuda luptelor zilnice din est, dar și că Occidentul trebuie să admită că tirania devansează democrațiile – și le-a cerut liderilor lumii să acționeze mai rapid.

Volodimir Zelenski a mai dezvăluit că a fost plăcut surprins să audă că fostul secretar de stat american Henry Kissinger și-a modificat poziția cu privire la intrarea Ucrainei în NATO. Kissinger, care a luat cuvântul la Forumul Economic de la Davos prin legătură online pe 17 ianuarie, declarase că invazia Rusiei a demonstrat că nu mai are rost ca Ucraina să fie ținută în afara Alianței Nord-Atlantice.

Ziua a patra a fost a discursurilor președintelui sud-coreean Yoon Suk Yeol și premierului Kyriakos Mitsotakis. Raportul Starea lumii conectate 2023, lansat la WEF 2023, concluzionează asupra datelor sondajului colectate de la peste 270 de experți în tehnologie din întreaga lume. Și datele sunt clare: în timp ce tehnologia conectată continuă să ne transforme viața, lacunele de guvernare împiedică dezvoltarea sa deplină.

Colaborarea public-privată este văzută ca necesară, pentru a dezvolta protocoale de bază aplicabile tuturor dispozitivelor conectate. Aceasta include guvernarea globală prin reglementarea universală asupra utilizării etice, a securității și echității. Raportul stabilește priorități clare pentru companii și liderii guvernamentali în abordarea riscurilor identificate.

Børge Brende, președinte al WEF. Sursa: Wikimedia

Ultima zi a forumului, a cincea, l-a adus la tribună pe Børge Brende, fost ministru de externe al Norvegiei și președinte al WEF 2023, pentru câteva concluzii. În ultimii ani, constată Børge Brende, lumea a cunoscut o alunecare treptată de la cooperare la competiție la conflict. Ordinea internațională de după Războiul Rece a fost înlocuită, mai întâi de o perioadă de intensificare a rivalității globale și apoi de război în Europa. În această eră nouă și instabilă, liderii mondiali trebuie să își adapteze înțelegerea și practica geopoliticii, deoarece timpul rămas pentru a aborda provocările globale critice se scurge.

Într-un an care a început cu conflicte și semne de avertizare de fragmentare geo-economică, a fost remarcabil că noiembrie 2022 a oferit o restabilire a dialogului SUA-Chinez privind clima, o reafirmare de către G20 a necesității cooperării economice și un acord la Conferința ONU privind schimbările climatice din Egipt.

În noile realități, fostul ministru de externe norvegian a pledat pentru un nou tip de geopolitică. Într-un moment în care rivalitatea globală este fierbinte și sprijinul pentru globalizare se răcește, nu ne așteptăm nici la revenirea la cooperarea globală în stilul epocii post-Război Rece. Totuși, există loc pentru o busolă geopolitică comună, care ajută țările să se alinieze în ceea ce privește interesele comune. Aici, evoluțiile din sectorul privat sunt de ajutor, crede Børge Brende.

Motivul pentru care companiile care adoptă capitalismul stakeholderilor (părților interesate) au performanțe bune este că, în loc să urmărească profitul pe termen scurt, ei caută să genereze venituri durabile. Concentrându-se pe termenul lung, aceste companii își îmbunătățesc capacitatea de a rezista la șocuri și perturbări acute.

Practicarea geopoliticii părților interesate implică să privim dincolo de jocurile de putere pe termen scurt, către pași care promovează interesele pe termen lung. Statele ar căuta să devină competitive pe piață pentru influență, idei și investiții, dar ar pune accentul și pe abordarea provocărilor globale. Ar crește, astfel, șansele de a face progrese semnificative în ceea ce privește provocările globale interconectate, contribuind la restabilirea credinței în abordările colaborative ale geopoliticii.

WEF 2023 s-a încheiat. S-a constat la Davos că începem să înțelegem noua realitate: suntem tot mai dezbinați și gata de confruntare, inclusiv militară, dar nu știm neapărat cum să rezolvăm aceste provocări care apar rapid și nu putem să prevedem ce ne așteaptă în viitor, fie și pe termen scurt.

Klaus Schwab, fondatorul și președintele executiv al WEF, la o întrebare formulată de jurnaliștii de la The Wall Street Journal, a îndemnat să nu ne grăbim să credem că procesul de globalizare s-a încheiat totalmente. Lumea devine din ce în ce mai interdependentă, dar, pe de altă parte, vom avea relații mult mai mult pe bază de încredere, pentru că nu suntem încă capabili să creăm noi norme, noile reguli necesare și să le împărtășim la scară globală. “Viitorul lumii ar putea fi un fel de mozaic de coaliții care se bazează pe încredere“, crede Klaus Schwab, “pe care eu o numesc reglobalizare“. Rămâne de văzut. Suntem martorii privilegiați ai unor vremuri tumultoase, care fac istorie. Nu-i puțin lucru!