De unde vin visele şi ce aduce norocul la bani? Tradiţia incaşă adusă în Prahova de un peruan naturalizat în România.

Nu ai cum să rămâi indiferent în faţa obiectelor colorate făcute de locuitorii din America Latină. E imposibil să nu-ţi placă şi să nu îţi trezească un val de întrebări. Aşa m-am trezit eu în faţa lui Itto, un peruan care stă în ţara noastră de 18 ani, dar care şi-a adus cu el nu numai familia, ci şi tradiţia ţării natale cu tot cu semnificaţiile ei. „Iniţial am ajuns în Ungaria, pe unde am stat 4 ani şi jumătate. Avem mulţi prieteni din america de Sud, dar doar doi unguri. Am călătorit foarte mult şi am trăit din cultura poporului meu, pe care am dus-o peste tot. Cânt muzica poporului meu şi fac obiectele care îl reprezintă. Am venit aici la invitaţia Ambasadei Peru la Bucureşti să lansez o carte şi în două săptămâni aveam o grămadă de prieteni români. În România mi-au plăcut fetele (râde!) De fapt m-am şi căsătorit cu una şi avem împreună trei fetiţe. Oamenii sunt calzi şi primitori în România. Pentru mine, venit de la atâta distanţă, asta a fost foarte important şi de aceea am şi rămas aici. Românii sunt asemănători cu locuitorii din America de Sud. Şi noi râdem de probleme şi suntem prietenoşi cu străinii. După ce m-am stabilit aici, am adus-o şi pe sora mea cu copiii ei, pe fratele meu şi pe mama mea şi toţi lucrăm la aceste obiecte. Eu şi sora mea, Aurora, mergem la târguri la sfârşit de săpătămână şi în afară de obiecte, le oferim oamenilor şi muzica ţării mele”, ne-a povestit Itto Meza, un peruan de 45 de ani pe care l-am întâlnit la Festivalul vinului de la Valea Călugărească.

Taraba lui colora tot parcul. Pene, oase, aţe în culori vii, mărgele de diferite mărimi, toate cu povestea lor. Cercei deosebiţi făcuţi din alamă sau alte metale care nu se mai folosesc la noi, lemn sau oase, coliere cu cristale binefăcătoare şi acele „dream chatchers”-care prind visele urâte. De unde vin visele? „  Visele vin din univers care este plin de energie, aşa cum suntem şi noi. Şi tocmai de aceea, atragem energia. Uneori aceasta este negativă. Dacă visul e negativ influenţează foarte mult sufletul şi poţi să devii o persoană negativistă, cu gânduri rele, pe care le pot da altora. Visele trebuie trimise înapoi, nu ţinute în suflet şi aceste talismane asta fac. Au pene pentru că penele sunt simbolul libertăţii spiritului. Visele sunt prinse şi arse dimineaţa!” explică Itto.

Tot ce ştie a aflat de la bunici, care şi ei la rândul lor ştiu totul despre lume de la străbuni şi tot aşa până la uimitoarea civilizaţie incaşă. De altfel, Itto şi sora sa se mândresc cu obârşia lor. „Când de la vârsta de 11 ani şi muzica m-a trimis în lume. am plecat din Peru pentru că simţeam că trebuie să-mi găsesc un alt loc, dar mai întâi să cunosc cât mai mult în jur. Am rămas aici că aşa a fost destinul, dar sunt cu sufletul şi acolo. Am fost atras de cultura poporului meu şi îmi plăcea să lucrez cu mâna. Nu este greu dacă îţi place. Când lucrez nu mă gândesc la comerţ. Sunt relaxat că ştiu că o anumită persoană o să poarte cu drag acel obiect şi chiar dacă nu o cunosc, eu mă gândesc la ea atunci când fac ceva. Mama are 85 de ani şi ne ajută cu ce poate. Taie aţe la o anumită dimensiune, de exemplu şi aşa îşi aduce contribuţia. totul are simbol la noi-în zona Amazonului sunt obiecte făcute din dinţi de animale. Acest dinte îl fereşte pe vânător să fie atacat de animalele sălbatice şi primeşte energia din junglă. La botez, de exemplu, copilul primeşte talisman cu o fasole roşie. Uitaţi aceste bobiţe roşii de diferite dimensiuni-ele aduc prosperitate, bani, şi noi le folosim atât în coliere, cât şi în talismane”, ne arată Itto.

Sora sa, Aurora, adaugă: „Suntem creştini şi credem în Dumnezeu, credem că talentul şi ideile bune vin de la el. Dar nu ne putem ignora strămoşii. Avem tradiţii-dacă purtăm oseminte, avem noroc de iubire, aşa cum credeau incaşii, strămoşii noştri. Masca incaşă ne protejează de spiritele rele. Eu am învăţat de la fratele meu să fac aceste obiecte şi chiar dacă aţi crede că în Peru totţi oamenii lucrează astfel de obiecte, vă asigur că nu este aşa. Fac cei care se pricep. Obiectele diferă în funcţie de zonă. Cei de lângă Oceanul Pacific folosesc oase de peşte, de exemplu”, explică femeia. Peruanul nu şi-a luat încă cetăţenia, dar se gândeşte foarte serios să înveţe anul acesta pentru a da examenul. Este, însă doar o formalitate, pentru că deja se simte român şi vorbeşte despre România ca despre ţara sa.