CRIZA DIN UCRAINA: VA VENI TIMPUL CA RUSIA SĂ PLĂTEASCĂ PENTRU DISTRUGERI – de Cristian Felea

“Vom reconstrui fiecare casă, fiecare stradă, fiecare oraș. Ne veți despăgubi în întregime pentru tot ceea ce ați făcut împotriva statului nostru, împotriva fiecărui ucrainean.”

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei

“Payback time!” titrează “Politico.eu” într-un articol de analiză privind reparațiile pe care Ucraina este îndrituită să le pretindă statului agresor Rusia, după ce conflictul va înceta. Analize similare publică și “The Hill” – “What Russia owe Ukraine?” sau “The Guardian”, care merge mai departe și se întreabă dacă Moscova va mai avea de unde să plătească: “What happens if Russia can’t pay its debts after western sanctions?”.

Sursa: politico.eu/article/payback-time

Una peste alta, Ucraina este foarte decisă să-i facă pe ruși să plătească pentru pierderile de vieți omenești și distrugerile provocate de la începutul invaziei, mai precis din 27 februarie 2014 încoace, nu doar după 24 februarie 2022.

Președintele ucrainean i-a avertizat pe ruși că vor trebui să se obișnuiască cu cuvântul despăgubiri. Ministrul de finanțe al Ucrainei, Serhîi Marcenko, a declarat într-un interviu că Federația Rusă va trebui să plătească despăgubiri țării sale odată ce conflictul dintre cele două state se va încheia.

Ideea este dezbătută intens și în cancelariile occidentale, în contextul în care costurile reconstrucției Ucrainei sunt deja de ordinul sutelor de miliarde de dolari și cresc pe zi ce trece. Dar care ar putea fi suma pe care Kievul o va cere în final Moscovei?

Publicația “The Hill” a făcut o socoteală legată de “nota de plată” ce ar putea fi pretinsă Moscovei după prima lună de conflict și iată ce a ieșit:

(a) 575 de miliarde de dolari, conform estimărilor guvernului de la Kiev, sunt distrugerile provocate de armata rusă infrastructurii și localităților atacate din Ucraina;

(b) Costurile de vieți omenești pierdute (5 milioane de dolari pentru fiecare viață civilă pierdută), la o estimare de 10 mii de vieți pierdute, înseamnă încă 50 de miliarde de dolari. Alte 50 de miliarde de dolari se adaugă ca despăgubiri pentru traumele emoționale și de alte tipuri;

(c) Pierderile cauzate PIB-ului Ucrainei în următorii cinci ani de războiul declanșat de Federația Rusă poate fi estimat la circa 10 miliarde de dolari.

În total, după numai o lună de război, Ucraina poate pretinde Federației Ruse 685 de miliarde de dolari ca despăgubiri de război. Acest calcul ridică imediat două întrebări: (a) are Rusia de unde să plătească la finalul războiului? și (b) cum poate fi determinată Moscova să o și facă?

Federația Rusă a fost afectată de perioada de pandemie, așa că în anul 2020 a traversat o recesiune, PIB-ul scăzând cu 2,7%; a recuperat însă în anul 2021, când a raportat o creștere a PIB-ului cu 4,3%, în special pe fondul creșterii prețului global al petrolului. Dar previziunile pentru 2022 și 2023 – toate cifrele fiind legate de prognoze ante-război – nu erau deloc încurajatoare, așa cum avertiza și Banca Națională a Rusiei: 2,4% creșterea PIB pentru 2022 și doar 1,8% în 2023. (worldbank.org/en/country/russia)

Datele privind economia Rusiei, februarie 2022. Sursa: bloomberg.com

Toate aceste proiecții și cifrele aferente sunt istorie începând cu 24 februarie 2022. De acum – așa cum o arată analiza “The Guardian” –, începe să se pună problema nu dacă, ci când anume Federația Rusă va intra în încetare de plăți.

Nu este prima dată, ultima dată când Rusia s-a aflat în incapacitate de plată a fost în anul 1998, și atunci tot un război a pus capacul peste fiertura visteriei federale: conflictul din Cecenia (ceea ce spune multe despre cum se repetă istoria când vine vorba despre ruși).

Conform Institutului Financiar Internațional, datoria externă a Federației Ruse este de circa 480 de miliarde de dolari, iar scadente ar fi bonduri în valoare de 40 de miliarde de dolari și 28 de miliarde de ruble. Expunerea datoriei sectorului privat (corporativ) din Federația Rusă este însă mult mai mare, de circa 100 de miliarde de dolari.

Sursa: politico.eu

Deci, va avea de unde să plătească Federația Rusă, sau nu? Dacă războiul ar mai dura încă patru luni, probabil distrugerile din Ucraina vor ajunge la uriașa sumă de 1,5 mii de miliarde de dolari, iar Kievul va pune cu siguranță o astfel sumă pe masa discuțiilor pentru un acord de pace.

Cu siguranță Moscova nu va fi de acord cu ea și va refuza să o ia în discuție, punând la rândul său pe masa negocierilor propria factură, în numele unor distrugeri provocate de Ucraina pe teritoriul Rusiei și a “republicilor populare independente” Lugansk și Donețk, respectiv pe teritoriul Crimeei, care ar “face parte” (prin decizie unilaterală) din federație.

Așa se va ajunge la confiscarea rezervelor internaționale ale Federației Ruse, dacă va exista și o hotărâre a unei curți internaționale care să permită o astfel de acțiune.

La acest moment, potrivit Băncii Centrale a Rusiei, rezervele internaționale totale ar fi de 640 de miliarde de dolari, dar din aceste sume Occidentul și alte state ce au impus sancțiuni Rusiei pot sechestra cel mult 285 miliarde de dolari (în beneficiul reparațiilor de război).

Ministrul de finanțe al Ucrainei a afirmat că ucrainenii se așteaptă ca Rusia să plătească pentru agresiunea asupra țării sale și a subliniat că există o varietate de moduri prin care banii necesari ar putea fi strânși pentru ca obligațiile Moscovei să fie îndeplinite:

“Nu e vorba doar de active înghețate ale băncilor din Rusia, sunt active înghețate ale oligarhilor din Rusia, sunt… și alte taxe, taxe suplimentare impuse Rusiei, taxe din petrol și gaze care pot fi direcționate către Ucraina sau mai multe despăgubiri, din cauza deciziilor pe care le-au luat, ei ar trebui să plătească pentru asta. Declanșarea războiului împotriva Ucrainei este hotărârea lor, de aceea ei ar trebui să plătească pentru această decizie după război”, a declarat Serhîi Marcenko.

Ministrul ucrainean de finanțe și-a exprimat și speranța că comunitatea internațională va fi capabilă să impună Rusiei să plătească despăgubiri pe baza proceselor judiciare internaționale și că suma necesară ar putea fi strânsă pentru a sprijini astfel reconstrucția Ucrainei. (g4media)

Nu există nicio îndoială că recuperarea sumelor de bani ce vor fi clamate de Kiev din conturile Federației Ruse implică incertitudini și diverse, dar și complexe aspecte legale. Oficialii Uniunii Europene analizează, potrivit “Politico.eu”, dacă activele oligarhilor sancționați – iahturi sau picturi valoroase – ar putea fi folosite în efortul de reconstrucție, doar că sumele vizate sunt totuși modeste în comparație cu necesarul estimat.

“Bloomberg Economics” propune și o altă abordare, estimând că Rusia va câștiga 321 de miliarde de dolari numai din exporturile de energie în anul 2022, adică cu 30 – 35% mai mult decât în anul 2021. Institutului Financiar Internațional a estimat, de asemenea, că excedentul de cont curent al Rusiei va crește la un record de 240 de miliarde de dolari.

Și deprecierea abruptă a rublei, combinată cu un preț mai mare pentru petrol, va genera un venit suplimentar de 8,5 trilioane de ruble (103 miliarde de dolari) în acest an.

Cutuma actuală ne spune că în trecut despăgubirile au fost plătite după încheierea ostilităților de către țara agresoare. Există și o bază în dreptul internațional care să permită țărilor care dețin aceste rezerve ale Rusiei să le folosească ca să plătească daune Ucrainei.

O rezoluție ONU stabilește principiul că, dacă o națiune agresoare, precum Federația Rusia față de Ucraina, nu poate sau nu dorește să ofere reparații atunci se poate apela la alte mecanisme de compensare, adică statele membre ale comunității internaționale sunt încurajate să stabilească ele însele programe de despăgubiri. Dar un astfel de mecanism trebuie construit prin voința unor state membre ale ONU.

Presupunând că Adunarea Generală a ONU ar stabili un astfel de program, Rusia s-ar opune cu siguranță, exercitându-și dreptul de veto pe care îl are în Consiliului de Securitate. (g4media)

Soluția, în opinia Brookings (brookings.edu/opinions/russia), ar fi crearea unei coaliții de state dispuse să-și înființeze propriul grup special de acordare de despăgubiri pentru a compensa distrugerile materiale și încălcările drepturilor omului comise de Rusia în Ucraina.

Acest grup ar folosi rezervele valutare ale Rusiei din străinătate pentru a compensa Ucraina pentru pierderile umane și materiale suferite, pentru a finanța reconstrucția țării și pentru a rambursa costurile pentru ajutor umanitar suportate de țările europene care primesc refugiați ucraineni.

Soluția echitabilă ar fi aceea ca Federația Rusă să își asume plata de despăgubiri printr-un acord de pace ce urmează a fi negociat (la un moment dat) pentru a pune capăt ostilităților. Dar este nu doar puțin probabil să fie de acord cu această variantă, ci și complicat pentru comunitatea internațională să impună plata uriașelor despăgubiri care se întrevăd, în condițiile în care armata rusă nu poate cuceri niciun oraș din Ucraina fără mii de victime civile și distrugându-l în proporții semnificative, prin bombardamente sistematice.

Sursa: Banca Mondială

PIB-ul Federației Ruse în anul 2020 era de aproximativ 1,5 trilioane de dolari, mai precis 1.483 miliarde dolari SUA.

Dacă Ucraina va pune pe masa negocierilor pretenții de reparații echivalente cu PIB-ul Federației Ruse dinainte de război – pretenții cu care Moscova în mod cert nu va fi de acord – comunitatea internațională va fi pusă în fața unei serioase dileme. Presupunând că pretențiile vor fi reduse la jumătate, continuăm să vorbim despre cifre astronomice.

Despăgubirile de război impuse de franco-englezi Germaniei după primul război mondial au depășit PIB-ul țării agresoare de (după un calcul indulgent) circa 3,4 ori. Germania nu a putut să plătească despăgubirile la valoarea impusă prin tratatul de la Versailles.

După cum se știe, din acest motiv Franța ocupat în anul 1923 bazinul Ruhr, și a provocat astfel o criză internațională care a dus la crearea “Planului Dawes” în anul 1924; prin acest plan s-a fundamentat un mecanism ce a permis strângerea de împrumuturi internaționale pentru a ajuta Germania să își îndeplinească angajamentele de reparație.

În ciuda acestui fapt, până în 1928 Germania a solicitat un nou plan, care a fost creat și prin care s-au redimensionat cerințele de reparație și s-a eșalonat plata reparațiilor până în anul 1988 (!). Odată cu prăbușirea economiei germane în 1931, ca urmare a crizei economice mondiale, plățile au fost suspendate pentru un an și mai apoi, în 1932, la Conferința de la Lausanne, au fost anulate complet.

Toate acestea sunt precedente care vor trebui luate în considerare, mai ales că – fie că Putin va rămâne la Kremlin sau va fi îndepărtat până atunci – Moscova nu va putea fi obligată să își dea acordul în orice circumstanțe asupra unui plan de despăgubiri de război unilateral întocmit; iar fără acordul său, sarcina rămâne integral în sarcina comunității internaționale.

De altfel, comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, a anticipat această perspectivă, atunci când a declarat că Ucraina va avea nevoie de un “Plan Marshall” după războiul cu Rusia, cu statele G20 – Rusia inclusiv – state donoare. (cursdeguvernare.ro)

Adică armatele Kremlinului distrug, iar comunitatea internațională va plăti distracția lui Ivan. Harașo, tovarășe Putin!