CRIZA DIN UCRAINA: RUSIA LUI PUTIN REINTERPRETEAZĂ (DIN NOU) DREPTUL INTERNAȚIONAL – de Cristian Felea

“Să ne fie foarte clar, dincolo de retorica belicoasă și „argumentele istorice” aiuristice, Putin aseară a declarat război Republicii Moldova, revendicându-i teritoriile, iar de rând cu ea și Finlandei, Poloniei, Estoniei, Lituaniei, Letoniei, Ucrainei, Georgiei, Armeniei, Azerbaidjanului, Kazahstanului, Turkmeniei, Tadjikistanului.” (ziare.com)

Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova

Într-o atmosferă ce se voia solemnă, dar semăna în același timp cu o scenă desprinsă din satirele lui Ilf și Petrov, Vladimir Putin a jucat luni, 21 februarie ac., teatrul menit să dea viață narativului noului său imperialism (despre care ulterior a declarat – amuzându-se probabil, ca în imaginea alăturată – că-i este străin) și a semnat decretele prin care a recunoscut “Republicile Populare Donețk și Lugansk”, luându-și totodată și libertatea de a “autoriza” armata rusă să se desfășoare în cele două teritorii, pentru a menține pacea.

DREPTUL CELUI PUTERNIC SE ÎNTOARCE, DECLARĂ KREMLINUL

Poate să pară doar mici detalii, dar ele cântăresc acum exact cât pacea pe continentul european: decretele semnate de Vladimir Putin reinterpretează pur și simplu dreptul internațional, principiul suveranității și integrității teritoriale. Știu, am auzit foarte des acum replica: “Ei, și, și alții au făcut-o! America a făcut-o! Toți cei puternici o fac!” Ajungem și la această discuție.

Sursa: www.aljazeera.com/news

În primul rând, după cum se vede din imaginile alăturate, rebelii separatiști pro-ruși în cei opt ani care au trecut din 2014 nu au reușit să obțină sprijin popular (deși e discutabil, totuși în ce măsură populația îi acceptă cu dragă inimă sau se teme de ei și de mâna lungă a Kremlinului) decât pentru circa o treime din teritoriul provinciilor ucrainene Lugansk și Donețk.

Dar decretul semnat de Vladimir Putin nu face această distincție, ci alipește de facto (deocamdată de iure rămâne în discuție) Federației Ruse cele două provincii ucrainene în întregimea lor, fără să ia în calcul dacă ucrainenii trăitori în restul de 60 – 70% din teritoriul respectiv nu au cumva o altă părere.

Fără să-i pese că prin decretele semnate de Putin se legiferează de fapt în disprețul dreptului internațional și fără să fi consultat, printr-un eventual referendum liber organizat în Lugansk și Donețk, invadarea militară și raptul în beneficiul Federației Ruse a respectivelor provincii, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a oferit o explicație la fel de cinică ca și șeful său, în discursul de luni adresat națiunii:

“Dacă vorbim despre principiul suveranității și integrității teritoriale, atunci unul dintre documentele cheie pe care toți juriștii le consideră ca fiind de bază pentru interpretarea Cartei ONU este Declarația asupra principiilor dreptului internațional privind relațiile prietenești și de cooperare dintre state.” (www.ziare.com)

Dar, continuă Lavrov firul explicațiilor sale, “guvernul de la Kiev nu reprezintă toate regiunile din Ucraina” și trage această concluzie precizând că atunci când a avut loc “lovitura de stat din 2014” multe regiuni ale Ucrainei au respins “un astfel de pas anticonstituțional” și, mai departe, “… ceea ce s-a întâmplat în Crimeea, ceea ce s-a întâmplat în estul Ucrainei, arată cât de respins a fost acest guvern de milioane de ucraineni la acea vreme”.

Este interesantă replica pe care Serghei Lavrov a primit-o de la Antonio Guterres , secretarul general al ONU: “Principiile Cartei Națiunilor Unite nu sunt un meniu a la carte”, Rusia “trebuie să le aplice pe toate în privința Ucrainei. (…) Nu pot fi aplicate selectiv (…) Toate statele membre le-au acceptat și toate trebuie să le aplice!”

Recunoașterea de către Moscova a așa-zisei “independențe” a zonelor separatiste este “o încălcare a integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei (…) o lovitură fatală pentru acordurile de la Minsk aprobate de Consiliul de Securitate”, a explicat Antonio Guterres, care a ținut să menționeze și că nu crede în existența unui “genocid în desfășurare în Donbass: “Nu cred că este cazul (…) genocidul este o crimă care este clar definită.” (agerpres.ro)

SANCȚIUNI, ÎN VALURI

Marți (22 februarie ac.) și miercuri (23 februarie ac.), statele occidentale au început să anunțe primele sancțiuni la adresa Moscovei, după decizia unilaterală a Federației Ruse de a recunoaște Lugansk și Donețk și începerea deplasărilor de trupe ale armatei ruse și ocuparea de poziții în Donbass.

Anthony Blinken, secretarul de stat al Statelor Unite a anunțat mai întâi că întâlnirea programată pentru joi, 24 februarie ac., cu Serghei Lavrov nu va mai avea loc: “Acum că vedem că invazia a început și Rusia a respins în mod clar diplomația, nu are sens să ne întâlnim în această etapă. Nu vom permite Rusiei să revendice o pretinsă diplomație când, în același timp, își accelerează marșul pe calea conflictului și a războiului.”

Sauli Väinämö Niinistö, președintele Finlandei, o țară neutră și atentă la relația sa cu Federația Rusă după războiul din 1939 și schimbul de populație din Karelia, a surprins marți opinia publică când a afirmat într-o conferință de presă că deciziile lui Putin și criza ucraineană au relansat dezbaterea internă privind aderarea țării la NATO: “Avem o dezbatere activă asupra aderării la NATO și ea va fi în mod sigur și mai activă dacă Rusia ne dă motive. (…) Nu pot spune dacă suntem mai aproape sau nu de o aderare, discuția este în curs.”

Cum era de așteptat, cancelarul german Olaf Scholz a anunțat suspendarea proiectului gazoductului Nord Stream 2, menit să asigure livrări de gaze direct din Rusia către Germania via Marea Baltică. Astfel, a menționat cancelarul german, procesul de autorizare a gazoductului este suspendat  și “fără această autorizare, Nord Stream 2 nu mai poate deveni operațional”. Olaf Scholz a mai menționat că dosarul cu privire la Nord Stream 2 va fi reexaminat strict în funcție de evoluția crizei ruso-ucrainene. (adevrăul.ro)

Scholz a primit o replică imediată, pe Twitter, de la Dmitri Medvedev, fost premier și președinte al Federației Ruse, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, care a consemnat acid: “Cancelarul german Olaf Scholz a dat instrucțiuni să se oprească certificarea gazoductului Nord Stream 2. Bine. Bun venit într-o lume nouă în care europenii vor plăti în curând 2.000 de euro pentru o mie de metri cubi de gaz!”

Vladimir Putin este mai prudent în abordare, conștient că livrările de gaze naturale către Europa nu pot fi oprite fără să pericliteze imediat finanțele țării: “Rusia intenționează să continue aprovizionarea neîntreruptă cu această materie primă, inclusiv cu gaz natural lichefiat, a piețelor mondiale”, a declarat președintele rus marți, 22 februarie ac., la un forum al țărilor exportatoare de gaze naturale.

Dacă abordarea în registru provocator, de tip Medvedev, Lavrov sau Peskov îi va ajuta pe ruși sau nu, rămâne de văzut. Deocamdată anunțurile de sancțiuni pe care Occidentul le impune Federației Ruse și potentaților regimului Putin curg în valuri.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a anunțat un prim pachet de sancțiuni propus de Comisie, care vizează: (i) persoanele implicate în decizia ilegală de recunoaștere a independenței republicilor separatiste Lugansk și Donețk; (ii) băncile care finanțează armata Rusiei și alte operațiuni din cele două republici; (iii) accesul Rusiei la piețele financiare și de capital ale UE și (iv) comerțul între UE și Donbass.

Premierul Boris Johnson a anunțat tot marți în Parlamentul din Londra sancțiunile Marii Britanii pentru Rusia. El a spus că cinci bănci rusești și trei oligarhi de la Moscova nu mai au dreptul să facă afaceri în Regatul Unit.

Băncile vizate sunt Rossiya, IS Bank, General Bank, Promsvyazbank și The Black Sea Bank. Activele deținute de aceste bănci în Marea Britanie vor fi înghețate, ceea ce înseamnă că respectivele entități financiare ruse nu le mai pot folosi în tranzacții. Cei trei oligarhi sancționați sunt Igor și Boris Rotenberg și Ghenadi Timcenko. Aceștia nu vor mai putea călători în Marea Britanie.

“Este începutul unei invazii rusești în Ucraina. E o încălcare flagrantă a dreptului internațional. Impunem sancțiuni dure, mai dure decât în 2014, și suntem pregătiți să impunem și altele. I-am spus lui Putin față în față că vom impune sancțiuni” a declarat marți la Casa Albă președintele Joe Biden.

“Credem că Rusia e abia la începutul invaziei în Ucraina, chiar dacă sper să greșesc. Forțele Rusiei au rămas în Belarus ca să lovească în Nord, vasele rusești sunt amplasate pentru a lovi din Sud. Armata rusă a dus la graniță rezerve mari de sânge, de care are nevoie doar într-un război” a continuat președintele american.

“Implementăm sancțiuni totale împotriva a două mari instituții financiare rusești: VEB și banca lor militară. Instituim sancțiuni ample asupra datoriilor suverane ruse. Asta înseamnă că tăiem finanțarea occidentală pentru guvernul rus. Nu mai poate accesa bani din Occident și nu-și mai poate tranzacționa datoriile pe piețele noastre sau cele europene. Vom impune, de asemenea, sancțiuni împotriva elitelor Rusiei și a membrilor familiilor lor. Ei împart câștigurile corupte ale politicilor Kremlinului, așa că vor împărți și pierderile.” a mai spus președintele american, precizând că vor fi și alte sancțiuni, dacă Rusia va continua pe aceeași linie a agresiunii. (digi24.ro)

CE AR PUTEA URMA?

Sursa: www.google.com/maps

Jurnaliștii l-au întrebat marți, 22 februarie, pe Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, dacă frontiere recunoscute ale “Republicii populare Donețk” includ și orașul Mariupol, asupra căruia separatiștii nu dețin în prezent controlul, dar Peskov a replicat sec (amintind de replicile lui Florin Iordache “Altă Întrebare”): “Nu am nimic de adăugat. În limitele în care ele există și au fost proclamate. Au fost proclamate și există.”

Deci, au insistat jurnaliștii, Republicile Populare Donețk și  Lugansk sunt recunoscute “în limitele actuale”? “Nu am nimic de adăugat la asta”, a replicat Dmitri Peskov.

După o arată harta, provincia ucraineană Donețk include Mariupol, un oraș pe care armata rusă, mercenarii și rebelii rusofoni l-au cucerit în 2014, dar asupra căruia nu au putu să-și mențină controlul, pentru că au primit o ripostă dură și hotărâtă din partea armatei Ucrainei.

În accesul către Crimeea pe uscat, de-a lungul litoralului Mării de Azov, pe care Vladimir Putin l-a menționat indirect ca obiectiv strategic în Ucraina, orașul Mariupol rămâne o țintă strategică, iar prin decretele semnate de președintele rus, armata Federației Ruse este acum autorizată să folosească forța pentru a-l ocupa (“elibera”).

Acesta este unul dintre exemplele care ne indică ce anume a pregătit Kremlinul pentru Ucraina și ce au “legiferat” de fapt Vladimir Putin și Duma săptămâna aceasta. Dacă armata Ucrainei se va opune cuceririi orașului Mariupol, ca în 2014, Moscova se va simți “îndreptățită” să răspundă militar pe scară largă, atacând și alte obiective, inclusiv capitala Kiev.

Din motivele de mai sus, evaluările NATO, ale Casei Albe sau ale ministrului britanic al apărării sunt pesimiste și vorbesc despre un preambul al utilizării forței armate cantonate de Moscova la granițele Ucrainei pe scară largă, pe întreg frontul din estul Ucrainei, nu doar în Lugansk și Donețk.

Nici guvernul ucrainean nu are evaluări diferite, de această dată: “Pe teritoriul țării noastre, în afară de Donețk și Lugansk, va fi introdusă o stare de urgență”, a declarat miercuri (23 februarie ac.) Oleksii Danilov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei.

“Scopul principal al Federației Ruse este de a destabiliza Ucraina din interior și de a-și atinge obiectivul. Pentru a preveni acest lucru, am decis astăzi și am luat această decizie astăzi”, a adăugat el. Măsura este de așteptat să fie aprobată de Parlamentul ucrainean în termen de 48 de ore și ar dura 30 de zile, cu posibilitatea de a fi prelungită cu încă o lună. (g4media.ro)