AUR anunță joi lansarea unei campanii care să reflecte atât interesul necondiționat pentru minoritatea română din Ucraina, cât și respectul față de țara vecină, dorind ca românii din Ucraina să devină o adevărată punte de legătură între Kiev și București, un liant între cele două state, și nu un motiv de dispute internaționale!

Formațiunea subliniază că românii din Ucraina, a doua cea mai numeroasă minoritate din această țară, trebuie să beneficieze de drepturile ce le revin conform legislației interne ucrainene, tratatelor bilaterale din 1997 și acordurilor internaționale la care România și Ucraina sunt părți.

AUR afirmă că aceștia au dreptul să se educe în limba română și să participe la slujbele religioase în limba maternă, aspecte ce contribuie la loializarea și apropierea acestei minorități de statul ucrainean, limba română fiind canalul esențial de comunicare între minoritate și autorități.

În lipsa respectării acestor drepturi de către Ucraina și a unei reacții adecvate din partea României, minoritatea riscă să se simtă alienată față de ambele state, iar singurul câștigător ar fi Federația Rusă.

AUR avertizează că, paradoxal, pe măsură ce Ucraina se apropie de Uniunea Europeană, drepturile românilor din această țară se restrâng, ceea ce ar putea conduce la o orientare politică spre forțele pro-Moscova, în speranța recâștigării drepturilor pierdute, devenind astfel o țintă a manipulărilor ruse.

Formațiunea mai atrage atenția asupra situației Bisericii Ortodoxe din Ucraina. În 2018, a fost înființată „Biserica Ortodoxă a Ucrainei”, autocefală din 2019, recunoscută de unele biserici grecești, dar nu și de Biserica Ortodoxă Română (BOR).

Românii ortodocși din Ucraina au cerut revenirea sub jurisdicția BOR, conform legislației ucrainene, solicitare care însă este amânată de autoritățile de la Kiev.

În prezent, există aproximativ 130 de biserici în care slujbele se oficiază în limba română, însă demersurile pentru înființarea oficială a „Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina” întârzie.

De asemenea, AUR semnalează presiunile la care sunt supuși preoții și enoriașii români din Ucraina. Pe 19 mai 2025, trei preoți din regiunea Cernăuți au fost amenințați de Serviciul de Securitate al Ucrainei cu mobilizarea pe front, împreună cu rudele lor, pentru că au dorit să revină la Patriarhia Română, ceea ce i-a determinat să-și retragă cererile.

AUR solicită autorităților române să clarifice aceste aspecte și cere președintelui României să precizeze dacă această problematică a fost abordată în discuțiile cu partea ucraineană.

Serviciul de Stat pentru Politici Etnice și Libertatea de Conștiință al Ucrainei a justificat amânarea înregistrării Bisericii Ortodoxe Române pe motivul implicării unor probleme interstatale, fără un fundament legal clar.

AUR anunță că va menține această temă pe agenda publică națională și internațională, solicitând periodic autorităților române poziții clare și actualizări privind dosarul. Protejarea drepturilor minorităților românești din afara granițelor este un punct major în programul politic al AUR.

În eventualitatea preluării guvernării, AUR va condiționa parcursul european al Ucrainei de implementarea normelor internaționale privind minoritățile naționale în legislația și practica ucraineană, în mod simetric cu situația din România, sperând totuși să nu fie necesară această măsură.