Fericirea – ceva ce fiecare dintre noi își dorește. Această fericire reprezintă ceva diferit pentru toți și totuși se rezumă la aceleași sentimente și trăiri, ceva ce nu se explică, nu poate fi atins și, în teorie, nu există. Totuși este ceva trait zilnic de toți. În fond fericirea este un cumul de contradicții bazate pe luptele interioare ale fiecărui om în parte. Poate vă intrebați cine sunt sau de ce va spun aceste lucruri… ei bine promit că la final ne vom cunoaste; până atunci am să vă spun o poveste care poate vă va ajuta să întelegeți mai bine fericirea. 

De mult, ireal de mult, pe când facea plopul pere și răchita micșunele, trăia un rege tare bun și ințelept. Și după ce și-a petrecut toata viața domnind peste micul său regat, i-a venit în sfârșit vremea să îi lase tronul fiului său cel mare. Într-o zi, tânărul prinț îl intrebă pe tatal sau:

-Tată, care este secretul tău, cum de ai domnit atâția ani peste regat fără teamă?

-Ehei baiatul tatei, secretul este că am cunoscut fericirea…

-Și cum ai făcut asta taică?

-Dragul tatei, la noapte, în vis ți se vor arăta 3 porți, tu să treci prin ele și atunci vei cunoaște adevărata fericire.

Baiatul a ascultat vorbele tatălui său, iar în vis, când prima poartă i se arătă, el dădu să o deschidă fără să se gândească. Pe poarta  scria SCHIMBĂ LUMEA, dar cu toate că trecu,  nu se simțea fericit. Pe cea de a doua poartă se putea citi SCHIMBĂ-I PE CEILALȚI, iar tânărul imediat apăsă pe mănerul porții și intră, dar încă nu simțea fericirea. Pe cea de a treia poartă scria SCHIMBA-TE PE TINE, iar cu puțina speranță ce i-a mai rămas, tânărul i-a trecut pragul, dar se simțea la fel. Dezamăgit, prințul se întoarse pentru a se gândi la ce făcuse greșit, dar mare îi fu mirarea când văzu că pe spatele porții prin care tocmai trecuse mai era scris ceva: ACEPTA-TE PE TINE ÎNSUȚI. Prințul nedumerit trecu din nou prin ea și văzu că pe spatele celei de-a doua porți scria ACCEPTA-I PE CEILALȚI. Iar când trecu și de aceasta, văzu că pe spatele primei porți scria ACCEPTA LUMEA, iar când privi înapoi de unde a plecat fu izbit de frumusețea tuturor lucrurilor pe care își dorea să le schimbe. Când s-a trezit, prințul a mers la tatăl său și i-a spus că acum întelege fericirea. Și a domnit peste micul regat, fără teamă până la adânci bătrânețe.”

Regele nu a mințit când a spus că fericirea este de fapt acceptare. Suntem atât de obișnuiți să ne ascundem după maști, încât uităm să iubim ce se află dincolo de ele. Alergăm după schimbare și așteptăm să ni se valideze o falsă realitate ce a fost creată pentru alții, nu pentru noi. Suntem absorbiți de etichetele puse de cei din jur și uităm că cea mai importantă părere despre noi este a noastră. Este atât de simplu să creem totul din nimic, să oferim o nuanță pozitivă fiecarui aspect catalogat ca fiind greșit… oare cum ne-ar fi să facem nimic din tot? Să rupem eticheta ce ne este atașată și să iubim orice ar mai rămâne din noi. Să fim totul și nimic, să fim acum și nicicând să fim pretutindeni și niciunde, dar să fim pentru noi. Când o să acceptam fiecare umbra ce zace de fapt în spatele măștii noastre (50 shades of grey), abia atunci vom fi cu adevarat fericiți.

Semnat: DOMNUL NIMENI889

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *