NE UMPLEM DE BANI ÎN 2023, DAR RĂMÂNEM DE CĂRUȚĂ FAȚĂ DE EVOLUȚIA SPECTACULOASĂ A VALORII COȘULUI MINIM DE CONSUM
„Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată (2.550 lei pentru anul 2022) este mai mic decât coșul minim de consum pentru o persoană adultă singură (2.708 lei). Prin urmare, față de cele prezentate apreciem că se impune luarea de măsuri urgente pentru stabilirea unui salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată decent, care să asigure salariaților o protecție corespunzătoare prin raportare la nevoile reale ale acestora și familiilor lor.„ (antena3.ro)
Avocatul Poporului, concluzii raport, februarie 2022
Un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS), dat publicității în prima decadă a lunii octombrie ac., sună așa: „Prețurile de consum în luna octombrie 2022 comparativ cu luna septembrie 2022 au crescut cu 1,3%. Rata inflației de la începutul anului (octombrie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 14,5%. Rata anuală a inflației în luna octombrie 2022 comparativ cu luna octombrie 2021 este 15,3%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (noiembrie 2021 – octombrie 2022) față de precedentele 12 luni (noiembrie 2020 – octombrie 2021) este 12,4%”.
Conform „Digi24”, cele mai mari scumpiri de produse care ne-au afectat buzunarele în intervalul temporal măsurat au fost la: zahăr – 62,64%, ulei comestibil – 43,57%, gaze – 40,79%, cartofi – 40,55%, unt – 39,25%, mălai – 34,85%, făină – 34,54%, energie electrică, gaze și încălzire centrală – 32,44%, brânză de vacă (telemea) – 28,76%, lapte de vacă – 28,16%, pâine – 26,94%, legume și conserve de legume – 24,66%, ouă – 24,66% etc. Nu mă îndoiesc că ați observat că ceea ce acum un an cumpărați cu 65-70 de lei, astăzi vă costă 100 de lei, chiar dacă, în medie, inflația an la an este de 15,3%.
Sursa: Wikimedia
Fundația „Friedrich Ebert Romania” și Syndex România au dat publicității, tot în luna octombrie, raportul „Coșul minim de consum lunar pentru un trai decent pentru populația României”, ale cărui concluzii le întăresc pe cele formulate în februarie 2022 de Avocatul Poporului și arată astfel, potrivit „HotNews”:
„Valoarea coșului pentru o familie de doi adulți și un copil este de 7.112 lei pe lună, pentru o familie de doi adulți fără copii este de 5.322 lei pe lună, iar pentru o persoană adultă singură este de 3.275 lei pe lună. Recalcularea valorii coșului s-a realizat în baza indicilor de prețuri comunicați de Institutul Național de Statistică pentru luna septembrie 2022, raportat la luna septembrie 2021.„
Valoarea coșului minim de consum stabilită de Comisia de insolvență la nivel central pentru 2022, ce reprezintă pragul minim sub care nu pot fi stabilite cheltuieli pentru asigurarea unui nivel de trai rezonabil (adică valoarea veniturilor sub care o familie este considerată insolventă) este, pentru o familie cu doi copii sub 14 ani, de 3.048 lei în mediul urban și de 2.464 lei în mediul rural.
Veniturile fiecăruia dintre noi au fost puternic erodate în ultimul an, probabil că puterea reală de cumpărare a scăzut cu 25%, fără să mai punem la socoteală faptul că pentru mulți dintre românii care au credite bancare angajate, banii care le rămân la dispoziție după ce-și achită ratele sunt și mai puțini decât în urmă cu un an. Să faci față în aceste condiții, chiar și cu venituri la nivelul salariului mediu net pe economie (4.003 lei, conform INS – Digi24.ro), devine foarte dificil; despre venituri la nivelul salariului minim pe economie nici nu mai are rost să vorbim.
Cum rezistă, totuși, românii în fața corozivității inflației? Probabil că remiterile de valută din străinătate, de la rudele care muncesc acolo, sunt prima explicație. În 2007, primul an al nostru ca stat membru în Uniunea Europeană, remiterile de valută în țară erau echivalente cu 1,62 miliarde de dolari SUA, pentru ca în 2022 să fie estimate la peste 11 miliarde de dolari SUA, adică în jurul a 3,7% din PIB echivalent, sau cu a opta parte din veniturile totale estimate pentru bugetul general consolidat al statului.
Există, desigur, și soluții individuale ce pot fi găsite la erodarea veniturilor populației, cum ar fi găsirea unui job mai bun sau chiar unui al doilea job, unul care nu necesită prezență fizică și poate fi prestat de acasă în timpul liber. Unele companii, mai ales cele private, oferă angajaților bonusuri pentru a face față scumpirilor, care se adaugă unor majorări salariale ce sunt mai mici decât rata inflației.
Dar soluția vine tot de la guvern și ține de stimularea consumului, una temperată totuși, pentru că intrăm în al șaselea an de când la București, din diverse motive, guvernele au tot recurs la stimularea consumului pentru a obține creștere economică (vezi teoriile profesorului Cristian Socol, consilier al guvernelor Dragnea) și astăzi culegem prin inflație o parte din „roadele” otrăvite ale stimulării cererii într-o economie care nu produce pe măsura cererii și recurge masiv la importuri.
În ultimele luni creșterea PIB a început să decelereze puternic, pentru că românii devin tot mai prudenți cu cheltuielile pe care le fac sau pur și simplu nu-și mai permit să achiziționeze anumite produse și servicii. Ca să aibă creștere economică și în 2023, an premergător celui electoral, guvernul a luat câteva măsuri de stimulare a consumului prin refacerea parțială a puterii de cumpărare. „Promisiunile” de compensare a ravagiilor inflației se regăsesc în „Ordonanța trenuleț” postată de Ministerul Finanțelor Publice în consultare publică.
ORDONANȚA TRENULEȚ ȘI PROMISIUNILE DE REDARE A PUTERII DE CUMPĂRARE
Proiectul acestei ordonanțe a cunoscut mici schimbări, anunțate cu o zi înainte de ședința de guvern din 8 decembrie ac., care a avut pe ordinea de zi aprobarea sa. Varianta publicată a proiectului „ordonanței trenuleț” are în principal următoarele prevederi (hotnews.ro):
Salariile bugetarilor vor crește cu 10% de anul viitor, față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022. În ceea ce privește salariile demnitarilor, acestea vor rămâne la fel. Punctul de pensie crește de la 1.586 la 1.785 lei, adică cu 12,5%. Valoarea indemnizației sociale pentru pensionari se majorează de la 1.000 la 1.125 lei.
Pensionarii cu venituri mai mici de 3.000 de lei vor beneficia de ajutoare, în mai multe tranșe: 1.000 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 lei, inclusiv; 800 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei și 2.000 lei, inclusiv; 600 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei și 3.000 lei, inclusiv. Ajutorul financiar se plătește de două ori pe an, în lunile ianuarie 2023 respectiv, octombrie 2023.
Proiectul prevede și implementarea măsurii privind 200 de lei din salariul minim ca sumă netaxabilă. Regimul fiscal se aplică, începând cu veniturile lunii ianuarie 2023, în cazul persoanelor fizice care au salariul de încadrare, fără a include sporuri și alte adaosuri, la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Sectorul construcțiilor beneficiază de facilități în privința salariilor, adică nu plătesc impozit pe venit, contribuția la sănătate și, opțional, la Pilonul II de pensii. Acum salariul este de 3.000 de lei, dar de la 1 ianuarie va urca la 4.000 de lei, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând în medie 24,194 lei/oră. Conform legii, pensiile militare se indexează cu rata inflației pentru anul anterior (adică 2021) în cuantum de 5,1%, la care, până la 10.000 de lei brut (dar fără a depăși acest plafon), se adaugă majorări suplimentare, în trepte. Astfel, pensiile militare alocate până la decembrie 2017, în cuantum brut de până la 3.000 de lei, primesc indexare suplimentară de 7,4%. Cele între 3.001 lei – 4.400 lei primesc 5,1%. Apoi va fi o descreștere. De exemplu între 8.601 lei – 10.000 lei se indexează cu 2,1%. Și la pensiile acordate după 2018 vor fi indexări
Miercuri, 7 decembrie ac., activiștii comunității civice „Declic” au protestat la Palatul Victoria împotriva pensiilor speciale, care, în viziunea lor, includ și pensiile militare de serviciu. (g4media.ro)
Activiștii au aglomerat intrarea la Guvern cerând audiență pentru a depune solicitări individuale de „tăiere a pensiilor speciale” și au scandat în fața Palatului Victoria afișând și un banner de peste 10 metri lungime, cu textul: „Tăiați pensiile speciale!”.
Protestul din Piața Victoriei a fost dublat de instalarea pe DN1, într-una din cele mai aglomerate zone de pe Valea Prahovei, a două panouri publicitare cu mesajul: „Ciucă are 43.000 de euro pensie specială. Te-ai blocat? Tăiați pensiile speciale!”. Un al treilea panou a fost montat în centrul Bucureștiului, potrivit unui comunicat al comunității.
Ce înseamnă pensia militară (de serviciu, nu specială, ca a parlamentarilor sau primarilor) a premierului, fost șef de stat major al armelor întrunite? După calculul meu, înseamnă 215 mii lei pe an, adică 17.900 lei lunar. O fi mult, o fi puțin, pentru un militar care s-a aflat în fruntea unor operațiuni militare reale în Bosnia, Afganistan și Irak și a ajuns șeful militar al armatei române?
Guvrnatorul BNR, Mugur Isărescu, de exemplu, ca să facem o comparație admisibilă, are o pensie de 224.700 lei pentru anul 2022, adică în jur de 18.700 lei lunar. Rămâne să facă fiecare propria sa judecată asupra cazului pe care l-au expus într-un protest public activiștii „Declic”.
CUM ARATĂ PROIECTUL DE BUGET PENTRU ANUL 2023
Conform „Curs de Guvernare”, bugetul pentru anul 2023 va fi construit pornind de la următoarele previziuni formulate de Comisia Națională de (Strategie și) Prognoză: o creștere de 11,1% a PIB nominal față de 2022, un deficit bugetar de 4,4% din PIB, atât pe cash, cât și pe ESA, o creștere economică de 2,8% a PIB, susținută de un avans al construcțiilor și un an agricol mai bun, la care se adaugă o creștere o consumului final cu 2,4% față de nivelul înregistrat în acest an.
Produsul intern brut este estimat să ajungă prin urmare la valoarea de 1.552,1 miliarde lei (311,6 miliarde euro), la un curs mediul leu – euro de 4,98. Deflatorul PIB luat în calcul de Comisia de Prognoză este de 8,2%, față de nivelul mediu de 13,2% care este estimat pentru anul curent. Acestea sunt reperele mari.
Reprezentanții Ministerului de Finanțe se așteaptă la încasări mai mari la buget în anul 2023, ca urmare a majorării unor taxe și impozite, conform notei de fundamentare a proiectului de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023. Venituri mai mari urmează să încaseze statul și ca urmare a creșterii, de la 1 ianuarie 2023, a salariului minim brut de la 2.550 lei la 3.000 de lei.
De majorarea salariului de bază minim la valoarea de 3.000 de lei vor beneficia un număr de 2.181.134 salariați, conform estimărilor Ministerului Muncii, față de doar 856.830 de salariați în prezent. Dacă în acest an, cheltuielile de personal s-au cifrat la 8,8% din PIB, în proiectul de lege inițiat de Finanțe se prevede scăderea acestora la 8,2% din PIB, iar în 2024 la 7,9% din PIB.
În ceea ce privește datoria publică, pentru finele anului 2023, conform metodologiei Uniunii Europene, plafonul este de 49,8% din produsul intern brut.
Printre ministerele care vor primi mai mulți bani în 2023 se numără cel al Apărării, în contextul războiului din Ucraina și a nevoii de a întări flancul estic al NATO. Astfel, alocările pentru sectorul de apărare se vor ridica anul viitor la 2,5% din PIB. Mai mulți bani va primi Ministerul Educației, 7 miliarde de lei în plus anul viitor față de acest an, bugetul instituției urmând să ajungă la 37 de miliarde de lei. Și Transporturile vor beneficia de fonduri în plus cu peste 5 miliarde de lei față de alocările din acest an.
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, nu este de acord cu cifrele pe care se bazează proiectul de buget de stat (cursdeguvernare.ro) și a transmis public opinia domniei sale, atrăgând atenția că:
Consiliul Fiscal apreciază construcția bugetară pentru anul 2023 compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 5,7% din PIB. Consiliul Fiscal apreciază drept probabilă încasarea unor venituri mai mici comparativ cu țintele asumate în proiectul de buget de circa 11,3 miliarde de lei, reprezentând circa 0,73% din PIB. Aceasta derivă din considerarea gradului de colectare (inferior cu 8,7 miliarde de lei în raport cu proiecția) și supraevaluarea cu 2,6 miliarde de lei a unor venituri fiscale.
De asemenea, Consiliul Fiscal apreciază ca probabil un necesar suplimentar de alocări bugetare de circa 5 miliarde de lei la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii, de cel puțin 2 miliarde de lei la nivelul cheltuielilor de asistență socială, respectiv de cel puțin 2 miliarde de lei la nivelul cheltuielilor cu dobânzile. Cumulat, Consiliul estimează o sub-bugetare a cheltuielilor de cel puțin 0,58% din PIB.
CREȘTERILE SALARIALE PROMISE NU VOR PERMITE RECUPLAREA CU COȘUL DE CONSUM
Conform promisiunilor din „Ordonanța trenuleț”, care mai poate suferi anumite schimbări la aprobarea în Parlament, stimularea propusă pentru refacerea puterii de cumpărare a populației arată astfel (recapitulez): salariul minim pe economie devine 3.000 lei brut (1.863 lei net, cu scutire de taxe pentru 200 de lei din brut), salariul minim în construcții devine 4.000 de lei, salariul mediu net pe economie este prognozat de Comisia Națională de Prognoză să ajungă la 4.235 lei (6.120 lei brut).
România va continua să rămână un stat membru în care salariul minim pe economie este foarte redus, poate doar Bulgaria, Letonia și, posibil, Ungaria să aibă salariile minime mai reduse decât cele din țara noastră în 2023.
Sursa: economie.hotnews.ro
Cum ne putem aștepta ca și valoarea coșului minim să majoreze în 2023 – putem estima un cost de circa 5.900 de lei pentru o familie fără copii, 7.800 de lei pentru o familie cu un copil și de 9.500 lei pentru o familie cu doi copii – majorările anunțate prin „Ordonanța trenuleț” nu vor re-cupla (nici nu-și propun, probabil) puterea reală de cumpărare la necesitățile majorității familiilor, care vor trebui să reziste în continuare apelând la diverse soluții individuale.
Probabil și Comisia de insolvență își va revedea plafoanele, stabilind în 2023 cheltuieli pentru asigurarea unui nivel de trai rezonabil pentru o familie cu doi copii sub 14 ani, în jurul a 3.500 lei în mediul urban și de 3.000 lei în mediul rural.
Sindicatele și anumite ONG-uri au arătat că în 2023 salariul minim pe economie va ajunge cel mult la 54% din valoarea coșului minim de consum și avertizează că Guvernul și patronatele trebuie să trateze lucrurile mult mai serios, pentru că până la finalul anului 2024 România va trebui să implementeze directiva europeană pentru salarii minime decente (vezi:eur-lex.europa.eu/legal-content).
Conform Directivei 2041/2022, statul membru își stabilește nivelul „salariului minim adecvat” pe economie în funcție de câteva criterii, cum sunt:
(i) puterea de cumpărare a salariului minim, luând în considerare costul hranei, cheltuielile pentru îmbrăcăminte și cele pentru locuință, precum și, eventual, nevoia de a participa la activități culturale, educaționale și sociale;
(ii) nivelul general al salariilor și distribuția acestora;
(iii) rata de creștere a salariilor;
(iv) nivelurile și evoluțiile productivității la nivel național pe termen lung.
Conform Directivei, se pot folosi și valorile de referință utilizate în mod obișnuit la nivel național sau internațional, cum ar fi 60% din salariul median brut și 50% din salariul mediu brut. Directiva permite statelor membre să folosească și un mecanism automat de indexare a salariilor minime, folosind orice criterii adecvate (un exemplu ar fi rata inflației) în conformitate cu dreptul național și internațional, însă să nu se ajungă în situația în care salariul minim legal să scadă. În acest caz, valoarea salariului minim adecvat ar trebui să fie actualizată cel puțin o dată la patru ani.
Pentru ca din 2025 România să poată recupla salariul minim la coșul de consum, ar trebui să ajungă cu acesta undeva la 70% din nivelul coșului de consum în 2023 și la 85-90% în 2024. La fel și cu pensia minimă. Cum, însă, estimările de creștere economică sunt mult mai reținute decât în 2022, obiectivul este mai mult decât ambițios; în orice caz, Guvernul nu și pare că și l-a propus.