logo
RNTV Live

ARMATA ROMÂNĂ, ÎNTRE RESETAREA POSTURII NATO PE FLANCUL DE EST ȘI CONSOLIDAREA ÎN FAȚA AMENINȚĂRILOR DE SECURITATE – de Cristian Felea

Cristian Felea
News Republika

“Dacă România vrea să fie suficient de puternică încât să aibă parte de pace și nimeni să nu aibă de-a face cu ea, trebuie să aibă capabilități militare foarte puternice. Ca și în alte domenii, din punct de vedere al tehnologiei, echipamentele militare evoluează. (…) Cred că e nevoie de o flotă bună și avansată, armament bun de apărare, dar și de atac. Cu siguranță, cel puțin aerian, e nevoie de o forță care poate fi dislocată și care să opereze din locuri diferite. Și asta și pentru că România e parte a NATO, ceea ce înseamnă că trebuie să poată să se apere și singură, dar în alte momente trebuie să se alăture forțelor coaliției în alte locuri.” (hotnews.ro)

Hagi Topolanski, general-maior în rezervă, Tsahal, Israel

În marea diversitate de opinii politice de pe scena dâmbovițeană, că vorbim de partide parlamentare, neparlamentare, societate civilă, sindicate, intelectuali, jurnaliști sau pur și simplu cetățeni, copleșitoarea majoritate cade totuși de acord că aderarea noastră la NATO a fost una dintre cele mai bune decizii pe care România a luat-o în istoria sa.

Geografia nu o putem schimba, nici tarele noastre istorice legate de bunăstarea generală, educație și cutume sociale nu le vom compensa peste noapte, așa că multă vreme de acum încolo vom continua să ne învecinăm cu agresivul imperiu rus la răsărit, fără ca din punct de vedere militar, economic și în termeni de coeziune socială să fim vreodată încrezători că i-am putea face față de unii singuri.

Suntem parte a unei alianțe militare defensive puternice, care poate ține la distanță pretențiile imperiului rus, dar, pe de altă parte, este imperios necesar să înțelegem că nu le putem cere altora să ne apere țara. Trebuie, prin urmare, să ne întărim capacitatea de a ne asigura securitatea prin construirea unei armate puternice, dar și a fundamentului economico-social capabil să susțină acest efort și să confere reziliență statului român.

Bazele militare de la Marea Neagră. Sursa: hotnews.ro

Generalul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării, a menționat în discursul său prilejuit de schimbarea comenzii Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est al NATO cantonat în România (la începutul lunii iunie ac.) faptul că am intrat într-o realitate diferită din punct de vedere militar, impusă de evoluțiile din vecinătate, care va continua să se consolideze:

“În prezent, numărul de militari NATO prezenți în țara noastră este de peste 5 mii. Soldații aliați au luat parte la activități privind consolidarea vigilenței, poliție aeriană și se antrenează alături de soldații români. (…) Anul acesta echilibrul a fost pus la încercare de brutalitatea atacului Federației Ruse împotriva Ucrainei. Aliații au dat dovadă de unitate și hotărâre pentru a proteja pacea din Europa de orice agresiune. NATO a luat noi măsuri pentru a crește postura sa de apărare și descurajare.” (g4media)

Schimbarea posturii de apărare pe flancul european de est al Alianței se va decide probabil la reuniunea liderilor statelor NATO din 28 – 30 iunie, de la Madrid. Se anunță o reuniune crucială, la care va participa inclusiv premierul Japoniei, Fumio Kishida, interesat să “stimuleze coordonarea cu Occidentul”, ca urmare a invaziei ruse din Ucraina.

Schimbarea posturii de apărare poate cel mult să însemne că în România vor fi dislocați și vor staționa poate 10 mii de militari ai unor state NATO, sub comanda Franței, cu tehnica și armamentul aferente, cu scop de descurajare și apărare. Dar principala responsabilitate pentru apărarea teritoriului național îi revine armatei române; doar că armata română nu este încă la nivelul necesar de dotare, pregătire și organizare a resurselor și rezervelor pe care îl presupune un război dur cu o putere militară cum este cea a Rusiei.

DRUMUL CĂTRE MADRID

La jumătatea lunii martie ac., trei săptămâni după ce Vladimir Putin dăduse ordinul de invadare a teritoriului Ucrainei de către armata roșie, secretarul general al NATO a oferit primele detalii privind miza reuniunii liderilor statelor NATO de la Madrid, care este anticipată de summit-ul de anul trecut, de la Bruxelles, unde se decisese construirea unui nou Concept Strategic, conform cu actualele amenințări:

“Invazia Rusiei în Ucraina, și integrarea sa militară cu Belarus, creează o nouă realitate de securitate pe continentul european. Prin urmare, trebuie să ne resetăm postura militară pentru această nouă realitate. Miniștrii vor începe o discuție importantă cu privire la măsurile concrete de consolidare a securității noastre pe termen lung, în toate domeniile. În plan terestru, acest lucru ar putea include un număr substanțial mai mare de forțe în partea estică a Alianței, la un nivel de pregătire mai ridicat și cu mai multe echipamente pre-poziționate.” (caleaeuropeana.ro)

Reuniunea B9 de la București, iunie 2022. Sursa: hotnews.ro

Sub auspiciile summit-ului de la Madrid, s-a desfășurat de curând la București o reuniune a șefilor de state din Formatul “București – 9” – ce formează practic flancul estic european al NATO – pentru a se coordona în perspectiva reuniunii de la finele lunii iunie ac.. În declarația finală a reuniunii (la punctul 4), liderii Formatului B9 au formulat următoarea poziție comună (hotnews.ro):

“În continuare, trebuie să consolidăm în mod semnificativ postura NATO de descurajare și apărare către o Apărare Înaintată modernă, de o manieră echilibrată, credibilă, coerentă, sustenabilă și adaptată pe întreg Flancul Estic, luând în considerare specificitățile naționale și în conformitate cu abordarea cuprinzătoare de tip 360 de grade, pentru a descuraja orice agresiune și a asigura apărarea, contestarea și prevalența pe întreg spectrul operațional, împotriva amenințărilor cu care ne confruntăm. Trebuie să creștem prezența aliată multidimensională și să asigurăm forțe combatante interoperabile pe timp de pace, reîntărite în timp util cu forțe și mijloace, aranjamente sporite de comandă și control, apărare consolidată aeriană și împotriva rachetelor, infrastructură îmbunătățită, mobilitate militară și acces sustenabil la lanțul de aprovizionare cu combustibil.”

În vederea consolidării flancului estic, țările din Formatul B9 s-au exprimat pentru susținerea parcursului de integrare europeană al Ucrainei, Moldovei și Georgiei, precum și pentru continuarea efortului de susținere a capacității Ucrainei de a purta războiul său de apărare împotriva invadatorului rus. De asemenea, B9 susține integrarea rapidă în NATO a Finlandei și Suediei, state candidate care au depus recent cereri de aderare.

Cu două săptămâni înainte de reuniunea NATO de la Madrid, premierul Mark Rutte al Regatului Țărilor de Jos a organizat o altă reuniune informală, la care, alături de Portugalia, Belgia și Danemarca, au fost invitați și liderii a trei state de pe flancul estic: Polonia, Letonia și România.

Scopul (declarat al) reuniunii a fost acela de a evalua mutațiile situației de securitate din Ucraina, soluțiile de continuare a asistenței militare și umanitare, pregătirea deciziilor summit-ului de la Madrid privind consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO pe flancul estic, procesul de negociere a noului Concept Strategic și, nu în cele din urmă, perspectivele de aderare a Suediei și Finlandei la Alianță. (g4media)

PROGRAMELE DE ÎNZESTRARE ALE ARMATEI ROMÂNE: URGENTE, DAR BAT PASUL PE LOC

Ministerul Apărării Naționale speră – conform “Presamil.ro” – ca în anul 2022 să facă progrese cu următoarele programe de înzestrare ale armatei: (i) realizarea “Capabilității Operaționale Aeriene de Tranziție” (avioane F-16, în configurație M6.5.2); (ii) achiziția transportoarelor “Piranha V” și înzestrarea cu sistemele UAS tactic-operative clasa II; (iii) programul de înzestrare cu corvete multifuncționale și modernizarea fregatelor de tip T22R.

În prima parte a anului trecut, Comisiile reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din cele două camere ale Parlamentului au avizat la finanțare zece programe de înzestrare a armatei, și anume: (i) sisteme C4I cu capabilități de integrare ISTAR; (ii) sistem UAS tactic clasa I; (iii) sistem armament individual tip NATO; (iv) aparatură optică și optoelectronică – Etapa I; (v) mașină de luptă a infanteriei, pe șenile; (vi) echipamente și sisteme de detecție, avertizare, decontaminare și protecție (individuală și colectivă) CBRN; (vii) sistem de război electronic mobil; (viii) modernizare sistem artilerie antiaeriană Oerlikon Model GDF 103 la standardul sistem artilerie antiaeriană cu capacități CRAM; (ix) sistem de securitate și apărare cibernetică și (x) autovehicule tactice blindate de tip ușor.

Față de ce a avizat Parlamentul și ministerul de resort își dorește să implementeze, sunt câteva discuții de făcut, și anume: (a) sunt aceste programe restanțe din anii trecuți, cu care avansăm în virtutea inerției, sau ar trebui regândite în acord cu experiența ducerii războiului din Ucraina?, (b) ce beneficii ar aduce armatei implementarea respectivelor programe? și, în fine, (c) de ce sunt atât de multe ezitări și sincope în implementarea programelor de înzestrare ale armatei?

Sunt întrebări absolut legitime și, dacă vrem să fim credibili în raporturile cu partenerii noștri din NATO atunci când evocăm schimbarea posturii de apărare pe flancul estic, trebuie să dovedim în primul rând că acționăm cu determinare și perseverență pentru consolidarea propriei noastre apărări.

Hagi Topolanski, general de aviație în rezervă în armata Israelului, prezent la expoziția militară BSDA 2022, a atras atenția că programele militare nu au un scop limitat, acestea pot conduce inclusiv la schimbarea poziției sociale și economice a României în Europa, în condițiile în care de pe urma lor pot rezulta parteneriate industriale de succes.

În opinia generalului israelian, dotarea cu avioane F16 este o soluție foarte bună pentru nevoile România: acesta este un avion foarte bun, foarte capabil, multirol și versatil, poate fi folosit și la apărare, zboară mult, poate fi realimentat în aer, e o platformă foarte capabilă și care a evoluat foarte mult în toată lumea.

Dar un aspect foarte important în dotarea armatelor din ziua de azi îl reprezintă aeronavele fără pilot. Privitor la acest subiect, Hagi Topolanski menționa: “Dronele sunt cel mai eficiente când discutăm de colectarea de informații. În Israel avem toate categoriile de UAV-uri, de la cele mici de tipul quadcoptere, la platformele mari de 5 tone. Cred că România trebuie să-și construiască aceste straturi și să înceapă de la coloana vertebrală, la fel ca în Israel, adică nivelul de drone tactice. Nu cele mici pe care să le opereze în teren militarii, și nici cele de 5 tone, care sunt scumpe și complexe.” (hotnews.ro)

Drona “Watchkeeper X”; Elbit – Thales

România ar trebui să facă primul pas în lumea dronelor prin cele de clasa a II-a și să aibă inclusiv abilitatea de a ajusta sistemul cu toate capabilitățile relevante acum, dar și pentru viitor; ar fi o “mișcare inteligentă” ca România să-și construiască aceste capabilități, să schimbe, să ajusteze și să upgradeze aceste sisteme în România.

Acesta este teoria, dar realitatea românească este altfel și este departe de dezideratele expuse. Singura licitație demarată (cu un singur ofertant, deschis pentru producția în țară a aeronavelor fără pilot), a fost anulată recent de Ministerul Apărării, pe motiv că unele specificații erau neconforme cu cerințele caietului de sarcini. Producătorul dronei contrazice poziția ministerului apărării și insistă că oferta avea o configurație superioară cerințelor licitației.

Modelul de dronă rămas în cursă în cadrul procedurii de achiziție a ministerului de resort era “Watchkeeper X”, un sistem modificat după cerințele armatei britanice având ca platformă de bază celebra dronă “Hermes 450” a producătorului Elbit Systems.

“Watchkeeper X”, propusă României de jointventure-ul U-TacS (Elbit – Israel și Thales – Franța; ambele cu activitate de producție în România), este o dronă de supraveghere și recunoaștere, dar și cu posibilități de atac. De promovarea dronei în România s-a ocupat Elbit, iar oferta presupunea ca echipamentul să fie construit în România, unde Elbit fabrică deja piese și componente pentru dronele sale, inclusiv “Hermes 450”.

Joint Light Tactical Vehicle, Oshkosh Defence

Transportoarele blindate 8×8 – “Piranha V” – și vehiculele tactice blindate 4×4, destinate forțelor speciale, sunt principalele obiective ale ministerului de resort în privința dotării trupelor de infanterie.

La acest moment sunt comandate 277 de transportoare blindate “Piranha V”, produse de General Dynamics European Land Systems în asociere cu elvețienii de la Mowag GmbH. În discuție sunt însă și variante de localizare a producției de transportoare blindate de infanterie 8×8 în România – dacă Uzina Mecanică București va fi în cele din urmă achiziționată de americanii de la General Dynamics – sau în România și Bulgaria, pentru un model de business regional.

La BSDA 2022 au fost prezenți cinci producători de vehicule tactice blindate 4×4, interesați să colaboreze cu armata română, iar unii dintre ei și de off-set în România (producția de componente și chiar asamblarea vehiculelor). Americanii de la Oshkosh au expus modelul JLTV; canadienii de la Streit Group Spartan au expus modelul MAV; francezii de la ARQUUS au expus modelul Sherpa Light și, în fine, turcii au adus modelele producătorilor Otokar Cobra 2 și Nurol Makina NMS.

Problema cea mai complicată este cea legată de construcția de corvete și modernizarea fregatelor T22R (“Regina Maria” și “Regele Ferdinand”), unde nu s-a luat încă nicio decizie, în ciuda faptului că amenințările ridicate de acțiunile ostile ale Federației Ruse pe mare sunt cele mai ridicate pentru România; Rusia a ocupat Insula Șerpilor și atacă cu rachete Kalibr Ucraina de pe șapte nave purtătoare de rachete.

Corvetele Gowind 2500 – Naval Group și Sigma 10514 – Damen Group. Sursa: hotnews.ro

Oferta de pe masa Ministerului Apărării este a Naval Group, dar decizia de a o semna este amânată, se pare, pentru mijlocul verii, chiar dacă inițial se aștepta încheierea contractului la finele anului 2021. Vasile Dâncu, ministrul apărării a declarat că achiziția va fi finalizată, doar că asocierea Naval Group și Șantierul Naval Constanța a mai cerut un răgaz pentru a-și îmbunătăți oferta:

“Din păcate, este vorba de o articulare între interesul firmei românești, dintre capabilitățile partenerului din România. Nu a existat neapărat o conjuncție foarte bună între cele două firme, cea românească și cea franceză. Au venit din nefericire cu cereri pe care nu le-au făcut la timp, atunci când era negociabil procesul. Din această cauză, a durat foarte mult.

Au venit cu unele cereri de modificare a condițiilor inițiale. Acest lucru nu se poate face într-o achiziție pentru că devine o chestiune penală. Sper însă că, în acest moment, cele două firme din asociere, care au cerut o prelungire de încă două luni, să fi găsit soluția pentru a începe acest program de corvete.” (hotnews.ro)

Pentru observatorii avizați, Naval Group pare să repete istoria în urma căreia Australia a denunțat contractul de construcție a 12 submarine cu francezii în urmă cu doi ani și a optat în final pentru o ofertă a americanilor.

Damen Group, prin directorul Gheorghe Savu, a anunțat că se consideră încă în cursa pentru contractul cu ministerul apărării și că a înaintat oficial o ofertă financiară îmbunătățită. Mai mult, Damen Group, care are în România două șantiere navale (Galați și Mangalia) ce funcționează din plin, a dat asigurări că dacă partea română nu va putea încheia contractul cu Naval Group, atunci Damen este pregătită nu doar să semneze acest contract, dar și să îl finalizeze mai repede de 7 ani, așa cum prevăd condițiile contractuale.

Pentru a se putea apăra la Marea Neagră, România are stringentă nevoie de corvete, de fregatele modernizate, de sisteme de rachete anti-navă, de drone de supraveghere și atac, dar și de submarine (cel puțin două).

Damen Group a construit până acum la Galați opt nave militare pentru marina olandeză și se pregătește să construiască, dacă va obține contractul, și submarine pentru marina olandeză. Conform afirmațiilor directorului diviziei Damen Naval, Hein van Ameijden, dacă se va pune problema construcției de submarine la Galați, singurul inconvenient – surmontabil însă – este importul de oțeluri speciale, cu tehnologia aferentă prelucrării, lor din Suedia.

Submarin în execuție într-un șantier Damen Naval. Sursa: defenseromania.ro

Hein van Ameijden consideră că Damen poate construi fără probleme submarine în șantierele românești, dar cu condiția ca și forțele navale ale României să comande astfel de capacități. Dacă România ar decide acum că are nevoie de submarine, un astfel de program ar dura mai mulți ani până ar ajunge să fie pus în operă și capacitățile navale să intre în dotarea forțelor navale, adică între șapte și zece ani.

Ca simplă observație, spre deosebire de Naval Group, Damen a construit până în prezent la Galați, România, 30 de nave militare pentru 13 forțe navale din întreaga lume.

romsilva COREP 07 SRL - Firma de constructiigristotermo-ploiestispalatoria-haroldparc industrialeko-angajeazaekond-angajeazasponsor