Vladimir Putin și Viktor Orban la Budapesta; Sursa: www.digi24.ro/stiri/externe
Citind știrile zilei am constatat că ușor, ușor criza din Ucraina pare că dispare din atenție, pe măsură ce împarte prima pagină cu alte titluri de interes, doar că nu este decât o impresie: armata rusă își consolidează în continuare dispozitivul de la granițele Ucrainei, aducând acum 30 de mii de soldați și în Belarus.
Luni, 31 ianuarie ac., Consiliul de Securitate al ONU a reușit să se întrunească pentru a discuta despre concentrarea de trupe din Belarus, în ciuda opoziției Federației Ruse și a Chinei, adică doi din cei cinci membri permanenți. Reuniunea a fost tensionată și schimburile de replici dintre părți au fost dure.
Ambasadorul Statelor Unite a acuzat Rusia că amenință Europa prin comportamentul agresiv de la frontiera Ucrainei, reprezentantul Rusiei a avertizat Occidentul că încurajarea încălcării acordului de la Minsk se va termina „în cel mai rău mod pentru Ucraina”.
Franța și Marea Britanie au făcut un apel, la rândul lor, pentru dezescaladarea tensiunilor și ambasadorul Franței la ONU, Nicolas de Rivière, a transmis că răspunsul internațional va fi robust și unit, dacă Rusia va invada țara vecină. (www.libertatea.ro)
Între timp, Statele Unite și Federația Rusă sunt la al doilea schimb epistolar pe tema „garanțiilor scrise de securitate” înainte de o nouă reuniune a miniștrilor de externe Anthony Blinken și Serghei Lavrov (www.g4media); Boris Johnson se agață de scaunul de prim-ministru fără să țină cont de disensiunile din interiorul Partidului Conservator plusând cu un turneu în Ucraina și întrevederea cu Volodimir Zelenski, președintele ucrainean (www.politico.eu); iar președintele Franței, Emmanuel Macron tatonează cu Vladimir Putin revenirea la negocieri în „Formatul Normandia”. (www.digi24.ro)
Din întreg acest peisaj, mi se pare mie, de departe cel mai pitoresc și exotic demers este cel al premierului Ungariei, Viktor Orban, care și-a asumat public o misiune inedită la Moscova pe lângă Vladimir Putin, după ce vineri și sâmbătă (28 și 29 ianuarie ac.) s-a străduit să obțină o formulă „în favoarea păcii” la reuniunea suveraniștilor de la Madrid, organizată de partidul Vox.
Victor Orban și Mateusz Moraviecki, premierul polonez, i-au îndemnat pe suveraniștii europeni să fie solidari în privința crizei ucrainene: „Noi ungurii și polonezii am încercat să le explicăm prietenilor noștri că atunci când trăiești la Madrid ceea ce se întâmplă la frontiera ruso-ucraineană nu are consecințe imediate, dar pentru noi, care trăim în Europa Centrală, aceasta este o problemă foarte importantă. Prin urmare cerem tuturor partidelor prezente aici să pledeze în favoarea păcii și detensionării” a pledat Viktor Orban.
Intervenția lui Orban nu a fost de natură să conducă spre o poziție comună. În textul final al declarației, căruia i-a dat citire Jorge Buxade, reprezentantul Vox, scria că: „Solidaritatea, determinarea și cooperarea în materie de apărare între națiunile Europei sunt necesare în fața unor asemenea amenințări”; dar Marine le Pen, președintele „Adunării Naționale” din Franța, nu a fost de acord cu formularea și a refuzat să-și depună semnătura pe document: „Nu avem aceeași poziție asupra dosarului ucrainean”. (tomisnews.ro)
Micul eșec de la Madrid nu l-a descurajat pe Viktor Orban (a căzut chiar bine). Luni, 31 ianuarie, l-a sunat pe Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, să-l informeze că întâlnirea pe care și-a programat-o la Moscova cu Vladimir Putin este un prilej pentru a-și aduce propriul aport la negocierile de pace.
În ce măsură Stoltenberg s-a lăsat convins în cursul discuției telefonice de bunele intenții ale lui Orban, a devenit destul de clar pentru toată lumea, pentru că secretarul general al NATO a ținut să iasă la rampă imediat cu o declarație publică: „În vremuri de pace și de criză, suntem uniți în cadrul NATO. Facem apel la Rusia să de-escaladeze și să aleagă o cale pașnică. În timp ce rămânem pregătiți să descurajăm Rusia și să apărăm toți Aliații, continuăm să depunem eforturi pentru dialog.” (www.caleaeuropeana.ro)
Sursa: adevarul.ro
În fine, a sosit și ziua de 1 februarie, a întâlnirii Vladimir Putin – Viktor Orban, pe care fiecare dintre cei doi a folosit-o după cum a crezut de cuviință, fără să piardă ocazia de a bate monedă pe obiectivele imediate, repetând în același timp apăsat, după caz, fie cuvântul „pace”, fie „război”.
În ce-l privește pe Vladimir Putin, cel puțin, este clar că a acumulat frustrări serioase în dialogul cu Statele Unite și NATO și că nu este deloc mulțumit de cum a funcționat până acum șantajul cu comasarea de forță militară de la granițele Ucrainei, așa că a refulat în discuțiile cu Orban și în declarațiile publice care au urmat:
• „…l-am informat pe prim-ministru (Viktor Orban, n.m.) despre acest lucru, că preocupările fundamentale ale Rusiei au fost ignorate. Nu am văzut o luare în considerare adecvată a celor trei cerințe cheie”;
• „Lansatoarele de rachetă din România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia”;
• „Când ne ignoră preocupările, SUA și NATO încalcă dreptul statelor de a alege liber cum să-și asigure securitatea. Aceasta este doar o parte a ecuației securității. A doua parte spune că este imposibil să se permită întărirea securității cuiva în detrimentul securității altora”;
• Washingtonul nu este preocupat în primul rând de securitatea Ucrainei, ci de limitarea Rusiei. „În acest sens, Ucraina însăși este doar un instrument pentru atingerea acestui obiectiv. Acest lucru se poate face în diferite moduri, atrăgându-ne într-un fel de conflict armat și, cu ajutorul aliaților lor din Europa, forțând introducerea împotriva noastră a acelor sancțiuni dure despre care vorbesc acum în SUA”;
• „Trebuie să găsim o modalitate de a asigura interesele și securitatea tuturor participanților la acest proces: Ucraina, țările europene și Rusia. Dar acest lucru se poate face doar cu o atitudine serioasă și atentă față de documentul pe care l-am propus”.
În final, pentru a arăta că există puncte de aderență între viziunea sa asupra crizei din Ucraina și cea a oaspetelui său maghiar, Vladimir Putin a adăugat: „Bineînțeles, am discutat despre soluționarea conflictului ucrainean, de situația din Ucraina în ansamblu, inclusiv în sfera drepturilor omului, a cărei încălcare a căpătat un caracter sistematic acolo”. (romania.europalibera.org)
Despre „greutatea” misiunii maghiare de pace pe lângă Moscova a relatat pe Facebook, imediat după întâlnirea cu Serghei Lavrov, Péter Sijjártó, ministrul de externe de la Budapesta, care a ținut să precizeze că tensiunile grave actuale din regiunea Europei Centrale și de Est sunt contrare intereselor de securitate națională ale Ungariei, așa că trebuie depuse eforturi pentru a le atenua.
Dar, a completat Szijjártó, Serghei Lavrov s-a referit la evoluții pozitive în ceea ce privește criza din Ucraina, susținând că în ultimele zile a început un dialog serios între părți, iar Ungaria acționează pe acest fond „pentru a consolida acest dialog între Aliații Occidentali și Rusia”.
Péter Szijjártó a remarcat și că relațiile bilaterale ruso-maghiare în anul 2021 au fost la cel mai înalt nivel din istoria cooperării dintre cele două țări și, pentru a continua la fel de susținut, a fost adoptat un plan de acțiune pentru anul 2022, care va consolida cooperarea în șapte domenii, inclusiv energie, industria alimentară, spațiu și sănătate.
Declarațiile lui Viktor Orban după întâlnirea cu Vladimir Putin au avut pretenția că se referă la pace, dar în realitate au avut un orizont mult mai scurt: reafirmarea legăturii dintre Moscova și Budapesta, preferința premierului ungar pentru relația cu amicul său autoritar și mult mai puternic de la Kremlin.
Cu privire la Ucraina, Orban s-a mărginit în fond să declare, în cursul vizitei sale la Moscova, că niciun lider european nu vrea război. Dar nu este nicio surpriză aici, pentru că, spre deosebire de alte țări din Estul și Centrul Europei, Ungaria nu și-a exprimat în vreun fel sprijinul pentru Ucraina în contextul crizei provocate de Rusia, prin masarea de trupe la granița acestei foste republici sovietice.
În schimb, Viktor Orban a ținut să remarce: „Este a 13-a noastră întâlnire (Orban – Putin, n.m.). Este ceva foarte rar. Practic toți cei care mi-au fost colegi în UE au plecat! (…) Vizita mea de astăzi este, în parte, și o misiune de pace și aș dori să vă asigur că niciun lider al Uniunii Europene, al statelor membre nu își doresc un război. Suntem în favoarea unei soluții politice.”
„Am mari speranțe că vom putea colabora mulți ani de acum înainte” a continuat Orban, după care a adăugat că (de fapt) scopul vizitei sale este să crească volumul importurilor de gaz din Rusia: „Încheierea contractelor de livrare a gazelor (până în 2036, n.red.) a fost foarte importantă. În cadrul întâlnirii noastre de astăzi, aș dori să ating obiectivul de a crește aprovizionarea Ungariei”. (adevarul.ro) Iar Vladimir Putin nu a pierdut ocazia să precizeze că Ungaria cumpără deja gaze din Rusia la prețuri mai mici decât restul țărilor din Uniune.
Ca simplu fapt divers, marți, Ukrtransgaz, compania de transport a gazelor din Ucraina, a anunțat că pentru prima dată în istorie, Ucraina a început să importe gaze (rusești) din Ungaria. În prezent, Ungaria importă gaze rusești prin TurkStream, pe traseul Bulgaria-Serbia, după ce în anul 2021 importul era mijlocit de Transgaz. (www.profit.ro) Cam atât despre cavalerul alb al păcii de la Budapesta și solidaritatea unor state membre al Uniunii Europene în fața crizei din Ucraina. Atât timp cât câștigurile imediate – politice și materiale – vor prevala în raport cu solidaritatea în fața amenințărilor rusești, Europa va fi mereu într-o poziție slabă și fără soluții. Să confundăm această situație cu pacea, ei bine, e pură naivitate!