O anchetă desfășurată pe parcursul a doi ani de The Guardian a descoperit că WWF a contribuit la facilitarea comerțului internațional de blănuri de urs polar ca parte a sprijinului său pentru politica de utilizare durabilă. Ideea este că prin autorizarea exploatării unui număr mic de animale în scopuri economice – cum ar fi pentru blană sau pentru vânătoarea de trofee – se va îmbunătăți starea generală a speciei.
WWF a adoptat o poziție controversată, susținând că vânătoarea controlată nu reprezintă o amenințare pentru urșii polari și poate contribui la conservarea speciei. Organizația a făcut în mod constant lobby în cadrul Convenției privind comerțul internațional cu specii pe cale de dispariție (Cites) pentru a permite Canadei să continue comerțul cu blănuri de urs polar. Deși WWF a recunoscut că populația urșilor polari ar putea scădea semnificativ în deceniile următoare, a argumentat că acest declin nu este cauzat de comerț.
În anii 2010 și 2013, SUA, cu sprijinul Rusiei, au propus interzicerea totală a comerțului internațional cu piei de urs polar. WWF s-a opus inițiativei, susținând că urșii nu îndeplinesc criteriile necesare pentru a primi protecție deplină. Aceeași poziție a fost reiterată la reuniunea Cites din 2022, când reprezentanții WWF au declarat că nu consideră necesară o astfel de măsură în viitorul apropiat.
WWF susține că interzicerea totală a comerțului ar afecta comunitățile indigene care se bazează economic pe această activitate. Cu toate acestea, unii lideri ai populațiilor indigene contestă acest punct de vedere. Robert Thompson, un ghid de urși polari din Alaska, a declarat că vânătoarea comercială nu a fost niciodată o tradiție a comunității sale și că observarea urșilor de către turiști ar putea oferi venituri sustenabile, fără a pune în pericol specia.
Decizia Cites de a nu interzice comerțul a fost influențată și de alte organizații, precum Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și ONG-ul Traffic, care au susținut poziția WWF. Cu toate acestea, la ultimele patru reuniuni Cites, o coaliție de aproximativ 80 de organizații pentru protecția vieții sălbatice s-a opus poziției WWF.
Fostul director WWF, Jean-Paul Jeanrenaud, a declarat că influența organizației asupra politicilor globale de conservare este semnificativă, iar sprijinul său pentru comerțul cu blănuri de urs polar ar putea surprinde și chiar șoca publicul. „Este genul de lucru pe care mi-e greu să-l înțeleg”, a spus el.
WWF a fost implicată și în alte lobby-uri similare, opunându-se acordării protecției depline altor specii, precum elefanții, hipopotamii, girafele și rinocerii. În 2022, WWF a reușit să relaxeze măsurile de protecție pentru rinocerii albi din Namibia, permițând un comerț mai facil cu aceste animale.
Deși WWF continuă să susțină că vânătoarea controlată și comerțul reglementat sunt esențiale pentru conservarea speciilor, multe organizații de mediu și experți consideră că această abordare pune în pericol animale deja amenințate și favorizează interesele economice în detrimentul protejării biodiversității.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.