Vara 2025 a adus temperaturi record în România și Europa, marcând una dintre cele mai călduroase veri din istorie. Potrivit datelor oficiale, vara europeană 2025 a fost a patra cea mai caldă înregistrată vreodată, cu o abatere de +0,9°C peste media 1991–2020, iar luna august a fost a treia cea mai caldă la nivel global, cu o medie de 16,6°C. În România, regiunile sudice și sud-vestice au resimțit intens valurile de căldură, cu anomalii termice de peste +2,5°C față de media climatologică, iar orașele București și Craiova au înregistrat temperaturi medii lunare peste 2°C peste normal.
- Vara 2025 , val de căldură record în România și Europa!
- Pe timpul valurilor de căldură extremă, protejarea sănătății devine esențială. Stresul termic poate avea efecte grave asupra organismului, de la epuizare și insolație până la probleme cardiovasculare și respiratorii. Pentru a evita riscurile, specialiștii recomandă hidratarea constantă. Este important să consumi apă chiar dacă nu simți senzația de sete, iar băuturile alcoolice sau foarte dulci trebuie evitate, deoarece acestea pot deshidrata organismul și pot amplifica efectele caniculei.
Vara 2025 , val de căldură record în România și Europa!
Experții avertizează că stresul termic generat de temperaturile extreme reprezintă un pericol major pentru sănătatea publică. Fenomenul apare atunci când corpul nu mai poate menține temperatura internă normală, punând presiune pe sistemul cardiovascular, respirator și nervos. Persoanele vulnerabile, precum vârstnicii, copiii sau cei cu afecțiuni cronice, sunt expuse riscului crescut de epuizare, insolatie sau chiar deces.
Datele recente arată că valurile de căldură contribuie semnificativ la mortalitatea excesivă în Europa. Un studiu privind 12 mari orașe europene a estimat peste 2.300 decese în exces în sezonul cald, dintre care 65% au fost atribuite schimbărilor climatice. În România, mortalitatea asociată caniculei a crescut cu circa 8% în ultimul deceniu, iar prognozele indică faptul că până în 2040 jumătate din populația urbană va fi expusă valurilor de căldură extreme.
Cercetătorii subliniază că schimbările climatice nu mai sunt o amenințare viitoare, ci o realitate prezentă. Intensificarea temperaturilor, frecvența crescută a valurilor de căldură și stresul termic afectează sănătatea publică, economia și infrastructura. Specialiștii recomandă măsuri de protecție, precum hidratare constantă, evitarea expunerii directe în orele de vârf și adaptarea spațiilor de lucru și locuințelor pentru a reduce impactul căldurii extreme.
Vara 2025 rămâne un semnal clar al accelerării schimbărilor climatice, iar România se află în prima linie a efectelor directe ale fenomenelor meteorologice extreme, cu stres termic tot mai sever resimțit de populație.
Pe timpul valurilor de căldură extremă, protejarea sănătății devine esențială. Stresul termic poate avea efecte grave asupra organismului, de la epuizare și insolație până la probleme cardiovasculare și respiratorii. Pentru a evita riscurile, specialiștii recomandă hidratarea constantă. Este important să consumi apă chiar dacă nu simți senzația de sete, iar băuturile alcoolice sau foarte dulci trebuie evitate, deoarece acestea pot deshidrata organismul și pot amplifica efectele caniculei.
Un alt aspect esențial este alegerea vestimentației. Hainele lejere, din materiale naturale, precum bumbacul, ajută corpul să respire și reduc riscul supraîncălzirii. Purtarea unei pălării și a ochelarilor de soare protejează pielea și ochii de radiațiile UV nocive, iar aplicarea regulată a cremei cu factor de protecție solară contribuie la prevenirea arsurilor și a daunelor pe termen lung.
Limitarea activităților fizice în aer liber în orele de vârf – de obicei între 11:00 și 16:00 – este crucială. Dacă trebuie să te expui la soare, pauzele dese în spații răcoroase sau umbrite reduc riscul de suprasolicitare a organismului. Aerul condiționat sau ventilatoarele pot fi folosite pentru a menține temperatura interioară confortabilă, dar este important să nu existe diferențe foarte mari între interior și exterior, pentru a evita șocurile termice.
Persoanele vulnerabile – copii, vârstnici, bolnavi cronici sau femei însărcinate – trebuie monitorizate cu atenție, iar semnele de epuizare sau confuzie trebuie tratate imediat. În caz de stare critică, solicitarea ajutorului medical rapid poate salva viața.
Pe lângă măsurile personale, protecția pe căldură extremă include și planificarea activităților, informarea asupra alertelor meteo și evitarea spațiilor supraîncălzite. Respectarea acestor recomandări reduce riscurile stresului termic și menține sănătatea chiar și în cele mai intense valuri de căldură.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.
