Până marți, Turcia comemorează victimele cutremurului din 6 februarie 2023, cel mai grav dezastru din istoria modernă a țării. Seismul a cauzat decesul a peste 53.000 de persoane în sud-estul Turciei!
În doar șaizeci și cinci de secunde, 53.537 de vieți (conform ultimului bilanț publicat vineri de autorități) au fost înghițite de ruine, devorate de mormanele de beton ale propriilor locuințe.
Alături de cele 6.000 de decese înregistrate în Siria vecină, bilanțul victimelor acestui dezastru atinge aproape 60.000 de morți, clasându-l printre cele mai sângeroase 10 dezastre ale ultimelor 100 de ani – președintele turc Recep Tayyip Erdogan l-a numit „dezastrul secolului”. Unsprezece dintre cele mai sărace provincii din Turcia au fost grav afectate, 14 milioane de turci au fost loviți, iar mulți dintre ei încă resimt șocul evenimentului.
„Un an a trecut, dar nu am uitat”, afirmă Cagla Demirel, în vârstă de 31 de ani, refugiată într-un oraș-container amenajat în Antakya, anticul Antioh distrus în proporție de 90%, în provincia Hatay, la granița cu Siria. „Viața și-a pierdut orice atractivitate”, adaugă ea. „Nu mai am familie de vizitat, nicio ușă la care să bat, niciun loc frumos în care să locuiesc. Nu a mai rămas nimic”.
Peste 100.000 de clădiri s-au prăbușit în total, 2,3 milioane sunt avariate, iar 700.000 de oameni trăiesc în containere.
„Când intru în casa mea, tremur. Am supraviețuit, dar ne este greu să mergem mai departe”, mărturisește Kadir Yeniceli, un pensionar în vârstă de 70 de ani din Kahramanmaraș, la 50 km de epicentru.
Însă, mai presus de orice, sentimentul de a fi fost abandonat de stat continuă să afecteze familiile victimelor, care au denunțat întârzierea salvatorilor, care au ajuns în unele locuri abia trei zile mai târziu, fără echipament adecvat.
Marți dimineața, în ziua în care se împlinește un an de la tragedie, la ora 04:17, ora cutremurului, supraviețuitorii din Hatay se vor aduna în cadrul „Platformei 6 Februarie” pentru a striga împreună, așa cum au făcut-o în acea noapte: „Ne aude cineva?”
Președintele Recep Tayyip Erdogan, care se afla în campanie pentru realegere la acea vreme, a promis rapid construirea a 650.000 de locuințe noi. Unsprezece luni mai târziu, conform Ministerului Mediului și Dezvoltării Urbane, construcția a început la jumătate dintre ele, iar 46.000 sunt gata de livrare.
Sâmbătă, la Hatay, liderul statului a înmânat cheile primelor 7.000 de locuințe unor familii selectate prin tragere la sorți.
„Obiectivul este să predăm între 15.000 și 20.000 de locuințe lunar”, a promis el. „Nu putem readuce viețile pierdute, dar putem compensa celelalte pierderi pe care le-ați suferit”, a declarat el în fața unui public format din autorități și supraviețuitori.
Erdogan, care a inaugurat și un spital cu 200 de paturi la Iskenderun, le-a cerut concetățenilor săi să „aibă încredere în stat și să aibă încredere în (el)”.
Duminică, se va deplasa la Gaziantep, iar marți la Kahramanmaraș, un bastion al partidului său AKP, care l-a votat masiv pentru realegerea sa în mai anul trecut.
Cu toate riscurile ridicate de seismicitate, Turcia a plătit un preț mare pentru calitatea slabă a construcțiilor și lacomia dezvoltatorilor, vinovați de construirea fără discernământ, în orice loc, cu costuri reduse, a rezidențelor care s-au prăbușit în câteva secunde, cum ar fi complexul rezidențial Ebrar din Kahramanmaraș (1.400 de morți) sau luxoasa reședință Rönesans din Antakya, care s-a prăbușit peste sute de locuitori.
Cu toate acestea, până acum, puținele procese intentate i-au cruțat pe cei responsabili și pe politicienii care au eliberat fără discernământ autorizații de construcție.
Mai rău, conform experților intervievați de AFP, Turcia nu este mai bine pregătită astăzi pentru a face față unui nou cutremur, în ciuda riscurilor ridicate în această țară așezată pe două falii majore.
„Trebuie să mergem mult mai departe de cele câteva măsuri superficiale și să facem o revizuire completă a gestionării dezastrelor”, afirmă Mikdat Kadioglu, specialist în gestionarea riscurilor în cadrul departamentului de inginerie al Universității Tehnice din Istanbul (ITU). „Chiar dacă normele antiseismice ar fi respectate de acum înainte, fără studii de sol sau construite pe terenuri nepotrivite, cum ar fi albia râurilor, clădirile vor continua să se prăbușească”.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews