TU CE FEL DE UNIUNE EUROPEANĂ ÎȚI DOREȘTI? – de Cristian Felea

Ideea unei “conferințe asupra viitorului Uniunii”, care să permită consultarea largă a cetățenilor europeni, a fost lansată de președintele francez Emmanuel Macron și a găsit sprijinul cancelarului german de atunci, Angela Merkel.

În decembrie 2019, la o reuniune a Consiliului European, liderii statelor membre ale Uniunii Europene au căzut de acord că “Proiectul Conferinței asupra Viitorului Europei” este necesar și ca ar trebui lansat în cel mai scurt timp, vehiculându-se la acel moment ca debut luna martie 2020, în mandatul președinției croate la Consiliul Uniunii Europene.

Declarația Comună de lansare a Conferinței Viitorul Europei

Pandemia SARS-CoV-2 a amânat cu un an planurile legate de debutul conferinței, astfel că, în cele din urmă, evenimentul de lansare a fost organizat în mandatul președinției portugheze la Consiliul UE, mai precis în luna martie, când a fost dată publicității Declarația Comună, semnată de premierul portughez Antonio Costa, de Ursula von de Leyen, președintele Comisiei Europene și de David Sassoli, președintele Parlamentului European.

Conform declarației comune, reperele Conferinței sunt următoarele:

(a) Principii:

Conferința se bazează pe principiile incluziunii, deschiderii și transparenței, dar cu respectarea regulilor privind protecția vieții private și a identității participanților.

Dezbaterile cu cetățenii sunt înregistrate și pot fi accesate pe platforma dedicată conferinței, împreună cu documentele aferente respectivelor dezbateri. Conferința are o identitate care o singularizează, o platformă pe care cetățenii se pot înscrie și pune la dispoziție un calendar al evenimentelor care pot fi accesate de cei interesați, după ce și-au creat un cont în platformă.

Organizarea conferinței și a evenimentelor de sub egida acesteia se bazează pe respectarea valorilor Uniunii Europene, așa cum acestea se regăsesc în Tratatele fondatoare și în Cartea Europeană de Drepturilor Fundamentale ale cetățenilor.

(b) Principalele teme de dezbatere:

Conferința va da o voce cetățenilor europeni în dezbaterile care privesc cele mai importante teme ale Agendei Consiliului European pentru perioada 2019 – 2024, precum a celor legate de provocarea pandemică și se vor axa pe: (i) construcția unui continent “mai sănătos”; (ii) măsuri de răspuns la provocările ridicate de schimbarea climatică și protecția mediului; (iii) o economie care produce pentru oameni, egalitate de șanse, solidaritatea inter-generațională; (iv) transformarea digitală; (v) drepturi și valori europene, domnia legii; (vi) provocările migrației; (vii) securitatea europeană și rolul Uniunii Europene în lume; (viii) fundamentele democratice al Uniunii; (ix) întărirea proceselor de guvernare democratică a Uniunii Europene.

(c) Modul de organizare al Conferinței:

Conferința se găsește sub autoritatea a trei instituții europene: Parlamentul UE, Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene; președinții celor trei instituții exercită Președinția Comună a Conferinței.

O structură de guvernanță va asigura conducerea lucrărilor Conferinței și este formată din: (i) Un Comitet Executiv, care va fi format din reprezentanții celor trei instituții europene și va raporta periodic Președinției Comune. Comitetul Executiv este responsabil de luarea deciziilor prin consens, de supervizarea progresului lucrărilor conferinței, pregătirea Plenarelor și de captarea inputului cetățenilor care participă la dezbateri;

(ii) Secretariatul Comun, cu reprezentare egală asigurată de cele trei instituții, asistă Comitetul Executiv;

(iii) Plenarele, se întrunesc semestrial și sunt formate din reprezentanți ai Parlamentului UE, Consiliul UE și Comisia Europeană, dar și reprezentanți ai parlamentelor naționale și reprezentanți ai cetățenilor europeni.

(d) Cum funcționează?

Conferința este centrată pe cetățenii europeni, funcționează de jos în sus, pentru a capta tot ceea ce cetățenii au de spus despre Uniunea Europeană. Pentru a oferi cetățenilor rolul central, se organizează o multitudine de evenimente pe întreg teritoriul unional și printr-o platformă digitală accesibilă în toate limbile de pe teritoriul unional.

Evenimentele organizate sub egida Conferinței, cu participare fizică sau prin platforma digitală, inclusiv cele organizate la nivel național, regional și care implică societatea civilă și părțile interesate, trebuie să oglindească diversitatea europeană.

La nivel european, instituțiile europene organizează panelurile de dezbatere cetățenească. Statele membre pot organiza suplimentar evenimente naționale subsumate Conferinței, pentru a aduce și propriile lor contribuții suplimentare la dezbateri.

Rezultatul tuturor dezbaterilor subsumate conferinței sunt colectate, analizate și publicate pe platforma digitală a Conferinței. Pe această platformă orice cetățean european poate veni cu propriile sale idei, pe care să le propună în dezbatere.

Un mecanism de feedback va asigura că ideile împărtășite în timpul Conferinței vor fi cuprinse recomandările pentru acțiune europeană.

După Declarația Comună semnată în martie 2021, Conferința Viitorul Europei și-a stabilit organismele de guvernanță în luna aprilie ac. – Comitetul Executiv și Secretariatul Comun -, s-a lansat platforma futureu.europa.eu și s-au creat condițiile pentru organizarea dezbaterilor în cele două Plenare de până acum, din 19 iunie, respectiv 23 octombrie ac..

În acest interval au fost publicate trei rapoarte ale Comitetului executiv, și anume primul și al doilea raport intermediar privind funcționarea platformei digitale și un raport de activitate pentru intervalul martie – iunie (cuprinzând concluziile primei plenare).

Ce este un Grup de Dezbatere cetățenească?

Participarea cetățenilor europeni la dezbaterile preliminare este asigurată prin intermediul constituirii a patru grupuri de dezbatere pe patru teme importante ale Agendei Europene: (i) O economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformare digitală; (ii) Democrația europeană, valori și drepturi, statul de drept, securitate; (iii) Schimbări climatice și mediu/sănătate; (iv) UE în lume/migrație.

Cele patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni au fiecare trei sesiuni deliberative de trei zile, dintre care două sesiuni cu prezență fizică.

Grupurile de dezbatere sunt alcătuite din 800 de cetățeni europeni, câte 200 pentru fiecare dintre cele patru grupuri, pentru a asigura un echilibru între diversitate (facilitată atunci când numărul este mai mare) și eficacitatea procesului de deliberare.

Cetățenii care participă la grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni vor trebui să se angajeze că vor participa la toate sesiunile. Având în vedere importanța exercițiului și contribuția solicitată în termeni de timp și efort, aceștia vor primi o sumă de bani.

Grupurile de dezbatere vor prezenta o serie de recomandări concepute colectiv și cu responsabilitate colectivă care vor fi integrate în deliberările generale ale conferinței, în special în adunările plenare ale conferinței și, în cele din urmă, în raportul privind rezultatul final al acesteia.

Fiecare grup va desemna 20 de reprezentanți care vor participa în plenul conferinței pentru a prezenta și a dezbate cu ceilalți reprezentanți recomandările adoptate. Primele două grupuri de dezbatere vor prezenta rezultatele activității lor în cadrul adunării plenare a conferinței din decembrie 2021, iar celelalte două, în ianuarie 2022.

Platforma digitală “futureu.europa.eu”

Primul raport al Comitetului Executiv, din august 2021, a evidențiat următoarele aspecte:

(a) Au fost colectate în total 19.679 contribuții pe platformă;

(b) Subiectul “Democrație europeană” a înregistrat cel mai ridicat nivel de contribuții (idei, comentarii și evenimente) – 3 641, urmat de “Schimbări climatice și mediu” – 3 156; contribuțiile de la rubrica “Alte idei” se află pe locul trei – 2626, urmate de cele pentru “O economie mai puternică, justiție socială și locuri de muncă” – 2007 și “UE în lume” – 1743;

(c) Contribuțiile naționale, raportat la populație (per 1 milion de locuitori): (1) Malta – 163; (2) Luxemburg – 123; (3) Austria – 121; (4) Belgia – 114; (5) Finlanda – 112, iar pe ultimele cinci locuri (23) Grecia – 18; (24) Spania – 17; (25) Estonia – 13; (26) România – 8 și (27) Polonia – 8.

Al doilea raport, din septembrie ac. a ridicat numărul contribuțiilor în total la 22.498., iar ca subiecte abordate, preferințele au rămas aceleași. Subiectele care au trezit interesul cel mai redus au fost: Transformarea digitală – 1378 contribuții; Migrația – 1280 și Sănătatea – 1159.

În privința contribuțiilor naționale, primele cinci poziții au fost ocupate de aceleași cinci țări ca și la raportarea din august, dar în privința țărilor cu contribuții reduse situația s-a schimbat: (23) Italia – 20; (24) Estonia – 15; (25) România – 12; (26) Grecia – 12 și (27) Polonia – 10.

Dezbaterile Viitorul Europei din România

Cred că, dacă ar fi să întrebăm în ce măsură România și românii se implică în dezbaterile Conferinței Viitorul Europei pe cineva, oricine dintre oamenii obișnuiți pe care-i cunoaștem, și nu mă refer aici la persoane pe care în general nu le interesează ce se petrece în jurul lor, ci la cei care au obiceiul de a se menține informați, am întâlni mai degrabă ridicări din umeri.

Și totuși, se întâmplă. Nu am idee câți români și-au inițiat un cont pe platforma futureu.europa.eu, dar sunt câteva instituții și organisme care sunt implicate în astfel de dezbateri. În primul rând, Ministerul Afacerilor Externe a postat pe site-ul său oficial, la secțiunea “Dosare de actualitate”, un material privind dezbaterile Conferinței Viitorul Europei, care poate fi util ca un prim ghid pentru cei interesați privind scopul dezbaterilor.

În 13 iulie ac., Președinția a organizat o sesiune de dezbateri privind Viitorul Europei, găzduită de președintele Klaus Iohannis și la care au participat Adina Vălean, comisarul european pentru transporturi și profesorii Alina Bărgăoanu și Cristian Pârvulescu, de la SNSPA, respectiv Valentin Naumescu de la Babeș-Bolyai.

La jumătatea lunii septembrie ac. au avut loc alte două evenimente în București. Primul, organizat la Biblioteca Universitară Centrală Carol I, i-a avut ca protagoniști pe secretarii de stat responsabili cu afacerile europene din România, Iulia Matei, și Franța, Clément Beaune, care s-au întâlnit cu studenți și tineri interesați de viitorul Uniunii Europene.

Cel de-al doilea, organizat la două zile distanță de Institutul Diplomatic Român, reprezentat de Iulian Fota, a avut ca temă “Viitorul Europei = Viitorul României” (un truism). Invitații lui Iulian Fota au fost Iulia Matei, Alina Bărgăoanu, despre care am mai vorbit, Roxana Nicolae, președinte al Asociației Tineretului ONU,  eurodeputații Siegfried Mureșan și Victor Negrescu, precum și Leonard Orban, fost consilier prezidențial.

Când am gândit acest articol credeam că România și românii sunt cvasi-absenți de la dezbateri, dar pe platforma futureu.europa.eu lucrurile nu stau așa. În primul rând, sunt înregistrați cinci participanți activi la dezbateri, și anume: Președinția României, Societatea Academică din România, Federația Solidaritatea Sanitară din România, Institutul European din România și PES Activist Romania.

Au fost și mai sunt programate 126 de evenimente în România. Ca exemplu: (i) în 10 noiembrie ac., la Casa Tineretului Timișoara, Europe Direct Timișoara a organizat evenimentul “Digital single market – the youth’s opinion”; în 29 noiembrie ac. Ioan Gâf-Deac (cercetător la Institutul Național de Cercetări Economice Costin C. Kiritescu) a organizat pe platforma Zoom conferința “Transformarea digitală a administrației publice locale din România” și așa mai departe.

O căutare de evenimente după locații din Prahova – Ploiești, Sinaia, Câmpina nu au returnat niciun rezultat. Și e păcat. Ceea ce nu exclude posibilitatea ca, individual, ploieșteni, câmpineni sau sinăieni să își fi înscris un cont pe platforma futureu.europa.eu și să participe la dezbateri, doar că nu se întrevede nimic sistematic și nici nu este vizibilă implicarea comunităților prahovene.

În Uniunea Europeană viețuiesc probabil 25 de milioane de români. Cu siguranță am putea fi mai activi în dezbaterea Viitorul Europei, pentru că sunt multe lucruri pe care nu le înțelegem legat de funcționarea Uniunii, sau cu care nu suntem de acord, după ce am început să le înțelegem.

Dezbaterile de la Florența

În 10-12 decembrie ac., s-a desfășurat la Florența o sesiune extraordinară de dezbateri la care au participat în jur de 200 de cetățeni europeni de toate vârstele, din diferite medii sociale și din toate statele membre, ca etapă finală în cadrul unei ample Conferința privind Viitorul Europei.

Runda finală desfășurată la Institutul Universitar European din Florența pentru panelul 2 – “Democrația europeană, valori și drepturi, statul de drept, securitate”, a avut ca obiectiv elaborarea unui set de recomandări și priorități pentru forurile superioare europene, privind: democrația, alegerile electorale, libertatea jurnaliștilor, acțiunile de dezinformare din spațiul mediatic, drepturile și valorile europene ale cetățenilor europeni.

Au mai fost abordate aspecte legate de statul de drept și combaterea tuturor formelor de discriminare. Nu în ultimul rând, au fost discutate aspecte privind securitatea internă a UE, mai precis despre protecția cetățenilor europeni  împotriva actelor de terorism și a altor infracțiuni. La finalul celor cinci fluxuri de dezbateri au fost adoptate 39 de recomandări pentru viitorul Europei. (https://www.g4media.ro/)

Recomandările Panelurilor de cetățeni europeni vor fi prezentate și discutate în plenul Conferinței, unde propunerile vor continua să fie conturate. Optzeci de reprezentanți ai grupului (20 din fiecare dintre grupurile de cetățeni europeni, dintre care cel puțin o treime are vârsta cuprinsă între 16 și 25 de ani) sunt membri ai Plenului Conferinței.

Următoarea ședință plenară a Conferinței este programată să aibă loc până la sfârșitul lunii ianuarie, la Strasbourg. Între timp, grupurile de lucru plenare s-au reunit vineri, 17 decembrie, în format de la distanță.

Acolo vor fi prezentate și dezbătute rezultatele discuțiilor din grupuri împreună cu membri ai Parlamentului European, reprezentanți ai guvernelor și parlamentelor naționale, comisari europeni și alți membri în plen din cadrul organismelor UE, autorităților regionale și locale, partenerilor sociali și societății civile.

Din partea României, membru în cadrul Plenului Conferinței a fost selectat Claudiu Vătău, un tânăr antreprenor din Timișoara.