Donald Trump a vrut să urmeze modelul diplomatic al lui Theodore Roosevelt, mizând pe influența personală în negocierile dintre Rusia și Ucraina. La nouă zile de la întâlnirea cu Vladimir Putin în Alaska, rezultatele întârzie să apară, iar semnele eșecului devin tot mai vizibile.
Fostul președinte american Donald Trump a declarat în luna mai că soluționarea conflictului dintre Rusia și Ucraina nu se poate realiza decât printr-o întâlnire directă cu Vladimir Putin. Trump a sugerat atunci că ar putea urma modelul fostului președinte Theodore Roosevelt, cel care a reușit în 1905 să obțină pacea între Rusia și Japonia, fapt pentru care a primit Premiul Nobel pentru Pace. Însă, până în prezent, demersul inițiat de Trump nu a dus la niciun progres notabil.
Întâlnirea de la baza aeriană din Anchorage dintre Trump și Putin nu a fost urmată de vreo întrevedere concretă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în ciuda promisiunilor făcute de fostul lider american. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a afirmat recent că „programul nu este deloc pregătit”, contrazicând direct așteptările create de Trump.
Mai mult, în timp ce Trump susținea în fața liderilor europeni că Putin a acceptat trupe de menținere a păcii în Ucraina, autoritățile ruse vehiculau un plan diferit, prin care Moscova ar urma să joace un rol direct în garanțiile de securitate pentru statul pe care l-a invadat. Această contradicție subliniază lipsa de coerență a strategiei promovate de Trump.
Fostul președinte american a adoptat o poziție oscilantă. În unele momente s-a prezentat drept mediator imparțial, iar în altele a oferit susținere Ucrainei, criticând administrația Biden pentru lipsa de eficiență. El a mers până la a afirma că Ucraina nu poate câștiga războiul fără a ataca teritoriul Rusiei.
La Anchorage, Trump a susținut că Putin își dorește pacea, dar ulterior a declarat că are dubii serioase privind intențiile acestuia. În plus, garanțiile de securitate discutate cu partea rusă nu au fost prezentate în detaliu, iar Trump a recunoscut că „nici măcar nu am discutat problema în amănunt”.
Asemănarea cu negocierile eșuate din trecut, precum cele cu liderul nord-coreean Kim Jong-un, este evidentă: întâlniri spectaculoase, dar fără rezultate concrete. Ivo Daalder, fost ambasador american la NATO, susține că Trump a slăbit poziția inițială a Occidentului și a ratat oportunitatea de a obține un armistițiu clar, declarând că „în loc să șuteze mingea înainte, marchează un autogol”.
În timp ce Trump vizează direct un acord de pace, considerând că armistițiile sunt fragile, termenul-limită impus de el liderului rus pentru oprirea luptelor – două săptămâni – a fost deja ignorat. Această perioadă scurtă, frecvent invocată de Trump în alte inițiative politice, a devenit simbolică pentru promisiuni care nu se concretizează.
Reacțiile internaționale rămân prudente. Vicepreședintele american J.D. Vance a evitat să comenteze deschis asupra unui posibil rol al Rusiei în forțele de menținere a păcii, subliniind doar că „relația a da și a lua” face parte din orice negociere. Totuși, a afirmat că Administrația Trump a impus mai multe presiuni economice asupra Rusiei decât Administrația Biden, o declarație contestată de susținătorii actualului președinte, care invocă sancțiunile dure impuse Moscovei.
Criticii susțin că Trump interpretează greșit natura conflictului, tratându-l ca pe o dispută teritorială, în timp ce, pentru Rusia, este vorba de controlul asupra direcției strategice și identitare a Ucrainei.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook facebook.com/republikanews.
