SĂ FIM CHIBZUIȚI CU PORTOFELUL ÎN 2022 – de Cristian Felea

Anul 2022 se anunța unul dificil pentru economia României și fără războiul din Ucraina, după doi ani de pandemie care au slăbit serios finanțele țării, chiar dacă în principiu în 2021 creșterea economică a permis o recuperare rapidă după scăderile din anul 2020. Doar că amenințarea cu un atac militar iminent asupra Ucrainei a pus Federația Rusă în conflict cu Uniunea Europeană încă de la finele anului 2021 și s-a creat astfel contextul perfect pentru utilizarea șantajului energetic ca armă de către Moscova.

Consecința imediată a fost aceea că prețurile la energie au început să crească, pe măsură ce petrolul și gazele naturale s-au scumpit pe piețele internaționale. Creșterile de prețuri datorate energiei au relansat inflația în statele membre ale Uniunii Europene, care oricum a avut rate înalte în pandemie; în România inflația testa (real) pragul de 9% la finele anului 2021, iar la finele trimestrului al III-lea se găsea deja în teritoriul de două cifre.

Conform datelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, proiecția bugetară pentru anul 2022 trebuie să fie în principiu bazată pe următoarele repere:

– o creștere a PIB de 4,2 – 4,3% (față de 5,9% în 2021), în condițiile în care orice creștere a PIB de 2,5% pentru România înseamnă de fapt stagnare;

– readucerea inflației până la finele anului la o rată sub două cifre;

– reducerea deficitelor: de cont curent la 6,7% (față de 7% în 2021) și a celui bugetar sub 6% (6,72% în 2021).

Toate aceste cifre sunt deja istorie. (cursdeguvernare.ro)

Paolo Gentiloni, comisarul european pentru afaceri economice, care s-a aflat la București la finele lunii martie ac., a avertizat că în întreaga Uniune statele trebuie să-și revizuiască planurile bugetare:

“În februarie, inflația a urcat la 6,2% în UE și 7,9% în România. Ne așteptăm ca valoarea acestor indicatori să continue să crească. Întreruperea lanțurilor de livrări și gradul ridicat de incertitudine afectează încrederea, ceea ce ar putea influența negativ estimările pe care le avem acum. Statele membre vor fi afectate diferit, în funcție de expunerea lor la gazele rusești sau la fluxul foarte mare de refugiați. (…)

Însă este clar că estimarea de creștere economică de 4% pe care o avem pentru acest an, și de 4,2% pentru România, va trebui să fie revizuită în jos. Cu cât? Depinde de evoluția războiului și de politica noastră comună de a răspunde. (…)

Cel mai important este să ne asigurăm că prețul energiei rămâne suportabil. Încurajăm statele membre să ia măsuri pentru a scădea impactul acestor creșteri. În al doilea rând trebuie să ne asigurăm că avem destul gaze în depozite, pentru că vom ajunge ca iarna viitoare să avem mai puține gaze în depozite decât în anul anterior, și să ne diversificăm furnizorii de gaze, să găsim alternative la gazul rusesc.” (economica.net)

Într-adevăr, conform unei analize “Curs de Guvernare”, cel puțin patru elemente vor modifica fundamental Bugetul pe anul 2022, elemente cu impact masiv atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri, și anume:

• creșterea cheltuielilor de apărare, așa cum a cerut președintele Klaus Iohannis, în contextul izbucnirii războiului din Ucraina, la 2,5% din PIB față de 2% din PIB cât figurează acum în bugetul aprobat pe anul în curs (cheltuieli publice suplimentare de 6,57 de miliarde de lei);

• măsurile de compensare anunțate de executiv după 1 aprilie, respectiv plafonarea tarifelor la energie, atât la electricitate cât și la gaze naturale, plafoane aplicate până la sfârșitul anului; impactul bugetar poate ajunge la 17,3 miliarde de lei, conform ultimelor date anunțate de Marcel Ciolacu;

• măsurile de sprijin a refugiaților din Ucraina, care vor pune presiune suplimentară pe bugetul public; acestea pot fi decontate de Comisia Europeană, dacă vor fi justificate conform cerințelor din normativele europene. Impactul lor este greu de calculat având în vedere că ajutoarele sunt acordate din varii bugete, inclusiv ale autorităților publice locale;

• războiul și impactul pe care acesta îl va avea asupra inflației, dar mai ales asupra lanțurilor globale de aprovizionare, vor afecta activitatea economică din Europa și implicit, din România. Majoritatea economiștilor și-au ajustat în jos prognozele de creștere a PIB pentru acest an de la 4,2 – 4,3% la 3,5% și chiar mai jos, la 2,5%.

Finanțarea deficitelor din împrumuturi ridică de asemenea provocări suplimentare. În primele două luni din 2022, statul a plătit dobânzi în valoare de 4,5 miliarde de lei, echivalentul a 0,3% din PIB, în creștere cu 72,5% față de primele două luni din 2021. Inițial, pentru 2022 au fost bugetate cheltuieli de 19,9 miliarde de lei cu dobânzile, dar dobânzile sunt în creștere, așa că prognoza va fi depășită.

Consiliul Fiscal aprecia deja la începutul anului că deficitul bugetar asumat de Guvern, de 5,8% din PIB, va fi depășit cu un punct procentual, pentru că există deja un gol de venituri, comparativ cu țintele asumate în proiectul de buget, de circa 12,15 miliarde de lei.

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, totodată președinte al Camerei Deputaților, care a devenit principalul comunicator al arcului guvernamental pe subiectele legate de dificultățile economice și pachetul de măsuri sociale de sprijin, a confirmat că toate calculele privind proiecția bugetară pentru anul 2022 vor trebui refăcute: “Nu vom avea o creștere economică, cât era estimată. (…) În jur de 2,2%-2,4% se va estima o creștere economică, cred, în România, reală. Foarte mult, din cauza războiului din Ucraina.”

Marcel Ciolacu a recunoscut și că inflația a erodat foarte mult din veniturile românilor: “… ce cumpăram cu 35 de lei, acum cheltuim cu 50 de lei, 50-52, cam aici am eu măsura când merg la cumpărături.”

Și Kelemen Hunor, liderul UDMR, a recunoscut că guvernul se așteaptă la o iminentă criză economică, totuși consideră că pachetul de măsuri sociale de sprijin nu trebuie conceput astfel încât să dezechilibreze foarte mult bugetul și, astfel, să devină inaplicabil în cazul în care criza economică se va declanșa în statele membre ale Uniunii Europene:

“Măsurile nu sunt întârziate, pur și simplu, sunt niște măsuri care trebuie bine gândite, ca să nu revii peste 2-3 săptămâni și să mai nuanțezi o ordonanță de urgență. Sigur, deficitul e un lucru important, dar, când e criză economică, atunci toată lumea se gândește cam unde poate să meargă cu deficitul. Noi încercăm să ne încadrăm în deficitul stabilit în Legea bugetului, dar, în același timp, suntem conștienți că urmează o perioadă grea și degeaba am spune: stați liniștiți.

Nu, noi trebuie să adoptăm acele măsuri prin care efectele crizei pot fi suportate de fiecare stat, societate în condiții cât mai bune. Deci asta e ideea Guvernului, nu să ne grăbim și, după aceea, să revenim și să mai corectăm.” (bursa.ro, digi24.ro)

Tot liderul PSD a anunțat public că s-a pregătit un pachet de măsuri de sprijin numit “Sprijin pentru România”, de aproximativ 17,3 miliarde de lei, pentru care Ministerul de Finanțe identifică sursele de finanțare, astfel încât “să rămână sustenabil și să avem un buget totuși sustenabil anul acesta, cu toate aceste crize suprapuse”.

Conform lui Marcel Ciolacu, se poartă discuții între guvern și unii comisari europeni ca din exercițiul financiar 2016-2020, o parte din fondurile ce nu au putut fi absorbite, anumite sume, “respectiv vreo 7 miliarde, 7,2 miliarde din cele 17,3, pentru pachetul social, să-l prindem din banii europeni”.

Fără să existe și o confirmare din partea sectorului bancar, Marcel Ciolacu a anunțat unilateral că s-ar fi negociat varianta amânării ratelor la bănci: “A fost discutată și cu băncile, s-a ajuns la un acord. Luni (10 aprilie ac., n.m.) se va detalia fiecare măsură și se va spune cum se va aplica. Important e că am ajuns la un consens și am constatat necesitatea și cel mai important este că colaborăm astfel încât guvernul să fie pregătit să nu piardă nicio oportunitate.” (g4media.ro)

Florin Cîțu, pe de altă parte, încă președinte al Senatului și fost președinte al PNL, a ținut să contrazică măsurile prognozate prin proiectul de program “Sprijin pentru România”, deși este la rândul său de părere că ne așteaptă o criză economică majoră în anul 2022. În opinia sa, mult mai potrivite ar fi alte zece măsuri prin care să se “evite prăbușirea economică”, din care am să trec în revistă câteva, cele mai importante:

– reducerea contribuțiilor (CAS, n.m.) cu 5 puncte procentuale, impact bugetar mai mic cu aproximativ 6 miliarde lei decât pachetul de măsuri sociale prezentat;

– accelerarea reformelor: pensii, salarii în sectorul bugetar și administrație. Aceste reforme înseamnă bani din PNRR la bugetul de stat care pot să acopere reducerea veniturilor la buget din reducerea CAS;

– investiții de 7% din PIB;

– rambursarea TVA; ceea ce înseamnă 2 miliarde de lei pe care firmele nu le au în condițiile unei inflații galopante;

– menținerea deficitului bugetar în parametrii anunțați la începutul anului (așa se câștigă încrederea investitorilor);

– atragerea de investitori pentru reforma companiilor de stat. Fără acești investitori presiunea pe bugetul de stat o să fie prea mare și până la urmă statul o să fie forțat să declare faliment pentru industrii întregi;

– alocarea resurselor în economie pe baza prețurilor formate în economie, nu pe baza unor decizii luate de un grup restrâns de politicieni.

Mesajul lui Florin Cîțu este evident unul pur politic, pentru că el nu este altceva decât replica unui politician care se vede deposedat atât de influența sa în PNL, cât și la nivelul guvernului. De asemenea, mesajul este implicit un atac la viitorul președinte al PNL, Nicolae Ciucă, actualul premier, pe care îl acuză indirect că “acceptă toate măsurile propuse de PSD”. (ziare.com)

Realitatea este complicată foarte mult de faptul – pe care mulți l-au uitat – că România și-a vulnerabilizat situația încă din vremea guvernelor păpușate de Liviu Dragnea (Grindeanu, Tudose și Dăncilă), când România a avut rate mari de creștere economică, dar a preferat să aplice aventuros, parțial și deci nesustenabil pe termen mediu și lung diverse teorii economice de creștere – cum este cazul “Wage Led Growth”, susținută de economistul foarte influent la acel moment în PSD, Cristian Socol.

Așa că țara a intrat în pandemie cu deficite majore (de cont curent, pentru că fusese stimulat masiv consumul, bugetar, pentru că nu se colectau suficiente venituri, dar se aruncau bani în consum, iar investițiile erau ținute undeva la 3,5% din PIB), după care situația a continuat să se agraveze, iar guvernele minoritare PNL conduse de Ludovic Orban nu au avut forța de a aplica măsuri serioase de contracarare (dacă și le-au propus).

Anul 2022, al războiului, cu incertitudinile sale, este anul adevărului, dar un adevăr pentru care nu vor răspunde nici Cristian Socol, nici Liviu Dragnea, nici Olguța Vasilescu, nici Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Viorica Vasilica Dăncilă, Ludovic Orban sau Florin Cîțu, dimpotrivă, toți aceștia este de așteptat să devină brusc criticii actualului guvern și al “eșecurilor sale”. Acesta este și motivul principal pentru care trebuie să fim prudenți cu cheltuielile și investițiile familiilor noastre în anul 2022 și anii care urmează.

În fine, redacția Curs de Guvernare a publicat scrisoarea unui grup de economiști care ne avertizează că nici pachetul “Sprijin pentru România”, oricum va arăta acesta în final, nici propunerile formulate de Florin Cîțu nu sunt fezabile sau fără consecințe pentru finanțele țării, deci implicit pentru buzunarele noastre, ale contribuabililor:

“(…) Romania și-a fragilizat încontinuu situația bugetară începând cu reforma fiscală din 2015, în primul rând prin introducerea a nenumărate scutiri și exceptări de la plata impozitelor, dar si prin tolerarea unei evaziuni fiscale însemnate, îndeosebi la TVA. Ca rezultat al acestora, România avea un deficit bugetar mare (de circa 4,5% din PIB) încă înainte de izbucnirea pandemiei. Iar la sfârșitul anului 2021, deficitul bugetar al României ajunsese la 6,7% din PIB (în termeni de plăți efective) sau de 8% din PIB (în termeni de angajamente). Așadar, încă înaintea izbucnirii războiului de la granițele noastre, era necesară o ajustare de circa 4% din PIB, fie prin creșterea veniturilor bugetare, fie prin reducerea cheltuielilor bugetare.

Noua realitate în care trăim începând cu 24 februarie 2022 arată că vor fi necesare cheltuieli bugetare noi în domenii precum: sporirea cheltuielilor militare, reformarea sistemului energetic, ajutor acordat păturilor celor mai defavorizate privind suportarea prețului crescut al energiei, dezvoltarea sectorului agroalimentar, sprijin pentru refugiații ucraineni etc. Rezultă un plus de cheltuieli bugetare de încă circa 3% din PIB, ceea ce duce ajustarea totală necesară la circa 7% din PIB. Și este evident că cea mai mare parte a acestei ajustări va trebui făcută (chiar dacă gradual) prin creșterea veniturilor bugetare.

România colectează în prezent venituri fiscale de circa 27% din PIB, în timp ce Polonia, Cehia și Ungaria colectează 35-36% din PIB. Diferența provine din trei surse:

– evaziunea fiscală foarte mare. (…);

– nenumăratele exceptări, scutiri, impozite reduse, facilități care s-au acordat în ultimii cinci-șase ani. Eliminarea acestora (cu mari proteste din partea privilegiaților) ar mai putea aduce bugetului circa 2% din PIB;

– creșterea anumitor impozite și taxe (de mediu, pe proprietate etc.), acolo unde România se distinge de colegele ei central-europene prin rate de impozitare foarte scăzute.

În acest context, propunerile cu iz populist de reducere a anumitor impozite și taxe nu țin seama de următoarele considerente:

– bugetul ar fi văduvit de niște venituri sigure, de care are nevoie mai mult decât niciodată;

 – prețul majorității bunurilor fiind stabilit la nivel internațional, acesta nu s-ar diminua ca efect al reducerii taxelor; singurul efect ar fi capturarea de către sectorul privat a părții din preț care anterior revenea bugetului;

– odată redusă o taxă/ un impozit, este foarte greu din punct de vedere politic a o crește înapoi, chiar dacă acest lucru se va dovedi inevitabil.

În mod simetric, nu sunt de acceptat propuneri care vizează creșterea pensiilor peste nivelul de 9,5% din PIB, din câteva motive practice:

– Bugetul asigurărilor sociale este pe deficit an de an și numai transferurile de la bugetul de stat (și acela în mare suferință) îi permit să se închidă <pe zero>;

– Chiar dacă bugetul asigurărilor de stat ar fi în echilibru, acesta ar fi un simplu artefact statistic, deoarece nu toate pensiile sunt prinse aici. De exemplu, pensiile militarilor se plătesc din bugetul de stat;

– Nu poți vorbi despre pensii mai mari de 9,5% din PIB atunci când colectezi venituri fiscale de numai 27% din PIB. De abia atunci când (și dacă) vom ajunge, precum statele central-europene, la venituri fiscale de 35 – 36% din PIB, vom putea avea discuții de acest fel.

Cecitatea factorilor politici de la noi față de problematica reliefată este amplificată de o serie de <false credințe>, larg răspândite:

– Că banii din PNRR pot fi reorientați spre alte utilizări, de exemplu pentru creșterea de pensii. Pe lângă faptul că este un non-sens economic (nu poți finanța cheltuieli permanente cu venituri temporare), o asemenea atitudine denotă necunoașterea mecanismului de alocare a fondurilor din PNRR, strict pe domenii pre-definite (ecologizare, digitalizare etc.) și supuse condiționalităților;

– Că instituțiile europene (în primul rând, Comisia Europeană) vor închide ochii la unele derapaje bugetare față de țintele asumate, dată fiind situația de război din apropiere. (…);

– Că reducerea deficitului bugetar s-ar putea face fără a deranja pe actualii beneficiari de scutiri și privilegii. Or, dacă nu îi poți deranja pe acești beneficiari în condiții de război, când solidaritatea ar trebui să fie cuvântul de ordine, atunci când ai putea să o faci?

Concluzie:

Toate aceste propuneri de reduceri de impozite și taxe ar putea fi interpretate, în cel mai fericit caz, ca o atitudine de neglijență față de angajamentele asumate de autorități în fața instituțiilor europene (inclusiv prin PNRR). Iar în cel mai rău caz, ar putea fi interpretate ca o slăbire deliberată a bugetului consolidat, mergând împotriva intereselor naționale ale României.”