Rusia declanșează un nou conflict la granițele României: Putin pune fitilul în “butoiul cu pulbere al Europei”

În timp ce atenția lumii este concentrată asupra Ucrainei, un alt conflict se profilează în Europa. La trei decenii de la dezintegrarea sângeroasă a Iugoslaviei, tensiunile recente dintre Serbia și Kosovo au reînviat conflictele etnice latente. Dacă Serbia este considerată principalul actor în aceste evenimente, Rusia este cea care alimentează tensiunile.

Vladimir Putin a fost sincer exprimându-și dorința de a slăbi NATO și a restaura frontierele istorice ale Rusiei. Dar cum forțele ruse suferă înfrângeri în Ucraina, Moscova ar avea mult de câștigat din incitarea unor probleme în alte părți ale continentului. Criza regională potrivită i-ar oferi Kremlinului ocazia de a câștiga influență pe plan local prin livrări de armament și mediere, pe lângă faptul că simultan ar distrage atenția de la Ucraina și i-ar conferi Rusiei pârghii de influență asupra capitalelor vestice.

Balcanii Occidentali sunt candidatul perfect. Kosovo și Bosnia și Herțegovina nu sunt în NATO. Tot așa cum Moscova încearcă să domine așa-zisa „lume rusă”, și Serbia aspiră să unească o „lume sârbă”. E același concept care a determinat Serbia să invadeze Kosovo în 1998 [sic! fiind provincie a Serbiei, Kosovo nu putea fi „invadată” de Belgrad – n.trad.] – conflict încheiat doar prin intervenția militară a NATO din martie 1999, cu scopul declarat de a pune capăt abuzurilor contra drepturilor omului comise de sârbi contra albanezilor din provincie.

Tensiuni în ”butoiul cu pulbere al Europei”

Deși mii de trupe de menținere a păcii ale NATO (KFOR) se află și acum în Kosovo, tensiunile rămân ridicate. Kosovo și-a proclamat unilateral independența față de Serbia în 2008 și a fost recunoscută de mai multe state vestice, inclusiv SUA. Dar Serbia încă nu-i recunoaște suveranitatea. Președintele sârb Aleksander Vučić își cimentează controlul asupra puterii în țară, iar de-a lungul ultimului an, cu ajutorul Rusiei, a pus presiune pe Kosovo.

Serbia și-a plasat în mai trupele în alertă de luptă din cauza unor ciocniri între răzvrătiți sârbi [din Kosovo – n.trad.] și KFOR, soldate cu rănirea a 90 de militari NATO. A fost o manevră tipică Kremlinului, folosindu-se de tensiuni etnice drept pretext pentru manevre militare. În septembrie Vučić avea să acționeze din nou după manualul lui Putin. 30 de sârbi înarmați până în dinți, despre care Kosovo acuză că ar fi fost echipați de Serbia și ar avea legături cu Vučić, au atacat o patrulă de poliție din Kosovo, omorând patru polițiști. Vučić a negat că i-ar fi înarmat pe atacatori.

Serbia a exploatat incidentul drept pretext de a masa la finalul lui septembrie trupe și armament greu la granița cu Kosovo. Casa Albă era „foarte îngrijorată că Serbia se pregătea de o invazie militară”, a declarat ulterior un responsabil american pentru Time. Un asemenea conflict s-ar fi putut extinde ușor în Macedonia de Nord vecină, care e membru NATO. Teama de potențiala criza a determinat SUA să publice informații secrete despre concentrarea militară a Serbiei și atacul asupra poliției din Kosovo.

Câteva zile mai târziu Serbia și-a retras trupele de la graniță, dar e evident acum că Belgradul și Moscova pregătesc o a doua campanie de violențe și provocări pentru 2024. Rusia execută operațiuni de influențare cu mesaje pro-război în Serbia și trimite arme acolo. Și China expediază arme în Serbia. Serbia a promis suplimentarea cheltuielilor militare anul acesta și continuă să găzduiască un așa-zis centru umanitar, controlat de Rusia, în apropierea principalei baze NATO din Kosovo, centru despre care Vestul afirmă că spionează pentru Rusia. Serbia și Rusia neagă informația. Sârbii par dornici să găsească un pretext pentru a acționa – Belgradul a declarat în februarie că interzicerea dinarului sârbesc în Kosovo echivalează cu epurarea etnică.

Bosnia este în pragul colapsului

Și nici măcar nu e unicul butoi cu pulbere din regiune. Și Bosnia și Herțegovina se clatină în pragul colapsului. Conducătorul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, alt aliat al Rusiei, a amenințat în decembrie cu secesiunea regiunii sale semi-autonome, Republica Srpska. În lunile următoare aici s-ar putea reaprinde violența etnică din cauza căreia au murit peste 100.000 de oameni în Războiul Bosniac din 1992-1995.

Un raport al spionilor americani din 5 februarie se așteaptă la un risc mărit de violență inter-etnică în 2024 în Balcanii Occidentali. Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg avertiza în decembrie că Rusia plănuiește să destabilizeze Balcanii, temere reiterată în ianuarie și de către secretarul de externe britanic David Cameron.

Puterile vestice trebuie să împiedice agravarea instabilității balcanice. NATO trebuie să-și reorienteze resursele militare și diplomatice într-acolo și să-și consolideze angajamentul militar în Kosovo. O coaliție a acelor membri NATO care sunt dispuși să acționeze ar trebui să se angajeze public că vor oferi asistență militară dacă Serbia ori Rusia vor comite vreo agresiune în Balcani.

Între timp SUA ar trebui să continue să le impună sancțiuni responsabililor care subminează securitatea în Balcanii Occidentali, iar UE ar trebui să participe și ea la sancțiuni. Washingtonul și aliații lui ar trebui să continue totodată să se folosească de publicarea de informații secrete în scopuri diplomatice. Iar NATO ar trebui să detașeze echipe anti-război hibrid care să îmbunătățească securitatea cibernetică pentru a combate campaniile de propagandă sârbești și rusești.

În timp ce NATO își serbează a 75-a aniversare și Putin suferă noi pierderi în Ucraina, Moscova încearcă să deschidă un nou front în Balcani. Rusia nu are nevoie să-și trimită armata acolo. Rusia nu are nevoie decât de Serbia pentru a incita prin intermediul ei la violență și instabilitate, pariind că NATO va ezita să răspundă.