ROMÂNIA OFERĂ UN SPRIJIN CONCRET REPUBLICII MOLDOVA – de Cristian Felea

INTERVIU CU SENATORUL LIVIU DUMITRU VOICULESCU, MEMBRU ÎN COMISIA PENTRU APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ DIN SENAT

În 14 – 16 aprilie ac., o delegație a Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senatul României, condusă de președintele comisiei, doamna senator Nicoleta Pauliuc – delegație din care ați făcut parte -, s-a deplasat la Chișinău, unde a fost primită de președintele Parlamentului, domnul deputat Igor Grosu, și a avut, printre altele, întrevederi cu președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului Republicii Moldova, domnul deputat Lilian Carp, precum și cu alți membri ai comisiei. Care au fost concluziile vizitei și cu ce rezultate s-a întors la București delegația Senatului?

Programul vizitei de lucru în Republica Moldova a fost unul destul de amplu, fiindcă am avut, pe lângă întâlnirile amintite de către dumneavoastră, și întâlniri de lucru cu ministrul Afacerilor Interne, doamna Ana Revenco, precum și cu ministrul Apărării, domnul Anatolie Nosatîi. 

Mai întâi de toate, trebuie precizat că în momentul în care am decis să răspundem invitației omologilor noștri, am discutat în cadrul Comisiei noastre despre oportunitatea dezvoltării unui dialog apropiat între România și Republica Moldova, cu atât mai mult cu cât situația regională actuală este, după cum știm, una foarte tensionată, dominată de agresiunea armată a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

La București se cunoaște impactul negativ pe care îl au asupra Republicii Moldova valul masiv de refugiați și perturbarea comerțului cu Ucraina, Belarus și Federația Rusă, în condițiile în care Republica Moldova a primit cel mai mare număr de refugiați din Ucraina în raport cu propria populație.

Tocmai de aceea, am înțeles presiunea creată asupra bugetului rezultată din această situație și am apreciat cum se cuvine efortul impresionant al autorităților moldovene, precum și solidaritatea manifestată de societatea civilă și de cetățeni în primirea unui număr foarte mare de refugiați.

În acest context, provocator dar de nedorit, desigur, cele două state au decis să colaboreze îndeaproape în gestionarea acestor provocări. Asistența acordată de România până la acest moment a avut ca scop ajutarea autorităților din Republica Moldova să gestioneze problemele complexe ale momentului.

În acest sens, la inițiativa României s-a organizat Conferința internațională privind crearea Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova (Berlin, 5 aprilie 2022), unde ministrul afacerilor externe a anunțat că Guvernul României oferă un pachet de asistență financiară nerambursabilă în beneficiul Republicii Moldova, în valoare de 10 milioane de euro.

Acest sprijin bugetar se adaugă pachetului de 100 de milioane de euro pus la dispoziție de România pentru implementarea de proiecte de dezvoltare în Republica Moldova în următorii șapte ani, în baza Acordului semnat de către cei doi prim-miniștri în ședința comună de Guvern din data de 11 februarie 2022.

La rândul lor, autoritățile de la Chișinău au apreciat efortul depus de România, cel mai mare pe care l-a primit Republica Moldova, în gestionarea situației umanitare pe care o are de la începutul conflictului din Ucraina. De asemenea, acestea au afirmat că în fapt cooperarea Comisiilor parlamentare ale celor două state se poate dovedi o resursă prețioasă în completarea Chestionarului UE de către Republica Moldova.

Sunt încrezător că vizita noastră a fost încununată de succes, a dat speranțe și certitudini partenerilor din țara vecină și că aceasta se va constitui într-o relație de lungă durată de întrajutorare nu doar financiară și materială, ci și de sprijin parlamentar, sub aspect legislativ mai ales.

Președintele Maia Sandu și senatorul Nicoleta Pauliuc Sursa: radiochisinau.md

Recent au avut loc mai multe evenimente provocatoare la Tiraspol, care au înăsprit retorica Moscovei la adresa Republicii Moldova, considerând că “evenimentele sunt îngrijorătoare” și acuzând guvernul de la Chișinău că încalcă drepturile cetățenilor de origine rusă. Care sunt evaluările Comisiei pentru apărare din Senat privind pericolul ca această retorică să se transforme în acțiuni concrete, destabilizatoare, eventual militare ale Federației Ruse împotriva Republicii Moldova?

După cum știm, la nivelul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Senatului au loc periodic informări și dezbateri cu privire la situația politico-militară din țară și din regiune, dar și din spațiile avute în vedere la nivelul Alianței Nord-Atlantice din care facem parte.

Evident, ca să fiu mai direct, am dezbătut și acest subiect. De altfel, orice conflict sau potențial conflict din regiune, constituie pentru noi un semnal de alarmă. Așadar, referitor la întrebarea dumneavoastră legată de provocările Moscovei, după cum bine le-ați spus, ele nu sunt decât niște provocări, niște instigări nesăbuite menite să destabilizeze regiunea Tiraspolului, teritoriu care aparține de jure statului Moldova.

Însă, după toate analizele și dezbaterile noastre, vă pot spune că în acest moment nu există riscul ca acestea să se dezvolte. Avem încredere că atât Guvernul, cât și Președinția Republicii Moldova gestionează foarte bine această situație, așa cum au făcut-o și în ultimii ani.

Ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a vizitat Bucureștiul și ulterior premierul Nicolae Ciucă și cei doi președinți – ai Senatului și ai Camerei Deputaților – s-au aflat în vizită la Kiev. Cu ambele prilejuri oficialitățile de la Kiev au formulat cereri concrete de ajutor, inclusiv militar, din partea României. Pentru ca un astfel de ajutor să poată fi furnizat, Guvernul României analizează emiterea unei OUG privind “acumularea, scoaterea și împrospătarea produselor din rezervele proprii ale forțelor destinate apărării naționale”. În opinia Comisiei de apărare din Senat, este oportun acest ajutor? România poate face mai mult pentru Ucraina sau ar fi recomandabil să adopte totuși o poziție prudentă, în expectativă?

Nu am cunoștință despre discutarea și emiterea unei astfel de ordonanțe a Guvernului.

România, ca stat membru NATO, va respecta întocmai deciziile care se vor lua la nivelul Alianței. Să nu uităm, totuși, că NATO promovează valorile democratice și dă membrilor săi posibilitatea de a se consulta și de a coopera în aspecte privind apărarea și securitatea, a clădi încrederea și, pe termen lung, a preveni conflictele.

De asemenea, trebuie reamintit faptul că NATO se angajează să soluționeze pașnic disputele.

Întâlnirea de la sediul Ministerului Afacerilor Interne. În centrul imaginii ministrul Ana Revenco și senatorul Nicoleta Pauliuc. Sursa: mai.gov.md

Din concluziile analizelor la care au acces membrii Comisiei pentru apărare din Senat – și care pot fi date publicității –, cât de reale sunt riscurile ca retorica Moscovei, care amenință cu extinderea măsurilor de răspuns militar și împotriva statelor membre NATO ce sprijină Ucraina prin livrarea de armament, combustibili și alte tipuri de ajutoare să se transforme în acțiuni reale, ducând astfel la escaladarea conflictului și generalizarea sa în Europa?

În calitate de membru al Comisiei, în baza datelor și informațiilor primite, și ca urmare a dezbaterilor și  întrevederilor pe care le avem constant cu reprezentanții instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale, suntem atenți la orice modificări apar în teatrul de luptă care se desfășoară în Ucraina.

Să știți că și noi, politicienii, facem tot ce ne stă în putință pentru ca într-un viitor cât mai apropiat acest conflict absurd să înceteze și ca rațiunea și pacea să aibă de câștigat. La urma urmei, omul, înainte de toate, este o ființă rațională, iar asta ne obligă să avem speranțe că și cei care conduc destinele popoarelor și ale lumii sunt semenii noștri.

Ce măsuri legislative sunt avute în vedere în Parlamentul României pentru a sprijini planurile guvernului destinate întăririi apărării țării, și mă refer la creșterea bugetului apărării, întărirea efectivelor cu voluntari și pregătirea rezerviștilor pentru utilizarea de armament și echipamente moderne, la standard NATO, împrospătarea rezervelor și stocurilor pentru a face față unui conflict militar de durată etc.?

Începând cu anul 2008, criza economică globală a afectat constant alocațiile bugetare pentru apărare, agravând tendința descrescătoare înregistrată în majoritatea statelor NATO, în pofida apelurilor oficialilor NATO privind impactul dramatic asupra capabilităților aliate de apărare.

După această perioadă de reduceri bugetare, începând cu anul 2015, tendința s-a inversat, astfel că în 2016 un număr de 22 aliați au înregistrat creșteri în sectorul apărării. Cu toate acestea, în 2016 doar un număr de cinci aliați au îndeplinit angajamentul de alocare a cel puțin 2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare, dar s-a înregistrat un progres în sensul descreșterii numărului celor care au alocat sub 1%.

În vederea asigurării capacității Alianței de a răspunde în mod eficient provocărilor generate de noul mediu strategic de securitate, la nivelul NATO, cu ocazia Summit-ului din Țara Galilor a fost agreat The Wales Summit Pledge on Defence Investment (DIP), care  vizează angajamentul statelor membre de a atinge obiectivul de 2% din PIB alocat cheltuielilor pentru apărare în decursul a 10 ani (până în 2024), cu diferențele specifice fiecărui grup de aliați (cei care au deja acest nivel de finanțare îl vor menține, ceilalți vor stopa declinul bugetelor de apărare și vor crește gradual cheltuielile pentru apărare).

În plus, angajamentul indică alocarea a cel puțin 20% din bugetul apărării pentru achiziția de echipamente majore și activități de cercetare-dezvoltare, precum și îmbunătățirea rezultatelor individuale privind nivelul de dislocabilitate și sustenabilitate a forțelor în teatrele de operații.

În scopul garantării unui consens politic național privind finanțarea sectorului de apărare, la 13 ianuarie 2015 partidele parlamentare din România au semnat un acord privind alocarea, începând cu anul 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru bugetul Ministerului Apărării Naționale și menținerea acestui nivel pentru următorii 10 ani.

Acordul este important, atât prin prisma asigurării predictibilității politicii de înzestrare a Armatei României cu tehnică de luptă modernă, precum și pentru dezvoltarea unor proiecte de cooperare între industria națională de apărare și companii de profil din alte state, cât și pentru planificarea pe termen mediu și lung a apărării. Acordul reprezintă o garanție a faptului că România își va respecta angajamentele asumate la nivel aliat, indiferent de partidul politic aflat la guvernare.

Conștientă de rolul și misiunea sa în cadrul Alianței, dar și de riscurile dezvoltării conflictului de la granița de est, România va majora începând de anul viitor bugetul destinat apărării la 2,5 % din PIB, în scopul creșterii capacității operaționale a Armatei României. 

Sursa: mai.gov.md

Cât de funcționale sunt dimensiunile parlamentare ale cooperării statelor de pe flancul estic al Europei, și mă refer aici la “Formatul București 9” sau “Inițiativa celor trei mări”? Se poate face mai mult, acum când este evident că numai prin întărirea cooperării putem face față amenințării pe care o reprezintă în regiune și pentru Europa asertivitatea Federației Ruse?

Poate că puțini mai știu că Formatul București sau București 9 (B9 sau B-9) a luat naștere tot ca urmare a acțiunilor Federației Ruse, în special după anexarea peninsulei Crimeea și desfășurarea operațiunilor militare din Donbass în 2014.

Organizația înființată pe 4 noiembrie 2015 în București, România, la inițiativa președintelui României Klaus Iohannis și a președintelui Poloniei, Andrzej Duda, în cadrul unei întâlniri bilaterale, și are ca membri: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.

Toate țările acestei noi alianțe fie au făcut parte din fosta Uniune Sovietică (URSS), fie au făcut parte din sfera sa de influență.

La 10 mai 2021, în timpul unei videoconferințe susținute în prezența președintelui Statelor Unite, Joe Biden, Președintele Iohannis, una dintre cele două gazde ale summitului, a declarat că statele membre NATO din Europa de Est și-ar dori “o creștere a prezenței militare aliate, inclusiv a SUA, în România și în sudul flancului estic” după mobilizarea trupelor ruse în apropierea graniței cu Ucraina.

Evident, privind retrospectiv, cuvintele Președintelui par să fi fost prevestitoare, însă ele vădesc cu asupra de măsură o analiză riguroasă, la obiect, pe care acesta a făcut-o ca urmare a datelor și informațiilor la care a avut acces.

În ceea ce privește, Inițiativa celor Trei Mări (I3M), aceasta este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, care reunește cele 12 state membre ale UE aflate între mările Adriatică, Baltică și Neagră (Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia).

Inițiativa are ca obiectiv creșterea convergenței și a coeziunii, în paralel cu reducerea decalajului de dezvoltare economică între diferite zone și state membre ale UE, prin creșterea interconectivității în regiune, în domeniile energiei, transporturilor și celui digital.

Principiile de bază ale Inițiativei celor Trei Mări sunt: promovarea dezvoltării economice, creșterea coeziunii la nivel european și consolidarea legăturilor transatlantice.

Până în prezent, au avut loc șase Summit-uri ale Inițiativei celor trei Mări: la Dubrovnik în 2016, la Varșovia în 2017, la București în 2018, la Brdo în 2019, la Tallinn (format online) în 2020 și la Sofia în 2021. Letonia va găzdui în 2022 Summit-ul și Forumul de Afaceri I3M.

Summit-ul celor Trei Mări organizat de România (17-18 septembrie 2018) a avut drept obiectiv obținerea de progrese privind interconectivitatea în domeniile transporturilor, energiei și digital. Unul din principalele rezultate ale Summit-ului a fost întocmirea unei liste de proiecte prioritare de interconectare la nivel regional.

Analizând toate cele de mai sus, este limpede că se poate face mai mult în domeniul cooperării țărilor din flancul estic, lucru care vedem că s-a făcut deja, însă în prezent obiectivele celor două formate sunt aceleași – de sprijin militar și de descurajare a oricăror amenințări ce vin dinspre Federația Rusă, și de cooperare economică, în special de asigurare a fluxului energetic spre acele state și economii vulnerabile și dependente de aprovizionarea cu petrol și gaze din Federația Rusă.

În final, o întrebare deschisă: dacă ați fi ministrul apărării, care ar fi trei acțiuni prioritare ale mandatului dvs., în contextul actual?

Întrebarea aceasta nu m-a luat prin surprindere, nu pentru că mi-aș fi propus deja să devin ministrul apărării naționale, nici vorbă! Sunt abia la primul mandat și mai am multe de învățat în acest domeniu, mai ales că eu provin din domeniul ordinii publice. Însă, la fel de adevărat este că și eu urmez sfatul lui Napoleon Bonaparte care spunea că “Orice soldat poartă în raniță bastonul de mareșal”.

Drept urmare, de vreme ce audiem miniștrii desemnați pentru portofoliul apărării naționale sau al afacerilor interne, suntem în măsură să oferim răspunsuri și soluții la problemele specifice acestor domenii. Iar ca să vă răspund concret la întrebare, cele trei acțiuni prioritare ar fi următoarele:

(a) asigurarea resurselor financiare, umane, tehnologice și de cercetare, în scopul creșterii nivelului capacității de reacție;

(b) reforma sistemului de management al personalului și adaptarea capacității instituțiilor militare de învățământ/instruire la nevoile de formare ale Armatei României;

(c) digitalizarea.

Vă mulțumesc, domnule senator, pentru disponibilitate și pentru răspunsurile generoase și pline de substanță, și vă mai așteptăm la RepublikaNews cu alte prilejuri, în beneficiul cititorilor noștri!

Cu mult drag!

Liviu Dumitru Voiculescu este senator în Parlamentul României, ales la primul mandat în Circumscripția 30 Olt, pe listele Partidului Național Liberal. Senatorul Voiculescu este vicelider de grup parlamentar, membru în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Senatului și membru în Comisia permanentă comună pentru controlul activității Serviciului de Informații Externe.