ROMÂNIA, DECLARATIV, ESTE GATA SĂ GĂZDUIASCĂ AFACERI RELOCATE DIN UCRAINA – de Cristian Felea
rnews
“La nivel Guvernului României există deja un demers prin care căutăm soluții pentru a sprijini orice inițiativă, orice oportunitate de relocare a business-ului din țările afectate de războiul din Ucraina. Vă rog să accesați toate oportunitățile pe care Guvernul și mediul de business le oferă.”[1]
Nicolae Ciucă, la forumul “The Economist Romanian business & investment”
În 4 martie ac., platforma de media www.agequipmentintelligence.com publica un articol despre bombardarea masivă a “Fabricii de Tractoare Harkov” (“Ukrainian tractor factory destroyed in bombing”), unde a izbucnit un incendiu devastator din această cauză.
Zece zile mai târziu, uzina de tractoare din Harkov a anunțat că își transferă utilajele și linia de producție la Holboca, în județul Iași, din cauza războiului. Mihail Hrebenciuc și Igor Crusnevschi, care gestionează relocarea producției de tractoare de la uzina bombardată de armata rusă la Harkov au afirmat că Fabrica de Tractoare nu este singura care va produce la Holboca, pentru că tot aici își va muta producția și fabrica de utilaj agricol din Vinița (“Vinnytska Ovocheva Kompaniya” – VOK). (newsmoldova.ro)
Relocarea implică investiții green-field (sau brown-field) și, în principiu, s-au identificat în Holboca o suprafețe de 4 mii mp pentru Kharkiv Tractor Plant (KhTp sau XTZ) și 2 mii mp pentru fabrica de utilaj agricol VOK. “Vor veni inginerii ucraineni, care pregătesc mutarea și caută angajați români pe care să-i școlească. Intenționăm să începem cât mai repede producția, aici, la Holboca” a afirmat Igor Crusnevschi. “Ideea este să începem cât mai repede producția. Sperăm că nu vor fi piedici. Vom vedea cum e cu documentația, obținerea autorizațiilor.”
Consiliul Județean Iași a anunțat în urmă cu câteva zile că va pune la dispoziția oamenilor de afaceri din Ucraina, care doresc să-și mute investițiile în zona Moldovei, două parcuri industriale: Parcul Industrial de la Lețcani și viitorul Parc Tehnologic din Holboca.
Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași, a precizat că a făcut o analiză împreună cu primarii din județ și cu firmele ieșene care au fost deja contactate de parteneri interesați din Ucraina, pentru a identifica nevoile acestora, cu scopul de reloca “cât mai multe afaceri din vestul țării sau din Ucraina și din Republica Moldova, în județul nostru”.
Și președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a anunțat că investitori străini din Ucraina și-au exprimat intenția de a-și reloca afacerile în zonă, așa că și în acest județ se inventariază terenuri, hale și parcuri industriale care le pot fi puse la dispoziție. (www.g4media.ro)
În această nouă realitate, Guvernul a analizat un Memorandum privind “liniile directoare privind atragerea investițiilor, ca urmare a relocării companiilor din Federația Rusă, Ucraina și Belarus, în contextul actualei situații geostrategice”.
Printre pârghiile de susținere a investițiilor care ar putea ajunge în Romania din fostul spațiu sovietic, Memorandumul trece în revistă: (i) acordarea de garanții guvernamentale; (ii) mecanisme mixte în parteneriat cu sectorul privat pentru finanțare eficientă a economiei și pentru a stimula coordonarea dintre mediul privat și instituțiile de stat; (iii) asigurarea accesului la finanțări din fonduri externe nerambursabile pentru industrii cu efecte multiplicator în economie și cu valoare adăugată ridicată, precum auto, IT, electronică, construcții. (www.profit.ro)
EY România, a dat recent publicității un comunicat sub titlul “Criza din Ucraina – care sunt prevederile legale și implicațiile practice aplicabile relocării de investiții”, precizând următoarele:
“Criza din Ucraina va duce la o migrare semnificativă a investiților din Rusia, Belarus și Ucraina spre vest și deja vedem primele exemple ale unor asemenea mutări. Ce implică aceste relocări de investiții din zone afectate către România, ce legislație specifică se aplică și care sunt implicațiile practice sub aspectul resurselor umane, al capitalului și activelor sunt teme analizate de specialiștii EY România. (…)
Toate acestea sunt informații care vin în sprijinul companiilor, ca să identifice legislația specifică ce le poate ajuta în soluționarea provocărilor pe care le întâmpină în această perioadă, precum și să valorifice oportunitățile ce pot apărea.”
Specialiștii EY România au trecut astfel în revistă principiile minimale care să vină în sprijinul (dacă nu chiar să facă piața românească atractivă) relocării afacerilor din spațiul ex-sovietic, și anume:
(i) România să se poziționeze ca o jurisdicție atractivă și de încredere pentru asemenea afaceri multinaționale. Avem o legislație atractivă, un pachet de facilități utile, un mediu de business prietenos și să nu uităm de cele mai importante avantaje pe care acum le apreciem altfel decât până acum: apartenența la NATO și UE;
(ii) Există o serie de propuneri fiscale pentru a încuraja companiile private să integreze în piața muncii o forță de muncă nouă, măsuri valabile pentru o perioadă de maxim nouă luni într-un an. Beneficiile fiscale în natură, cash, în acțiuni – “Stock Option Plan”, care sunt neimpozabile pentru un cetățean român, vor fi neimpozabile și pentru un angajat ucrainean;
(iii) Este în discuție scutirea de la plata impozitului pe venit și a contribuțiilor de securitate socială datorate asupra venitului salarial obținut de cetățenii ucraineni relocați în România. De asemenea, se are în vedere încadrarea în categoria veniturilor neimpozabile și exceptarea de la plata contribuțiilor sociale a ajutoarelor/beneficiilor acordate de companii salariaților încadrați în baza unui contract individual de muncă pe teritoriul României cu scopul relocării din Ucraina în România;
(iv) O măsură de încurajare este și încadrarea în categoria veniturilor neimpozabile și exceptarea de la plata contribuțiilor sociale a cheltuielilor efectuate de persoanele juridice române în derularea proceselor de imigrare în România pentru membrii de familie ai salariaților, ca urmare a relocării din Ucraina în România;
(v) Investițiile aduse în România pot beneficia de facilitatea de reducere a impozitului pentru optimizarea capitalurilor – până la 15% din impozitul datorat (impozit pe profit, impozit pe veniturile microîntreprinderilor, impozit specific), dar și de consolidare fiscală (din punctul de vedere al impozitului pe profit și TVA) sau de facilitățile acordate pentru cercetare-dezvoltare;
(vi) O atenție specială trebuie acordată chestiunii sediului permanent și sediu fix, care poate fi generată prin prezența forței de muncă angajată pe teritoriu altui stat decât cel al angajatorului. Se aplică și în cazul cetățenilor ucraineni care lucrează pe teritoriul României în beneficiul angajatorului ucrainean, dar și în cazul cetățenilor ucraineni care lucrează pe teritoriul Ucrainei sau al Poloniei în beneficiul angajatorului român;
(vii) Când este vorba despre o relocare de afaceri în România, trebuie luate în calcul o serie de elemente cu implicații pe prețurile de transfer. Acestea includ aspecte legate de capitalul uman, integrarea unei noi activități într-o firmă nouă sau existentă în România sau creșterea activității curente a firmei din România, costurile de relocare, noi lanțuri de aprovizionare etc.;
(viii) În privința ajutoarelor de stat, este de avut în vedere cadrul temporar de criză, adoptat recent de Comisia Europeană în contextul situației din Ucraina. Noul cadru temporar acordă statelor membre o flexibilitate mai mare pentru a sprijini economia prin granturi directe, avantaje fiscale și de plată, garanții, împrumuturi, inclusiv ajutoare întreprinderilor afectate de criza actuală, de sancțiunile și contra-sancțiunile aferente. Relocările din spațiul non-UE nu cad sub incidența și restricțiile aplicabile relocărilor din cadrul UE;
(ix) Pe lângă facilități și granturi, există o serie de fonduri nerambursabile care pot fi accesate prin PNRR – scheme de ajutor de stat ce se adresează IMM-urilor și companiilor mari pentru finanțarea investițiilor în digitalizare, cercetare și inovație sau energie regenerabilă – sau schemele de ajutor de stat pentru dezvoltare regională: sunt eligibile investițiile în active (HG 807/2014) și cele care determină crearea a cel puțin 100 noi locuri de muncă (HG 332/2014). (www.ey.com/ro_ro/news/2022/3)
Sursa: www.piataafacerilor.ro/afaceri/j-prahova
Piața afacerilor prahoveană este bogată, județul fiind unul industrializat, printre cele mai industrializate din țară. Conform platformei “Piațaafacerilor.ro”, câteva sute de afaceri sunt de vânzare în județul Prahova, cele mai multe, circa 90%, având cifre de afaceri sub 500 de mii de euro.
Nu există încă date privind solicitări de relocare a unor afaceri din Ucraina în județul Prahova, dar depinde doar de autorități și de oamenii de afaceri locali să schimbe această perspectivă – dacă ea este una dezirabilă – în condițiile în care fenomenul relocării este unul nou, informațiile sunt puține, iar oamenii de afaceri ucraineni mai puțin obișnuiți să interacționeze cu mediul de afaceri din România.
Dragoș Damian, CEO-ul companiei “Terapia”, chiar atenționează asupra faptului că mediul de afaceri din România și cel din Ucraina (sau, mai departe, din Federația Rusă sau Belarus) au puține puncte de aderență. (www.zf.ro/opinii/dragos-damian)
Forța de muncă ucraineană poate fi bine pregătită și potrivită să acopere multe din nevoile pieței noastre de muncă, dar există o barieră lingvistică serioasă, precum și raportări diferite la regulile unui program de lucru.
Mai departe, companiile din spațiul fost sovietic nu se vor reloca în România dacă au deja filiale care produc pentru Europa, decât cel mult în situația în care liniile lor de producție sunt în pericol din cauza războiului (cum este cazul celor două fabrici de utilaje și mașini agricole).
Pentru a surmonta aceste posibile bariere, Dragoș Damian propune înființarea în guvern a unei structuri – minister, de ce nu? – al relocărilor de afaceri în România: “Ro-Shoring”. De fapt, ceea ce propune guvernului CEO-ul “Terapia”, este tocmai organizarea ro-shoringului, astfel încât să putem absorbi tot potențialul de relocare, oferindu-le celor interesați (oameni de afaceri din Ucraina, în special) exact condițiile de care au nevoie pentru a-i convinge să rămână și să facă afaceri la noi în țară.
[1] https://www.profit.ro/stiri/economie/ciuca-romania-va-sprijini-relocarea-business-urilor-din-tarile-afectate-de-razboi-20654753
