România, cotată cu scor de mijloc pe harta corupției la nivel mondial

Țara noastră se situează cu un scor de mijloc (46, față de 45 anul trecut) pe harta corupției la nivel mondial. Nivelul corupției este măsurat pe o scară de la 0 la 100, zero reprezintă cel mai ridicat nivel de corupție, iar 100 cel mai scăzut. 

Conform clasamentului din 2022, Ungaria a devansat Bulgaria, țara guvernată de premierul Viktor Orbán fiind considerată cea mai coruptă din Uniunea Europeană. 

Cele mai scăzute niveluri se află țările nordice, urmate de Noua Zeelande, Elveția și Olanda. În antiteza lor se află țări precum Coreea de Nord, Siria și diverse țări africane (Somalia, Sudanul de Sud, Ciad ete), dar și Nicaragua și Venezuela. 

Ucraina și Mongolia sunt cotate cu scorul 33, având o situație mai precară decât Kazahstan sau Belarus. 

Rusia înregistrează un scor de doar 28, iar Republica Moldova este cotată cu 39, având o situație mai bună decât Ucraina, dar semnificativ mai rea decât România. 

Majoritatea țărilor nu reușesc să combată corupția. 

180 de țări și teritorii din întreaga lume au fost clasificate de către IPC în funcție de nivelurile de corupție înregistrate în sectorul public. Astfel, au fost acordate punctaje de la 0 (foarte corupt) la 100 (foarte curat). 

Media globală rămâne aceeași de peste un deceniu, fiind de 43 din 100. 26 de țări au scăzut la cel mai mic scor, iar mai mult de două treimi au înregistrat un scor sub 50. În ciuda eforturilor depuse și a câștigurilor obținute de acestea, 155 de țări nu au înregistrat vreun progres semnificativ în lupta cu corupția sau au înregistrat un declin din 2012. 

Pacea la nivel mondial se deteriorează de 15 ani. Corupția limitează capacitatea guvernelor de a proteja populația și de a le îndeplini cerințele. Astfel, încrederea publică este deteriorată, iar amenințările de securitate sunt mai dese și mai greu de controlat. Conflictul creează oportunități pentru corupție și împiedică guvernele din a o opri. 

Chiar și țările cu scoruri ridicate joacă un rol în amenințările corupției pentru securitatea globală întrucât preț de decenii, acestea eu primit bani murdari din străinătate . Acest lucru a permis cleptocraților să își sporească averea, capitalul politic și ambițiile geopolitice distructive. 

Deși fiecare țară se confruntă cu propriile dificultăți politice, indicele din acest an arată o stagnare continuă în întreaga lume. 

Țări din regiuni cu cel mai ridicat scor precum Europa de Vest și Uniunea Europeană au stagnat în ultimul deceniu și au prezentat un declin în ultimii 5 ani. Amenințările la adresa statului și influențele nejustificate asupra deciziilor politice continuă să submineze eficacitatea guvernelor. 

La polul opus, statele cu un scor scăzut nu reușesc, de asemenea, să înregistreze progrese semnificative. Amenințările securității și stabilității, a democrației și ale drepturilor omului, dar și restricțiile și atacurile asupra spațiului civic și a libertăților fundamentale continuă în multe părți ale Americii, în Europa de Est, Asia Centrală și Africa Subsahariană. 

O situație asemănătoare se înregistrează în diverse țări din Asia-Pacific, unde mulți lideri politici prioritizează redresarea economică în detrimentul eforturilor de combatere a corupției. 

În Africa de Nord și Orientul Mijlociu, corupția anulează procesele democratice, generând tulburări civile generalizate și alimentând violența. 

Mai multe știri pe republikanews.ro

Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.

Mai multe informații găsiți aici: Harta corupției la nivel mondial: România, cotată cu scor de mijloc, iar Ungaria a devansat Bulgaria, fiind considerată cea mai coruptă din UE/ Țările nordice – cel mai scăzut nivel, Coreea de Nord, Siria și țări din Africa – în topul corupției