Recesiune – acesta este cuvântul care bântuie tot mai des discursul public și analizele economice. România, spun experții, se apropie periculos de mult de această situație, în ciuda încercărilor Guvernului de a tempera criza prin măsuri fiscale rapide. Specialiștii avertizează însă că aceste decizii nu fac decât să încetinească economia, fără să rezolve problemele de fond. În lipsa unor reforme structurale pe termen lung, viitorul ar putea fi și mai sumbru.
În prezent, țara noastră se confruntă cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, conform Eurostat, iar agenția internațională Moody’s a menținut perspectiva negativă pe termen lung pentru România. Un semn de prudență pentru investitori, care ezită să aducă capital într-o piață unde stabilitatea rămâne incertă.
Recesiune, între cifre alarmante și măsuri discutabile
Analiștii financiari sunt categorici: fără politici coerente, România rămâne pe marginea prăpastiei. Andreea Nica, vicepreședinte CFA România, spune clar că „nu este inevitabilă recesiunea, dar riscurile sunt foarte mari”. Creșterea TVA-ului, scumpirea energiei și reducerea scutirilor fiscale îi afectează direct pe cetățeni și pe companii. Iar dacă până la anul nu apar schimbări majore, inflația ar putea rămâne la cote îngrijorătoare.
În tot acest timp, guvernanții încearcă să arate partenerilor europeni că își respectă angajamentele. În octombrie, România trebuie să raporteze la ECOFIN măsurile adoptate pentru reducerea cheltuielilor. În paralel, ministrul Finanțelor renegociază la Bruxelles banii din PNRR, încercând să salveze 20 de miliarde de euro care sunt în pericol.
Concedieri masive și presiune pe românii vulnerabili
Semnele unei posibile recesiuni sunt vizibile și pe piața muncii. În medie, o mie de români și-au pierdut locurile de muncă în fiecare lună a acestui an. Cele mai afectate sunt companiile care, presate de noile taxe, reduc costurile prin concedieri după ce au renunțat deja la investiții.
În paralel, aproape 20% dintre români trăiesc în sărăcie severă. Cristina Chinole, reprezentant al unui ONG pentru sprijinirea micilor producători, atrage atenția că „o familie cheltuiește 35-40% din venituri doar pe mâncare. Ar trebui să aibă 6.000 de lei lunar doar pentru hrană, dar multe gospodării nu dispun de acești bani”. Puterea de cumpărare scăzută și prețurile mari la alimente adâncesc decalajele sociale și îi împing pe cei vulnerabili și mai aproape de marginea prăpastiei.
Antreprenorii, sufocați de noile reguli fiscale
Dacă populația resimte scumpirile, antreprenorii vorbesc despre o altă problemă: blocajele create de noile reguli fiscale. Cheltuieli care până acum erau deductibile, precum trainingurile pentru angajați sau evenimentele de echipă, sunt puse sub semnul întrebării.
Alin Negrescu, vicepreședinte al Camerei Consultanților Fiscali, explică faptul că aceste costuri sunt esențiale pentru dezvoltarea afacerilor și ar trebui recunoscute ca atare: „Ele sunt activități de business, nu cheltuieli personale. Dacă nu pot fi deduse, companiile sunt obligate să taie exact acolo unde au nevoie de stabilitate și creștere.”
Deficitul bugetar a atins deja 76 de miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, cu 5 miliarde mai mult față de aceeași perioadă din 2024. Este un semnal clar că statul are nevoie disperată de bani, dar și că măsurile actuale nu aduc echilibrul dorit.
România între speranță și criză
Apropierea de recesiune nu este doar o chestiune de statistici, ci o realitate care afectează viața de zi cu zi. De la rafturile magazinelor până la birourile companiilor, presiunea economică se simte în fiecare familie și în fiecare afacere.
Rămâne întrebarea: poate România să evite recesiunea? Experții spun că da, dar numai dacă Guvernul va avea curajul să facă reforme reale – în administrație, în colectarea taxelor și în prioritizarea investițiilor. Fără ele, măsurile de moment nu vor face decât să prelungească agonia.
Ce înseamnă recesiune
Recesiune este termenul economic folosit pentru a descrie o perioadă de scădere a activității economice într-o țară. În general, se consideră că o economie intră în recesiune atunci când produsul intern brut (PIB) scade două trimestre consecutive. Efectele sunt vizibile prin creșterea șomajului, scăderea puterii de cumpărare, reducerea investițiilor și o atmosferă generală de nesiguranță. Pentru cetățeni, recesiunea înseamnă locuri de muncă mai puține, salarii stagnante și prețuri mai mari. Pentru companii, înseamnă blocaje financiare și dificultăți de dezvoltare.
Astfel, recesiunea nu este doar un concept tehnic, ci o realitate care poate afecta profund viața de zi cu zi a fiecărui român.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.
