Radiografia unei tragedii: ploieștenii sunt revoltați din cauza poluării, aparatele de măsură nu merg, autoritățile spun că totul este în regulă

Peste 700 de ploieșteni au semnat pe internet o petiție contra poluării din oraș. Iată câteva dintre comentariile celor care au semnat protestul:
“Locuiesc în centrul oraşului şi am constatat că în intervalul 01-04 dimineaţa aerul este foarte poluat din cauza celor de la Lukoil care eliberează voit noxe în atmosferă fără ca organele competente să ia măsuri. Ruşine autorităţilor locale!”, a scris unul dintre semnatari.
“Pentru posibile pericole gen Roşia Montana, fracturare etc., ieşim în stradă, dar pentru ce ni se întamplă zi de zi, otrăvire concretă muşamalizată de autorităţi, rămânem pasivi!?”, a afirmat un altul.
“Singura soluţie reală este să sunăm toţi la salvare şi să acuzăm că nu avem aer şi ne doare capul rău, de câte ori simţim miros de gaz. Sau protest cu măştile pe figură în faţa porţilor Lukoil şi Dero, aceşti criminali nenorociţi care se îmbogăţesc pe sănătatea noastră! Nu se mai poate aşa…”
“Pentru că nu putem respira nici în casă. Pentru că avem copii care au dezvoltat boli respiratorii. Pentru că suntem otrăviţi cu buna ştiinţă şi nimeni nu a luat nicio măsură.”
“Eu am sesizat, cu ceva timp în urmă, ofiţerul de serviciu de la Prefectura PH fiindcă nu se mai putea respira, după ora 22.”
“Locuiesc în zona Mihai Bravu unde este din ce în ce mai greu de respirat din cauza mirosului de la rafinărie. Nu este normal să trăim şi să ne creştem copiii în aceste condiţii!”
“Nu este doar o semnatură, este un strigăt de disperare al neputinţei noastre de a-i putea responsabiliza pe cei care ar trebui să ne protejeze; Garda de Mediu şi cei aleşi de noi din Primărie, Consilii locale şi judeţene.”
“Pentru că un medic din Bucureşti ne-a spus că în Ploiesti se înregistrează cele mai multe cazuri de cancer”
“Nu mai vrem sa ne vedem copiii îmbolnăviţi! Nu mai vrem să ne moară părinţii de afecţiuni pulmonare!”
“În ultimul timp poluarea a devenit o normalitate care se conjugă perfect cu indolenţa celor de la GARDA DE MEDIU RESPECTIV AGENŢIA NAŢIONALĂ PTR. MEDIU, care nu fac nimic de ani buni în ceea ce priveşte calitatea aerului, lăsând emisiile de subsţanţe volatile, de pulberi şi de alte substanţe poluante la bunul plac al operatorilor din petrochimie. Cel mai elocvent exemplu care se poate da este cel al rafinăriei OMV din Austria, aceasta aflându-se la intrarea în Viena, dar calitatea aerului este ireproşabilă”
“Pentru că nu mai suport mirosul. Am o fetiţă de 8 ani, murim cu zile, iar autorităţile NU FAC NIMIC!!!”
“Lucrez la Spitalul de Urgenţă Ploieşti şi vă semnalez că tumorile pulmonare şi numai au luat amploare în ultimii ani din cauza poluării de la rafinăriile ploieştene.”

Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova a răspuns unei solicitări a României Curate şi a explicat că nivelul poluării din Ploieşti este măsurat prin 6 staţii automate, fixe, şi 4 staţii manuale. Staţiile monitorizează indicatorii specifici pentru emisiile “dirijate şi fugitive” de la combinatele petrochimice din jurul oraşului. Hidrogenul suflurat (H2S) este măsurat prin staţiile manuale, iar compuşii organici volatili BTEX (Benzen, Toluen, Etilbenzen şi Xileni) prin staţiile automate.
În Ploieşti, sunt 6 staţii automate de măsurare a calităţii aerului. Cele de la sediul APM Prahova şi de pe bulevardul Bucureşti (PH-5) monitorizează impactul traficului rutier asupra mediului. Staţia de la Primăria Brazi (PH-4) monitorizează imisiile de la rafinăria Brazi OMV Petrom şi cea de pe bulevardul Mihai Bravu (PH-6) monitorizează imisiile de la rafinăria Petrotel-Lukoil. Potrivit APM PH, “în staţia PH-4, analizorul de BTEX (Benzen, Toluen, Etilbenzen şi Xileni) a funcţionat în 2016 în perioada ianuarie-mai”. Atunci nu ar fi fost depăşiţi parametrii: “Pentru această perioadă, valoarea medie măsurată a fost de 1,68 micrograme pe metrul cub (de aer – n.r.). Menţionăm că valoarea limită, în conformitate cu legea 104/2011privind calitatea aerului înconjurător, pentru indicatorul benzen, este de 5 micrograme pe metrul cub (media anuală)”, arată APM PH. “Analizorul de SO2 (dioxidul de sulf – n.r.) a funcţionat în perioada 1 ianuarie – 5 august, analizorul de NO2 (dioxidul de azot – n.r.) a fost defect permanent, iar analizorul de CO a funcţionat doar două luni (iunie-iulie)”, arată APM PH. “În staţia PH-6 (de pe bulevardul Mihai Bravu), analizorul de SO2 (dioxidul de sulf – n.r.) a funcţionat permanent, ca şi analizorul de NO2 (dioxidul de azot – n.r.), iar analizorul de CO a fost defect pe tot parcursul anului în curs”, potrivit APM PH. „Pentru aceste două staţii (PH-4 şi PH-6), analizoarele de pulberi nu au funcţionat în anul 2016”, arată APM PH. Staţia PH-2 (piaţa Victoriei din Ploieşti) – staţie de fond urban – a fost amplasată în zonă rezidenţială, la distanţă de surse de emisii locale şi, potrivit APM PH, poate capta imisiile de la Petrotel Lukoil şi Rompetrol – Vega. “Analizorul de COV (BTEX – Benzen, Toluen, Etilbenzen şi Xileni) a funcţionat permanent în anul 2016, iar media valorilor măsurate în cele 8 luni este de 1,67 micrograme pe metrul cub de aer”, arată APM PH. Staţia automată de la primăria Blejoi, localitate aflată în nord-estul Ploieştiului – staţie de fond suburban PH-3 – evaluează influenţa aşezărilor urbane asupra calităţii aerului. Poate capta influenţa rafinăriei Vega (Rompetrol), însă “analizorul de BTEX nu a funcţionat în 2016”, potrivit APM PH.
APM PH are şi o reţea de 4 staţii manuale prin care monitorizează indicatorii: hidrogen sulfurat, aldehidă formică, amoniac, fenol şi pulberi aspirabile. Staţiile manuale sunt amplasate în zonele de est, nord, vest şi centrul oraşului. “În anul 2016, aceste staţii au funcţionat în perioada 1 ianuarie – 11 mai 2016 şi 29 august – prezent. În perioada 11 mai – 29 august, echipamentele de monitorizare manuală au fost reparate”, arată APM PH într-un răspuns trimis României Curate. Cu toate acestea, precizează specialiştii Agenţiei de Protecţia Mediului Prahova, calitatea aerului a fost măsurată în perioada de vară cu staţii portabile. “Urmare repetatelor plângeri ale populaţiei cu privire la calitatea aerului în Municipiul Ploieşti. în perioada 31.08.2016 – 02.09.2016 s-a desfăşurat un control comun al Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Judeţean Prahova – împreună cu Agenţia de Protecţie a Mediului Prahova, care a monitorizat calitatea aerului în zona rafinăriilor. Monitorizarea s-a desfăşurat ţinand seama de direcţia predominantă a vântului la orele la care s-au realizat măsurătorile, astfel:
– În data de 31.08.2016 au fost efectuate măsurători ale calităţii aerului în zona rafinăriei Petrobrazi, în punctele: “Făclia”, sat Negoieşti – str. Parului nr. 90, zona “Cocsare”, “Poarta 1”;
– În data de 01.09.2016 au fost efectuate măsurători ale calităţii aerului în zona rafinăriei Rompetrol Vega, în punctele: “Poarta 1”, “zona CF”, “Liceul Auto”, “str. Poieniţei nr. 18”;
– În data de 02.09.2016 au fost efectuate măsurători ale calităţii aerului în zona rafinăriei Lukoil, în punctele: “Poarta 1”, pod Remat, pod Lukoil;
În urma acestor monitorizări punctuale s-a constatat că nu există depăşiri ale valorilor limită admise (în conformitate cu legislaţia în vigoare) pentru indicatorii pe care APM Prahova i-a putut măsura cu echipamentele în vigoare”, precizează APM PH. “În cazul OMV Petrom – Rafinăria Petrobrazi, s-au efectuat măsurători cu analizoarele portabile la orele: 10:45 – 11:15 în zona Brazi Faclă; 11:25 – 11:55 în zona Brazi Cocsare; 12:40 – 11:59 în zona Brazi – Poarta 1. În cazul Rompetrol – Rafinăria Vega Ploieşti s-au efectuat măsurători cu analizoarele portabile la următoarele ore: 9:40 – 10:10 în zona Vega poarta 1; 10:12 – 10:42 în zona Vega – CF; 10:45 – 11:15 în zona Vega – Liceul Auto; 11:20 – 11:50 – în zona Vega – str. Poieniţei nr. 8. Aceste măsurători au vizat următorii indicatori: amoniac, benzen, formaldehidă, metanol, fenol şi hidrogen sulfurat. Dintre compuşii organici volatili (BTEX), s-a monitorizat doar benzenul (C6H6) cu analizoarele portabile din dotare, acesta fiind singurul indicator pentru care legislaţia românească are limită pentru comparaţie”, a precizat pentru România Curată Florin Diaconu, directorul exxecutiv al APM Prahova.

APM PH a cerut Ministerului Mediului bani pentru repararea analizoarelor stricate: “Prin adresele nr. 11123/30.08.2016, 11192/01.09.2016, APM Prahova a solicitat Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) – staţiile automate fiind ale MMAP – repararea de urgenţă a analizoarelor de BTEX (Benzen, Toluen, Etilbenzen şi Xileni) din staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului PH 1, PH 3, PH 4, PH 5, precum şi achiziţionarea unui analizor nou de BTEX, pentru a fi montat în staţia automată PH 6, staţie amplasată în zona Mihai Bravu, zonă în care principalii poluanţi sunt compuşii organici volatili (BTEX – Benzen, Toluen, Etilbenzen şi Xileni). Totodată, menţionăm că APM PH a solicitat Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului fonduri în vedere reparării autolaboratorului din dotare, pentru a putea monitoriza calitatea aerului din puct de vedere al poluanţilor specifici (hidrogen sulfurat, compuşi volatili specifici)”, precizează APM PH.
Ministerul Mediului a precizat într-un răspuns pentru România Curată că va încerca să repare analizoarele de BTEX instalate în staţiile de monitorizare a calităţii aerului din Prahova până la sfârşitul anului. Costul reparaţiilor va fi de peste 11.000 de lei. „Pentru echipamentele şi instrumentele care se regăsesc pe amplasamentele Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA), inclusiv pentru cele instalate în staţiile aferente APM Prahova, în baza Acordului-cadru pentru achiziţia publică de servicii în scopul realizării activităţilor multianuale ale Programului privind dezvoltarea şi optimizarea RNMCA, MMAP a încheiat, până în prezent, două Contracte subsecvente de servicii, primul având ca obiect prestarea serviciilor de revizie generală, întreţinere preventivă şi întreţinere corectivă, iar cel de-al 2-lea prestarea serviciilor de reparaţii cu furnizarea de piese de schimb în vederea aducerii acestora la starea normală de funcționare. Prin urmare, având în vedere situaţia sensibilă specifică Municipiului Ploieşti, se va avea în vedere repararea şi funcţionarea în condiţii optime a analizoarelor de BTEX, până la data de 31 decembrie 2016. Pentru analizoarele de BTEX aferente APM Prahova, costurile serviciilor de reparaţii sunt de aproximativ 11.175 lei”, arată Ministerul Mediului într-un răspuns pentru România Curată.
Potrivit datelor statistice ale Direcţiei de Sănătate Publică Prahova, numărul deceselor ca urmare a unor tumori maligne şi tumori maligne respiratorii a crescut în ultimii ani în Prahova şi Ploieşti. Astfel, în 2014 în judeţul Prahova s-au înregistrat 1653 de decese la 100.000 de locuitori din cauza tumorilor maligne, iar în 2015 numărul a ajuns la 1.780 de decese:
– în 2014 în Ploieşti s-au înregistrat 456 de decese la 100.000 de locuitori din cauza tumorilor maligne, în 2015 erau 521 de decese.
– în 2014 în judeţul Prahova s-au înregistrat 381 de decese la 100.000 de locuitori din cauza tumorilor maligne respiratorii, în 2015 erau 424 de decese.
– în 2014 în Ploieşti s-au înregistrat 114 de decese la 100.000 de locuitori din cauza tumorilor maligne respiratorii, în 2015 erau 127 de decese.
Cu toate acestea, DSP Prahova precizează că “nu se poate face o asociere semnificativă statistic şi nicio corelaţie statistică între nivelul de poluare şi datele de sănătate raportate din cauza:
existenţei unei singure reţele de monitorizare a calităţii aerului (la nivelul oraşului Ploieşti)
nemonitorizării tuturor poluanţilor emişi
inventarului incomplet al emisiilor
nemonitorizării emisiilor la limitele dinspre teritoriile protejate ale tuturor amplasamentelor unităţilor poluatoare
frecvenţelor de monitorizare ale poluanţilor şi amplasamentelor punctelor de monitorizare a emisiilor care nu sunt întotdeauna adecvate astfel încât să surprindă toate episoadele de poluare
sistemului de raportare anuală a datelor/indicatorilor de sănătate (morbiditate/mortalitate), care nu surprinde variaţiile acestor indicatori statistici de-a lungul anului, corelate cu variaţiile nivelurilor agenţilor poluanţi monitorizaţi
altor factori care interferă cu acţiunea poluării atmosferice în producerea afecţiunilor amintite (infecţioşi, endocrini, genetici, mod de viaţă)
lipsei unor studii epidemiologice/anchete de simptome (costisitoare).
Legătura cauzală dintre morbiditatea/mortalitatea specifică prin boli posibil asociate poluării aerului şi nivelul poluanţilor din aer poate fi pusă în evidenţă prin studii epidemiologice populaţionale prin metodele comparaţiei şi corelaţiei statistice. La nivelul judeţului Prahova nu s-au efectuat astfel de studii.”

România Curată a trimis solicitări de puncte de vedere către Petrotel-Lukoil, Petrobrazi-OMV Petrom şi Dero Unilever. Doar Petrotel-Lukoil a răspuns. Compania spune că respectă standardele de mediu şi speră să fie identificate sursele reale de poluare:
“Activitatea Instalaţiilor RAFINĂRIEI PETROTEL-LUKOIL se realizează cu monitorizare permanentă strictă, atât pentru fluxul tehnologic, cât şi pentru emisiile în atmosferă.
Rafinăria “PETROTEL-LUKOIL” respectă valorile limită impuse prin Autorizaţia de Mediu pentru emisii şi imisii, fapt confirmat de o serie de măsurători ce au fost efectuate în decursul acestui an la instalaţiile tehnologice şi în exteriorul Rafinăriei, de laboratoarele Agenţiei pentru Protecţia Mediului. Nu au fost constatate variaţii de concentraţie între zi şi noapte.
Rafinăria PETROTEL-LUKOIL a realizat programe investiţionale privind creşterea securităţii ecologice de aprox. 120 mil. USD. Utilizarea tehnologiilorde ultima oră de către Rafinărie vizează îmbunătăţirea calităţii aerului, diminuarea la maxim a posibilelor emisii şi imisii şi a impactului asupra mediului.
Suntem întru totul de acord cu poziţia locuitorilor acestui oraş, de a cere condiţii de mediu sănătoase, mai ales că majoritatea familiilor angajaților noștri locuiesc în Ploieşti sau în localităţile limitrofe, dar nu suntem de acord cu acuzele nefondate la adresa Societăţii noastre şi lăsăm în grija organelor specializate identificarea sursei reale a poluării”, a arătat rafinăria Petrotel-Lukoil.

Sursă: România Curată