Paradoxul românesc: Suntem săraci, dar aruncăm mâncarea la gunoi
Ciprian Radu
Rata sărăciei relative situează România pe primul loc în Uniunea Europeană, conform celor mai recente date publicate de Eurostat. Paradoxal, în timp ce sărăcia persistă, suntm europenii care aruncă cea mai multă mâncare la gunoi.
Datele Ministerului Agriculturii arată că românii aruncă peste 10% din alimentele pe care le cumpără. Pâinea și alte produse de panificație ajung cel mai des la gunoi. Culmea, cu cât familia este mai mare, cu atât se aruncă mai multă mâncare, în timp ce aproximativ un copil din doi (46%), cu vârsta de până la 6 ani, în România, se află în risc de sărăcie și excluziune socială. Mai mult, un procent de 15% din populație este obeză, iar o treime supraponderală, ceea ce nu înseamnă neapărat că mănâncă mult, ci prost.
În rândul persoanelor care muncesc, statistica Eurostat situează țara în fruntea clasamentului european din punctul de vedere al sărăciei. În ceea ce privește inegalitatea veniturilor, raportul arată același lucru. În România, cei mai bogați 20% dintre cetățeni au venituri de 7,2 ori mai mari decât cei mai săraci 20%, în condițiile în care media europeană este de 5,2. Institutul de Statistică din România arată într-un raport că ponderea cea mai mare a persoanelor în risc de sărăcie și excluziune socială se află în Nord-Estul și Sud-Estul țării, mai mult decât dublă față de București — Ilfov (zona Capitalei). Imediat ce se iese din această zonă, populația aflată în această situație crește de la 20,5% la 43,5%.
În anul 2015, o persoană a avut, în medie, venituri de circa 224 euro, iar cheltuielile au reprezentat 196 de euro. La nivel de gospodărie, veniturile se ridică la 579 euro, iar cheltuielile la 522 euro. Cea mai mare parte din cheltuieli se duce pe mâncare (din care aruncăm o parte importantă), respectiv 72,4%, iar 19% pe impozite și taxe, restul rămânând pentru alte lucruri precum îmbrăcăminte sau investiții de diferite tipuri.
Cei care risipesc mai mult de 10% din alimente se aprovizionează preponderent din lanțurile de supermarket-uri.
Pe grupe de vârstă, tinerii sub 35 de ani risipesc cel mai mult dintre toate categoriile de consumatori.
Absolvenții de studii universitare aruncă cea mai multă mâncare, respectiv 13,2%. Astfel, dacă s-ar face un portret al persoanei care face cea mai mare risipă alimentară, ar reieși că are sub 35 de ani, locuiește la oraș, are studii superioare, își face cumpărăturile la supermarket și are un salariu peste medie.
Gospodăriile generează mai multe deșeuri alimentare decât industria prelucrătoare, comercianții și hotelurile la un loc.
