Pe Lelia Grigore o ştiu de mulţi ani. De fata asta nu ai cum să nu te îndrăgosteşti. Este mereu binevoitoare, cu un zâmbet de poate cuceri orice inimă şi are nişte ochi de căprioară. De altfel, aşa cum arată ea, ca un copil frumos, îţi este şi foarte greu să o iei în serios. În tânăra minionă, de doar 27 de ani există, însă, o forţă de care mulţi rămân suprinşi. Lelia este avocată la o firmă în Bucureşti, iar în timpul liber aleargă.
Din februarie tot aleargă şi în afară de propria plăcere, aleargă pentru a ajuta oameni. „Pe la începutul anului alergam singură să mă destresez. Alergam maxim 3 km, lumea se uita ca la urs, că la noi nu prea sunt oamenii obişnuiţi cu mişcarea de acest gen. L-am cunoscut pe Iulian Şerban şi el tot mă invita la alergat. Mai cunoştea şi pe alţii dornici de această activitate şi zicea să facem un grup de alergători. Am tot amânat că dădeam masterul în drept fiscal şi nu prea aveam timp, dar în februarie, m-am dus. Şi de atunci mă tot duc. Am format un grup din 25 de persoane care se numeşte „Bucuria alergării” şi împreună participăm la concursuri de tot felul-maraton, ultra maraton. În rest, ne întâlnim în fiecare sâmbătă dimineaţă de la 9, la Sala Sporturilor Olimpia şi alergăm în gaşcă”, povesteşte Lelia.
Din februarie, tânăra a alergat în 8 curse importante, dintre care 5 au fost pentru cauze umanitare. Ceea ce pentru mulţi pare ciudat, ei i se pare normal. Taxa de participare care este între 60 şi 120 de lei merge în fondul acestor cauze. Adică plăteşte să se chinuie alergând, am spune mulţi dintre sedentari. „Să alergi pentru alţii este mult mai frumos decât să alergi doar de plăcere. Am alergat în Maratonul DHL care a avut drept scop strângerea banilor necesari pentru sportivii paralimpici români care au mers la Rio la jocurile olimpice, pentru copii care se află în dificultate la urlaţi şi de care are grijă părintele Manuel, dar cel mai mult m-a impresionat „100 for children” un ultramaraton început la Otopeni şi finalizat la Valea Plopului. Am alergat la ştafetă câte 20 de km fiecare, dar când am ajuns la copiii părintelui Tănase am simţit că a meritat fiecare pas. Copiii au alergat ultimii 100 de metri cu noi şi ne-au aşteptat cu masa pregătită de ei. Am reuşit atunci să strâng 1100 de lei de la oameni care m-au sponsorizat, bani care au ajuns la aceşti copii. Este puţin comparativ cu ce fac alţii, care reuşesc să adune mulţi bani, dar eu sunt abia la început”, explică Lelia.
Tocmai pentru că vrea să strângă masi multe fonduri pentru cauze nobile, Lelia este în curs de a face o asociaţie. „Am nevoie de o formă juridică să devin partener în mai multe cauze şi să pot strânge fondurile necesare. Bine, o să fac şi alte lucruri prin intermediul acestei asociaţii, lucruri menită să îi ajute pe cei care au nevoie de ajutor”, spune Lelia. Tânăra va participa chiar mâine la Maratonul Montan Rafael de la Codlea unde va alerga pentru copiii şi adulţii cu dizabilităţi din Codlea şi împrejurimi. Baftă multă, Lelia şi să ajungi la finish!