În urma liberalizării pieței funciare la 1Ianuarie 2014, s-a acordat drept de liberă cumpărare a terenurilor agricole din România, către pesoanele fizice, cetățeni ai UE.
Sperând la câștiguri substanțiale în urma tranzacțiilor cu cetățenii străini, mulți români au îmbrățișat această inițiativă, fără a pune în balanță drepturile oferite de statul roman vânzătorilor (cetățeni români) și cumpărătorilor (cetățeni străini).
Vânzarea terenurilor către străini sau rezidenți este o problemă strict națională, decizia înstrăinării pământului fiind lăsată de Uniunea Europeană la latitudinea fiecărui stat membru în parte. Analizând problema mai în profunzime, liberalizarea pieței funciare a fost gândită și pusă în funcțiune de către statul român fără restricții și interdicții impuse cetățenilor străini, lucru care a creat un dezavantaj major și a pus bețe în roate românilor.
Potrivit LAPAR, românii se află într-o situație de concurență neloială cu străinii la achiziția de terenuri arabile pentru că beneficiază de credite cu dobânzi subvenționate sau fără dobândă, în vreme ce fermierii români nu au acces nici la credite bancare, nici la fonduri europene. În plus, un hectar de teren în Europa de Est “a ajuns la prețul unui autoturism de lux sau la prețul unui apartament de lux din Bruxelles”. În aceste condiții, fermierii români sunt puternic decapitalizați, comparativ cu cei din restul Europei.
Astfel, limitarea accesului la creditare și imposibilitatea accesării de fonduri europene de către majoritatea fermierilor români, le da „legal”câștig de cauză străinilor, care au acces neîngrădit la piața funciară din România. Această situație va avea consecințe dezastruoase în viitorul apropiat, când se preconizează că străinii vor deține un sfert din suprafața arabilă a țării noastre. Este un fel de a ne vinde țara, în mod legalizat!
Într-un clasament al cumpărătorilor de teren agricol în Romania, pe primele locuri se află Italia, urmată de Germania și de țările arabe. În prezent, în România, prețul unui hectar de teren agricol pleacă de la 2.000 de euro și poate ajunge până la 18.000 de euro, însă în țările UE depășește și 30.000 de euro.
Sursa: antena satelor