Fiecare an înregistrează un bilanț de peste un milion de decese cauzate de infecții rezistente la medicamente, iar acest număr este prognozat să ajungă la 10 milioane până în anul 2050.
În efortul de a dezvolta o nouă generație de antibiotice, cercetătorii au inițiat un demers inovator pentru a readuce la viață molecule dispărute, dezvăluind astfel aspecte ascunse ale imunității la nivel genetic.
Cesar de la Fuente, profesor asistent în cadrul Departamentului de Bioinginerie, Inginerie Chimică și Biomoleculară de la Facultatea de Inginerie și Științe Aplicate a Universității Pennsylvania, subliniază importanța unei abordări ample în cercetarea antibioticelor.
Decesul a peste un milion de persoane în fiecare an din cauza infecțiilor rezistente la medicamente, alături de prognoza sumbră de atingere a cifrei de 10 milioane până în 2050, impune o revizuire a modului în care abordăm cercetarea în domeniul antibioticelor.
De-a lungul decadelor, nu s-a dezvoltat o clasă semnificativ nouă de antibiotice, iar numărul redus de specialiști implicați în rezolvarea acestei probleme ne obligă să adoptăm perspective inovatoare în acest context. Conform spuselor sale, trebuie să ne concentrăm asupra noilor abordări în vederea găsirii soluțiilor necesare.
Echipa lui Cesar de la Fuente, cunoscută sub numele de Machine Biology Group, își concentrează expertiza în bioinginerie și științe medicale pentru a crea abordări inovatoare în biologie și medicină, combinând inteligența artificială (AI) cu tehnici experimentale avansate. Această colaborare interdisciplinară exploatează cunoștințele din trecut pentru a orienta descoperirile medicale viitoare.
Într-un studiu recent publicat în revista Cell Host and Microbe în luna august, echipa a lansat conceptul de „de-extincție moleculară”. Această noțiune implică procesul prin care molecule sau proteine dispărute sunt readuse în viață sau recreate în cazul unei specii similare cu una dispărută.
Echipa de cercetare a propus că moleculele cu proprietăți antimicrobiene, exprimate în genomurile noastre și ale strămoșilor noștri, ar putea reprezenta candidații potențiali pentru dezvoltarea de medicamente sigure. Aceste molecule, selectate prin evoluție și produse în mod natural, oferă o alternativă promițătoare la metodele tradiționale de descoperire a medicamentelor care se bazează exclusiv pe inteligența artificială.
În cercetarea lor, echipa a explorat proteomul a două specii umane dispărute, Neanderthalieni și Denisovanii, identificând multiple secvențe de proteine mici cu proprietăți antibiotice. Laboratorul a sintetizat apoi aceste molecule, readucându-le la viață după o lungă perioadă de inexistență.
Prin aplicarea acestor molecule pe agenții patogeni, pe linii celulare și pe șoareci, cercetătorii au confirmat validitatea și eficacitatea predicțiilor lor computaționale. Acest demers a identificat molecule care s-au dovedit a fi la fel de eficiente sau chiar mai bune decât tratamentele standard.
Această cercetare deschide noi perspective asupra dezvoltării de antibiotice și descoperirii de medicamente. În plus, acest efort a contribuit la dezvăluirea unor informații neașteptate despre sistemul nostru imunitar. Cercetările au revelat că unele molecule antimicrobiene ascunse sunt prezente în diverse sisteme ale corpului, nu doar în cel imunitar, contrar percepției tradiționale din biologie.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.