Marţi 13, trei ceasuri rele. De ce este o zi nefastă

Ziua de 13 este una extrem de superstițioasă, însa atunci când aceasta se alătura cu ziua de marți superstițiile sunt din ce în ce mai mari, din cauză că  fiecare dintre ele au conotatii negative destul de puternice.

În tradițiile populare, numarul 13 pare a fi considerat a fi unul blestemat. Cu toate acestea, din punct de vedere creștinesc, la Cina cea de Taina au stat la masă 13 persoane. Geneza a avut loc in 7 zile si 6 nopti, deci iarăși cifra 13.

cel mai verde complex reziential

Numărul 13 este îndelung comentat și regasit și în Tarot – acesta reprezinta Moartea XIII. Cu toate acestea, cartea nu prevestește moarte sau crima, imaginea continută de aceasta fiind destul de sumbră – este descrisă o imagine cu un schelet călare, cu un steag negru, calcând peste cadavre.

Cifra 13 este atribuită în anumite culturi tradiţionale divinităţii însăşi. Unii o încadrează pompos la “legende urbane”. În calendarul mayaş, anul avea 13 luni şi 13 zodii. În lucrările de numerologie această cifră apare investită cu următoarele semnificaţii simbolice: are proprietăţi purificatoare, reprezintă încercarea, suferinţa şi moartea – în sensul că distruge un înveliş material pentru a face trecerea la un nivel superior de existenţă.

În Caballa numărul 13 este asociat Şarpelui, Dragonului, Satanei şi Criminalului, dar totodată în creştinism este atribuit Fecioarei Maria, a cărei menire este să zdrobească ţeasta Satanei. Este, de asemenea, numărul eternei reîntoarceri, al ciclicităţii, al spiralei, al perpetuei reînnoiri, care supune cosmosul unor permanente mişcări şi oscilaţii.

Ziua de marţi este considerată, alături de ziua de sâmbătă, ca fiind o zi cu trei ceasuri rele. Nimic magic la mijloc, ci totul provine de la o regulă folosită în astrologia orară, una din ramurile astrologiei generale. Se ştie că fiecare zi este împărţită în 24 de ore, numai că în astrologie, lungimea orelor – denumite “ore planetare” – nu este aceeaşi cu cea deja cunoscută de 60 de minute şi nu fiecare zi începe cu aceeaşi oră.

Nu trebuie să vă gândiţi la un ceas obişnuit care arată orele şi minutele, ci la un ceas special, care nu arată cifre, ci planete. Ziua – între răsărit şi apus – şi noaptea – intervalul orar de la apus la răsărit – sunt împărţite în câte 12 ore egale ca lungime, dar pentru că ziua şi noaptea au lungimi diferite pe parcursul anului – doar la echinocţii fiind perfect egale – cele 12 ore au, aşadar, dimensiuni diferite.

De exemplu, vara, ora planetară diurnă este mai lungă decât iarna, iar ora planetară nocturnă este mai scurtă decât iarna. Fiecare zi a săptămânii începe la răsăritul Soarelui cu ora ce corespunde planetei guvernatoare a zilei respective. Ziua de marţi, în acest caz, începe la ora la care răsare Soarele, ca atare prima oră planetară a oricărei zile de marţi aparţine planetei Marte, care guvernează ziua respectivă. Pe parcursul celor 24 de ore, şapte planete diferite guvernează câte o oră, succedându-se de mai multe ori până la finalul zilei.

Sursa: dcnews.ro

arnos 6 oua

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here