INVESTIȚIILE, MOTOR DE CREȘTERE A ECONOMIEI ȘI CHEIE A DEZVOLTĂRII ROMÂNIEI (II) – de Cristian Felea

Cristian Felea - editorialist
cel mai verde complex reziential

În luna mai ac. Consiliul Investitorilor Străini a dat publicității raportul „FIC Business Sentiment Index”, din care rezultă că există în continuare intenția de a investi în România, cel puțin la nivelul anului 2021: „… jumătate dintre respondenți estimează că pentru acest an investițiile planificate sunt la niveluri similare cu cele ale anului trecut, iar 40% dintre respondenți spun că plănuiesc să investească sume mai mari comparativ cu perioada precedentă.” (zf.ro)

Raportările BNR privind primul trimestru al anului confirmă rezultatele sondajelor FIC: investițiile directe realizate de nerezidenți în România au crescut cu 9,7% în primele două luni din 2022, la 926 milioane de euro, comparativ cu 844 milioane de euro în aceeași perioadă din 2021. (cursdeguvernare.ro)

cel mai verde complex reziential

Câteva exemple. Constructorul german BMW a anunțat că va începe în 1 iunie construcția uzinei de automobile la Debrețin, în Ungaria, doar 80 de kilometri de Oradea, în care investește 1 miliard de euro. Imediat, o serie de companii din rețeaua de furnizori ai companiei germane s-au arătat interesate să identifice în zona Arad – Oradea oportunități pentru a deschide capacități de producție. (profit.ro)

O parte a acestor companii s-au adresat autorităților locale din Bihor/Oradea, fiind interesate de semnarea unui parteneriat public-privat, un potențial punct de interes fiind un parc industrial de lângă Oradea, unde există pregătit teren pentru investiții în automotive.

Să observăm că Oradea s-a conectat prin autostradă cu Debreținul, că șoseaua de mare viteză Oradea – Arad – Timișoara este în proiectare și ar putea fi finalizată în anul 2026, dar și că se pun bazele unui proiect transfrontalier româno-ungar, ca această șosea expres să fie legată de sistemul maghiar de autostrăzi. Deci avem o parte a explicației pentru care fabrica BMV de la Debrețin aduce investiții străine profitabile și în România.

Envipco, o companie cu sediul în Amsterdam, Țările de Jos, a investit 2 milioane de euro într-o fabrică la Sebeș, județul Alba, care va produce automate de reciclat PET-uri: reverse vending machine (RVP). Fabrica din Sebeș asamblează componente produse în proporție de 90% în România, iar principala piață a producției de automate, dă asigurări ministrul mediului, Tanczos Barna, va fi România:

„Înfiinţarea şi operaţionalizarea Sistemului garanţie-returnare în România este foarte aproape şi e important să ştim că avem capacitatea să susţinem acest efort uriaş, pentru că SGR va fi cu adevărat cel mai mare proiect logistic realizat în România, în ultimii 30 de ani. Aşadar, nu putem decât să ne bucurăm atunci când companii cu experienţă aleg să investească în România şi să facem tot ce ţine de noi să sprijinim genul acesta de investiţii.” (ziare.com)

Envpico a investit la Sebeș nu printr-o întâmplare, ci pentru că în localitățile Ciugud și Șrping a existat o implicare activă a administrațiilor locale pentru proiectele pilot de reciclare a PET-urilor cu ajutorul automatelor de recuperare a acestui tip de ambalaje; acest sistem, propriu economiei circulare – SGR (Sistemul de Garanție Returnare) – va fi extins pe baza experienței din localități ca cele din Alba la nivel național.

Harta europeană a investițiilor în fabricarea de baterii auto. Sursa: cursdeguvernare.ro

Dacă România nu se regăsește pe harta investițiilor europene în fabricarea de baterii, nu este întâmplător. Pentru a surmonta decuplarea de la oportunitatea de a atrage astfel de investiții străine – în condițiile în care comerțul nostru exterior stă pe un procent de 25% industrie automotive – guvernul se zbate să negocieze cu cei potențial interesați.

Recent, la guvern au fost consultări cu producătorul german de baterii Varta, care și-a prezentat oferta, ce s-ar putea ridica la investiții de circa 1 miliard euro în câteva etape. Și Dräxlmair are planuri pentru construirea unei fabrici de baterii auto la Timișoara, o investiție de 200 de milioane de euro. Există însă și o problemă, deloc lipsită de importanță: forța de muncă calificată.

Pentru a surmonta și acest neajuns – deși este evident că nu se poate rezolva nimic de pe un an pe altul -, Guvernul a semnat un Memorandum cu EIT InnoEnergy, care să permită accesul țării noastre, prin patru universități, în Academia Alianța Europeană pentru Baterii.

Războiul din Ucraina și criza energetică aduc la rândul lor alte oportunități pentru investiții străine în România, multe dintre ele urgentate acum tocmai pentru încep să se contureze mai clar soluțiile prin care riscurile pot fi depășite de posibilitatea să aducă profiturile așteptate.

În vara anului 2021, grupul industrial italian AFV Beltrame, unul dintre cei mai mari producători de bare din oțel și oțeluri speciale din Europa, își finalizase studiul de fezabilitate și decisese că planurile sale de a investi 300 de milioane euro pentru a construi în România, la Târgoviște, o fabrică (eco)inteligentă de oțel-beton și sârmă laminată, dotată cu un parc fotovoltaic de 100 MW, care să preia o parte din alimentarea cu energie a platformei industriale viitoare.

Produsele siderurgice pe care AFV Beltrame urmărea să le fabrice la Târgoviște, pe platforma COS, erau cele necesare sectorului de construcții, și anume fierul-beton și plasa de sârmă. La acel moment, însă, capacitățile similare de producție din Ucraina reprezentau concurența directă, produsele respective fiind competitive ca preț, inundau piața din România.

Războiul a schimbat complet perspectiva. AFV Beltrame Group și-a refăcut urgent calculele, a suplimentat investiția până la aproape 500 milioane de euro, angajarea a 500 de tehnicieni și alte categorii de specialiști și demararea producției de fier-beton în vara anului curent, prin repornirea COS Târgoviște. (profit.ro; a1.ro)

La conferința „Consecințele economice ale războiului” (din Ucraina), organizată de „Ziarul Bursa”, economistul Mircea Coșea făcea următoarele observații: „Sunt două țări care vor deveni puteri militare – Polonia și România. În România se vor concentra mari resurse militare, pentru că acest conflict va fi unul pe termen lung. Suntem la Marea Neagră, care va fi o zonă foarte încărcată din punct de vedere militar. Această militarizare a României transformă țara noastră într-o forță militară.

Atât prin prezența unor trupe străine și echipament militar străin, cât și prin suplimentarea masivă, din 2024, a cheltuielilor militare și a producției de armament în România (…) va câștiga din punct de vedere al profiturilor și al nivelului tehnologiei, dar va pierde din punct de vedere al apetitului investițional al capitalului străin, pentru că zona devine periculoasă.

În acest context, se cere ca România să gândească un plan de afaceri al investițiilor străine total diferit de cel de până acum, care să suplinească teama de investiție într-o zonă caldă prin avantaje economice masive.”

Industria de apărare devine o prioritate pentru statul român – este evident acest lucru -, dar este greu de anticipat în ce măsură va deveni și o țintă pentru investitorii străini, în condițiile în care această piață este diferită de piața bunurilor și serviciilor civile, funcționând după reguli specifice. Una dintre reguli este aceea a testării sistemelor de armament pe care le produce în condiții de luptă reale.

Viorel Manole, directorul executiv al Patromil, accentua asupra acestui aspect: „Când se fac tranzacțiile de armament, principalele întrebări sunt dacă armata națională a cumpărat de la compania respectivă, dacă folosește acel echipament şi dacă echipamentul a fost testat în luptă în condiții reale. În momentul de față SUA, Franța, Marea Britanie, Germania și Italia trimit în Ucraina armament care va îndeplini acea condiție de testare în condiții reale, în timp ce România nu va avea nimic testat în condiții reale.

Din nefericire la noi politicienii și decidenții au hotărât ca România să sprijine refugiații și să trimită în Ucraina doar căști de protecție anti-glonț, veste de protecție anti-glonț și materiale sanitare, în timp ce alții trimit armament.” (bursa.ro)

CE CONSEMNEAZĂ BNR ÎN RAPORTĂRILE PRIVIND INVESTIȚIILE STRĂINE

Ultimul raport asupra investițiilor străine directe (ISD), publicat în anul 2021, arată că la 31 decembrie 2020 soldul total ISD a înregistrat nivelul de 90.773 milioane euro. La sfârșitul anului 2020 acesta a înregistrat o creștere de numai 2,8% față de anul precedent, comparativ cu 8,9% la finele anului 2019, respectiv 7,0% în 2018.

În structură, soldul total al ISD la 31 decembrie 2020 se prezenta astfel: (a) capitaluri proprii (inclusiv profitul reinvestit acumulat) în valoare de 63.952 milioane euro, reprezentând 70,5% din soldul total al ISD; (b) instrumente de natura datoriei în valoare de 26.821 milioane euro, reprezentând 29,5%.

Distribuția ISD pe regiuni. Sursa: BNR

Volumul cel mai ridicat de ISD a fost atras de regiunea de dezvoltare București – Ilfov (sold la 31 decembrie 2020 de 56.092 milioane euro, reprezentând 61,8% din totalul ISD), urmată de regiunea Centru (8.478 milioane euro, 9,3%) și de regiunea Vest (6.839 milioane euro, 7,5%). În contrast, cele mai scăzute valori ale investițiilor străine se regăsesc în regiunea Sud-Vest – Oltenia (2.487 milioane euro) și în regiunea Nord-Est (1.647 milioane euro).

Primele țări clasate în funcție de soldul total al ISD deținut la 31 decembrie 2020 sunt: Țările de Jos (19.994 milioane euro, reprezentând 22% din totalul ISD), Germania (11.070 milioane euro, 12,2%), Austria (10.858 milioane euro, 12%), Italia (7.652 milioane euro, 8,4%), Franța (5.642 milioane euro, 6,2%) și Cipru (5.445 milioane euro, 6%).

41% din investițiile străine directe în România s-au realizat prin intermediul unor entități înregistrate în țări intermediare; dintre primele 10 țări clasate în funcție de țara investitorului imediat, Țările de Jos, Cipru, Elveția și Luxemburg găzduies verigi investiționale intermediare pentru entități ce exercită controlul asupra ISD din România.

Din soldul total de 19.994 milioane euro în anul 2020 ce revine investitorilor din Țările de Jos, numai 17,3% aparține investitorilor finali din această țară, restul de 82,7% fiind atribuit unor investitori finali din afara acestei țări. Dintre țările care au investit în România prin intermediul unor filiale localizate în Țările de Jos, se remarcă Germania, cu un sold de 2.665 milioane euro, și Statele Unite ale Americii, cu 2.270 milioane euro.

În cazul Ciprului, ponderea investitorilor finali care au investit în România prin intermediul unor filiale din această țară este de 60,8% din soldul ISD atribuibil acestei economii la sfârșitul anului 2020, iar în cazul Elveției și Luxemburgului de 55,8%, respectiv 72,8%.

Exporturile de bunuri și servicii ale întreprinderilor ISD. Sursa: BNR

În anul 2020, contribuția întreprinderilor ISD la exporturile de bunuri ale României a fost de 72,9% din totalul acestora, în scădere de la 74,2% în 2019. În ceea ce privește importurile de bunuri, contribuția întreprinderilor cu investiție străină directă a fost de 66,5%, de asemenea în scădere față de anul 2019 (68,2%).

În anul 2020, exporturile totale de bunuri ale întreprinderilor ISD au înregistrat valoarea de 43.467 milioane euro, în timp ce importurile de bunuri au însumat 50.957 milioane euro. Astfel, întreprinderile ISD au consemnat un deficit total de 7.489 de milioane euro (mai mare cu 697 milioane euro față de anul 2019) aferent comerțului internațional cu bunuri.

CE SPUNE MEDIUL DE AFACERI DESPRE ISD

Infrastructură, măsuri de siguranță și securitate pentru crize viitoare, adoptarea tehnologiei – aceștia sunt principalii factori pe care investitorii îi iau în considerare în investițiile lor viitoare în România. Sunt necesare schimbări structurale pentru a îmbunătăți atractivitatea României, ce sunt realizabile prin reforme și o strânsă colaborare între experți, autorități și sectorul de afaceri, consideră experții EY Romania.

Schimbările pe care le recomandă EY, pentru a menține România atractivă în raport cu investitorii străini pot fi grupate astfel:

(a) Prioritate acordată transformării digitale: 92% dintre investitorii internaționali au declarat că disponibilitatea forței de muncă cu abilități tehnologice este un factor important în stabilirea destinațiilor investițiilor lor.

(b) Dezvoltarea sectoarelor serviciilor logistice și producției și investiții în infrastructură fiabilă: 52% dintre investitori ar lua în considerare o investiție în România, dacă infrastructura s-ar dovedi fiabilă și ar avea o acoperire bună. Pentru a atrage investitorii care în prezent ezită să își extindă operațiunile în alte țări, investițiile în infrastructură s-ar putea dovedi cruciale.

(c) Sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii și concentrarea asupra stimulentelor și politicilor fiscale atractive: majoritatea investitorilor au evaluat sprijinul acordat IMM-urilor drept principalul aspect asupra căruia România trebuie să se concentreze pentru a deveni mai competitivă în economia globală.

(d) Atenție mai mare acordată politicilor de mediu și sustenabilitate: 86% dintre investitori consideră că durabilitatea ecologică este de o importanță medie în strategiile lor de investiții. Planurile ambițioase ale Europei de a avea o amprentă de carbon neutră până în 2050 și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030 ar putea crea numeroase oportunități de investiții străine.

(e) Sprijinirea forței de muncă și a perfecționării competențelor: resursele umane sunt considerate adeseori cel mai important factor pentru investitori în evaluarea unei țări ca potențială destinație pentru ISD. Sprijinirea forței de muncă locale este un imperativ pentru orice țară care are ca obiectiv creșterea economică, deoarece o populație activă calificată este un factor cheie pentru orice investitor străin.

AmCham România a pledat constant în ultimii ani pentru realizarea și adoptarea unui proiect cu orizont multigenerațional care să definească rolul regional și internațional României, sub presiunea schimbărilor globale și regionale. România are nevoie, altfel spus, de un „Proiect de Țară”.

Proiectul de țară trebuie ancorat într-o logică europeană și transatlantică coerentă, care să potențeze statutul de lider regional al țării noastre. Obiectivul final este de a poziționa România ca o economie europeană de prim rang și un actor proeminent, cu atractivitate crescută pentru investitori. Ariile cheie și măsurile pentru repoziționarea României sunt astfel văzute de AmCham:

(a) Echilibrul bugetar și legislativ: restabilirea echilibrului bugetar pentru a asigura păstrarea rating-ul de țară și asigurarea predictibilității legislative care să încurajeze investițiile.

(b) Transformarea digitală: accelerarea transformării digitale a administrației, precum și stimularea digitalizării întregii economii.

(c) Integrarea lanțului valoric: stimularea integrării lanțurilor valorice în România, prin atragerea de business-uri care complementează sau suplimentează producția locală, limitând astfel importurile, reducând presiunea asupra balanței comerciale și crescând valoarea adăugată generată în România.

(d) Industrii cu valoare adăugată: stimularea industriilor cu valoare adăugată pentru a repoziționa economia din poziția de „low cost” către „high value added”, și pentru a încuraja producerea unei valori adăugate mai mari în România.

(e) Dezvoltarea infrastructurii: inițierea și/sau dinamizarea investițiilor în infrastructura de toate tipurile (rutieră, feroviară, maritimă, energie, sănătate, educație), folosind eficient fondurile europene disponibile, complementate de alte surse de finanțare disponibile.

(f) Proiecte emblematice: dezvoltarea unor proiecte emblematice, care pot conduce la creșterea vizibilității României și care pot stimula investițiile cu valoare adăugată mare.

Companiile lider pe sectoare de activitate. Sursa: Ziarul Financiar

Conform Consiliului Investitorilor Străini, România atrage ISD în sectoare cu valoare adăugată scăzută, orientate spre sectoare industriale cu nivel mediu spre scăzut de intensitate tehnologică. Doar 5% din stocurile de ISD din industria românească sunt în sectoare cu intensitate tehnologică ridicată, cel mai scăzut nivel din regiune. În acest context, există o nevoie puternică de a stimula orientarea ISD către industriile cu un nivel înalt de tehnologie.

România are cea mai mică pondere a ISD în sectorul serviciilor, în comparație cu statele vecine din regiune. Având în vedere reorientarea globală a fluxurilor ISD către servicii, susținute în mare parte de evoluțiile tehnologice, aceasta este o oportunitate pe care nu am reușit să o valorificăm.

România trebuie să intre în etapa în care ISD sunt atrase după o serie de criterii strategice. Aceasta presupune două măsuri complementare și care se influențează reciproc: (i) îmbunătățirea capacității companiilor locale de a „învăța” și „absorbi” cunoștințele și evoluțiile tehnologice de la investitorii străini; (ii) direcționarea ISD către activități cu valoare adăugată ridicată.

O politică generală pentru atragerea ISD are șanse mai reduse de a funcționa, date fiind diferențele la nivel regional în România și este nevoie să se facă trecerea spre un model de dezvoltare bazat pe colaborare între guvernul la nivel central, autoritățile de la nivel local, companii, universități și institute de cercetare, ONG-uri, etc.

Ordinea celor mai importanți factori în determinarea viitoarelor fluxuri de ISD: (i) efectul de aglomerare rămâne cel mai important în a determina viitoare fluxuri de ISD;  (ii) nivelul PIB/locuitor; (iii) forța de muncă angajată în servicii intensive în cunoaștere; (iv) infrastructura și (v) cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea și extinderea rețelei de gospodării cu acces la internet la domiciliu.

DIASPORA CA INVESTITOR

Felix Pătrășcanu, co-fondator Fan Courier, unul dintre principalii promotori ai programului de revenire a românilor din diaspora în țară – „RePatriot” -, un proiect al „Romanian Business Leaders”, a arătat la masa rotundă „(Re)Capitalizarea României”, dezbateri organizate de platforma „Curs de Guvernare”, că românii din diaspora pot fi unul dintre cele mai importante vehicule de investiții în România.

Conform statisticilor „Eurostat”, în anul 2019 remiterile în țară ale diaspora s-au ridicat la 7,3 miliarde de euro, iar în anul 2020 suma a scăzut la 6,7 miliarde de euro. Miliarde de euro de-a lungul anilor, de la intrarea României în Uniunea Europeană și până în prezent, au alimentat economia românească, susținând-o să se echilibreze inclusiv în perioadele de criză.

Din nefericire, arată Felix Pătrășcanu, cea mai mare parte a acestor bani au fost investiți în… cărămizi: „I-am întrebat pe unii care și-au făcut case în satul meu din Vrancea, cu 250.000 de euro, cât speră să ia pe ele. Cine să cumpere acolo o casă cu 300.000 – 350.000 ca să iasă în câștig?! Și atunci, discuțiile noastre cu ei au fost: gândiți-vă foarte atent că, dacă ați strâns 50.000 – 100.000 de euro, să-i duceți într-un business, să faceți ceva business aici, mai ales că ei au o posibilitate extraordinar de mare de a cunoaște două piețe. O dată România, unde s-au născut și obiceiurile de cumpărare din țările unde sunt.”

Revenirea românilor din diaspora cu capitalul pe care aceștia l-au acumulat în economia României prin investiții inteligente ar crește factorul de multiplicare, dar ar avea și un rol social important; adică, în cuvintele lui Felix Pătrășcanu: „Mai este un lucru la care eu țin foarte mult: mentalitatea cu care acești oameni pot reveni în țară. Ei au văzut acolo niște bune practici,  sociale de civilizație care funcționează altfel în țările de adopție. Această mentalitate adusă la noi ar schimba foarte, foarte mult lucrurile.”

Stimularea reîntoarcerii românilor din diaspora în țară ține, însă, de crearea aceluiași cadru economic, financiar și social care stimulează și atragerea capitalului străin. Românii s-ar întoarce în România – mulți visează la acest lucru, fără îndoială -, dacă: (a) condițiile din școli și spitale ar fi mai bune, apropiate de cele din țările de adopție; (b) dacă România ar trece la euro, aderând la Eurozonă, ceea ce ar simplifica foarte mult accesul la creditarea ieftină, intermedierea financiară și instrumente de investiții cu acumulare și asigurări; (c) calitatea infrastructurii rutiere și feroviare, precum și a rețelei de utilități comunale; (d) o legislație simplă, de calitate privind pre-insolvența și insolvența.

Simplu, nu? Cu o condiție: să smulgem deciziile care privesc îmbunătățirea calității vieții și cele legate de creșterea atractivității mediului de afaceri de sub rețeaua groasă de interese personale și de partid (adică, pe șleau spus, cumetrii de partid). Altminteri, când imagini ca cele cu podul prăbușit de la Luțca, din Neamț, pentru care garanta însuși președintele Consiliului Județean, apar la televizor, diaspora înțelege un singur lucru: încă nu a venit vremea să ne întoarcem acasă, tot mai bine este printre străini.

hidro
tymbark

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here