ÎNTRE PNRR ȘI CRIZA DIN UCRAINA: OPORTUNITĂȚI ȘI RISCURI PENTRU ROMÂNIA – de Cristian Felea

Joi, 28 aprilie ac., “Oxygen Events” (oxygen-events.ro) a organizat conferința “România încotro? PNRR instrument de dezvoltare a României”, la care au participat conferențiari de referință ce au abordat cu precădere – sub influența evenimentelor, desigur – chestiunea vulnerabilității energetice a României și calea prin care putem dobândi reziliența.

Și dacă tot am adus în discuție conferențiarii, să-i enumăr: Anca Dragu, senator; Sebastian Burduja, deputat și consilier onorific al premierului; Elena Lasconi, primarul orașului Câmpulung Muscel; Filip Cârlea, director al Centrului pentru Energie Regenerabilă și Eficiență Energetică (Academia Română); Livia Stan, director E.ON Romania; Andrei Rădulescu, director Banca Transilvania; Adrian Codârlașu, vicepreședinte CFA Society Romania; Florin Andrei, macroeconomist, cadru didactic ASE sau Dragoș Preda, director general al S.N. Radiocomunicații.

PLANUL NAȚIONAL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ (PNRR), PE SCURT

Uniunea Europeană a decis să înființeze un instrument financiar temporar – #NextGenerationEU -, în valoare de 750 de miliarde de euro, separat de bugetul pe termen lung al UE, reprezentat de Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2021 -2027. Mecanismul de redresare și reziliență este pilonul principal al #NextGenerationEU.

Scopul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) este de a oferi sprijin pentru investiții și reforme esențiale în vederea redresării sustenabile și pentru ameliorarea rezilienței economice și sociale a statelor membre UE. La finalul perioadei de investiții, economiile și societățile europene vor fi mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile tranzițiilor verzi și digitale.

Pentru utilizarea instrumentului de finanțare MRR, fiecare stat membru al UE a elaborat propriul Plan de Relansare și Reziliență (PNRR) prin care și-a stabilit domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență. Planul de Relansare și Reziliență al României este un document strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabilă, în concordanță cu tranziția verde și digitală.

PNRR țintește un pachet coerent de investiții publice și reforme, în acord cu “Recomandările Specifice de Țară 2019-2020”; aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026. PNRR are la bază 6 piloni principali: (i) tranziția spre o economie verde; (ii) transformarea digitală; (iii) creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; (iv) coeziunea socială și teritorială; (v) sănătate și reziliență instituțională și (vi) copii, tineri, educație și competențe.

Sursa: mfe.gov.ro/pnrr

MECANISMUL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ, VIZIUNEA SALVATOARE A BRUXELLESULUI

PNRR este rezultatul unei viziuni strategice pe care pandemia SARS-CoV-2 a transpus-o în realitate și motivul pentru care Uniunea Europeană este acum mai bine pregătită decât ar fi fost cu doar doi ani în urmă să întâmpine și această nouă (și mult mai gravă) criză generată de invadarea Ucrainei de către armata Federației Ruse.

Andrei Rădulescu vede conflictul din Ucraina ca fiind sfârșitul globalizării și debutul unui proces care va împărți practic planeta în două blocuri: Occidentul democratic și Estul autoritar, acesta din urmă având ca exponent Rusia și alte state care-i sprijină viziunea, cum sunt China, Iran, Brazilia sau Coreea de Nord. Împărțirea în blocuri va aduce cu sine și oportunități, adică o mai pronunțată cooperare și integrare intra-bloc: economică, politică și militară, care va avantaja România, printre altele accelerându-i accesul în OCDE.

Sursa: A. Rădulescu

Analiza macroeconomistului Băncii Transilvania este în general optimistă, subliniind faptul că economia României are multe atuuri, care sunt puse în evidență de indicatorii în creștere privind încrederea investitorilor. PIB-ul României a crescut în anul 2021 cu 5,9%, iar productivitatea muncii a crescut cu 14%, cea mai ridicată rată dintre statele membre ale Uniunii. Și mai important, la creșterea PIB au avut din nou o contribuție egală factorii de producție muncă și capital, ceea ce denotă echilibru.

Florin Andrei este mult mai puțin optimist în legătură cu reziliența economiei românești la acest moment, pentru că: (i) guvernul României nu a stimulat în trimestrul I nici consumul și nici investițiile, ambele fiind cu indicatorii sub cei ai aceleiași perioade a anului trecut; (ii) inflația este ridicată, iar BNR, care țintește inflația, nu mai poate singură să injecteze lichiditate în piață (dimpotrivă, trebuie să sterilizeze excesul).

Rezultatul este că ar trebui să ne așteptăm la o creștere a PIB în 2022 la o rată de 2,5 – 2,8%, deși proiecțiile inițiale erau de 4,2 – 4,3%. În aceste condiții, consideră Florin Andrei, este dificil de explicat de ce fondurile de 3,9 miliarde de euro din avansul PNRR se află încă în depozit la BNR și nu sunt de urgență injectate în economie; singura explicație este că nu suntem încă pregătiți să cheltuim acești bani.

CE ÎNSEAMNĂ PNRR PENTRU ROMÂNIA?

Sebastian Burduja a explicat că PNRR înseamnă că România este obligată să facă și să finanțeze cele mai importante reforme administrative, instituționale și economice din ultimele trei decenii. Nu este o noutate că aceste reforme sunt condiționate de Comisia Europeană prin accesul la fondurile disponibile (29,2 miliarde de euro, în total), pentru că modernizarea României, încă de la A.I. Cuza încoace s-a făcut numai sub presiunea condiționărilor externe.

Elena Lasconi a punctat că, din punctul de vedere al primarului Câmpulung Muscelului, fondurile din PNRR și nu numai, fondurile europene în general, sunt salvarea pentru orașul său, care are mare nevoie de investiții în proiecte de infrastructură urbană, educație, sănătate sau transport.

Anca Dragu a pus accentul pe rezultatul PNRR, și anume că economiile statelor europene în general, și a României, în particular, trebuie să devină reziliente față de șocurile exterioare. Creșterea rezilienței economiei românești se face prin modernizare, pe două paliere: (i) calitativ, care va general o modificare în bine a atitudinii față de mediul înconjurător, o schimbare a abordării asupra consumului și o îmbunătățire a proceselor de implementare a proiectelor și (ii) cantitativ, prin creșterea PIB și dezvoltarea economiei verzi și a economiei circulare.

TRANZIȚIA ENERGETICĂ RĂMÂNE CEL MAI SENSIBIL SUBIECT

Pilonul 1 al PNRR se referă în special la tranziția energetică și decarbonatarea transporturilor, pentru a lupta cu schimbările climatice și nu numai. Un obiectiv la fel de ambițios al Bruxellesului încă din mandatul Junker a fost acela al reducerii dependenței de resursele energetice importate din inamicala Federație Rusă.

Un raport dat recent publicității de Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (energyandcleanair.org) arată că în primele două luni de război în Ucraina, Federația Rusă a încasat 63 de miliarde de euro din exporturile sale energetice, din care 44 de miliarde de euro doar de la statele europene. Suma este aproximativ egală cu bugetul apărării federației în anul 2021. (newsweek.ro)

Așadar la acest moment PNRR devine mai degrabă un instrument al rezilienței energetice a Uniunii în fața șantajului energetic rusesc, ca primă urgență, urmând ca efortul de combatere a schimbărilor climatice să se păstreze, pe termen mediu și lung; cele două obiective fiind complementare.

Filip Cârlea a făcut o largă expunere a problemelor din sistemul energetic românesc ce pot fi în parte ameliorate prin instrumentul PNRR, dar în același timp trebuie să fim conștienți că rezolvarea lor necesită nu doar un efort permanent și mult mai însemnat din punct de vedere financiar, ci și o schimbare de paradigmă pe termen lung.

Sistemul energetic românesc a fost conectat cu sistemele energetice ale Ucrainei și Republicii Moldova. Conectarea este deocamdată simbolică, dar binevenită, urmând ca în timp capacitatea de interconectare între sisteme să crească și să se optimizeze tehnic. Interconectarea rețelei de gaz a Republicii Moldova cu cea din România este o necesitate stringentă pentru Chișinău, vulnerabil la șantajul gazului rusesc.

România nu duce lipsă de resursă energetică; dar exploatarea multor resurse a fost neglijată, iar acest fapt este o realitate. Așa s-a ajuns la abandonarea exploatării de huilă în Valea Jiului și la scăderea capacității de a exploata lignitul în Bazinul Olteniei. Un alt exemplu: România poate stoca până la 4 miliarde de metri cubi de gaze și dacă ar face-o, nu ar mai fi nevoie de importuri pe perioada iernii, subliniază Filip Cârlea.

Alte soluții pentru România sunt interconectările și eficiența energetică. România, prin Romgaz, a fost inițial parte a proiectului terminalului LNG grecesc de la Alexandroupolis, exprimându-și intenția de a achiziționa 20% din pachetul de acțiuni al companiei care operează acest terminal ce va fi pus în curând în funcțiune, Gastrade. Dar în martie 2020, printr-o decizie care acum se dovedește greu de înțeles și explicat, Romgaz s-a retras din proiect și i-a pus în dificultate și pe ceilalți acționari și pe operator.

În fine, ca o estimare, Filip Cârlea consideră că dacă proiectele energetice care au acum surse de finanțare – prin PNRR, dar și prin alte instrumente – vor fi duse la bun sfârșit, capacitatea de producție energetică a României va crește cu 47%.

Livia Stan, ca reprezentată a unei companii ce are în obiectul de activitate atât distribuția de gaze naturale, cât și de energie electrică, a fost de acord că alături de statul român și mediul de afaceri este chemat să depună toate eforturile pentru implementarea tuturor măsurilor și proiectelor din PNRR.

România, subliniază Livia Stan, are din punctul de vedere al managementul E.ON, probleme în privința consumului de gaze naturale în contextul războiului din Ucraina pentru că deocamdată producția internă este în declin, iar iarna, la vârfuri de consum, este nevoie de un import de echilibrare de 12,5 mii metri cubi, situație ce nu va putea fi rezolvată înainte de iarna care urmează.

Oricât ar fi de tentantă ideea de independență energetică prin intrarea în operare în viitor a exploatărilor de gaze din Marea Neagră, un concept mult mai realist ar fi acela al “independenței energetice progresive”, care presupune în primul rând economii de energie, investiții susținute în creșterea eficienței energetice și, în timp, refacerea capacității de producție internă de gaze naturale. O prioritate este și aceea a extinderii rețelelor de distribuție de gaze naturale, mai ales, și de energie electrică, precum și a capacității de interconectare cu alte sisteme energetice europene.

Nu în cele din urmă, Comisia Europeană ar trebui să revizuiască programul “Repower Europe”, acordând de această dată o mai mare atenție modului în care funcționează piețele energetice europene, astfel încât tranzacțiile să devină tot mai transparente și consumatorul final să fie protejat de fluctuațiile necontrolate de prețuri.

Adrian Codârlașu a atras atenția că, în urma conflictului din Ucraina, pentru o scurtă perioadă Comisia Europeană a acceptat amendarea țintelor de reducere a carbonului, astfel încât țările europene să poată participa la efortul de impunere de sancțiuni Federației Ruse și să reziste șantajului energetic. Pe termen lung, însă – adică 2035, 2050, 2060 – țintele fixate prin documentele europene de tranziție climatică rămân valide.

CÂTEVA CONCLUZII ALE DEZBATERILOR

Andrei Rădulescu a ținut să încheie revenind încă o dată la ideea de oportunități create de perioadele de criză prin care trecem și care trebuie inteligent valorificate și de România.

Florin Andrei și-a exprimat părerea că la nivelul guvernului încă domină confuzia în privința măsurilor ce ar trebui luate în plan fiscal; ori, în perioade de criză se iau măsuri anti-ciclice, nu pro-ciclice, adică nu se impun taxe noi mediului de afaceri, dimpotrivă acesta este încurajat și stimulat să producă. Deci principala misiune a guvernului, împreună cu BNR, este să găsească soluții pentru a duce bani în piață, stimulând investițiile și consumul.

Livia Stan și-a susținut concluzia, arătând că studiile Băncii Mondiale văd o temperare a creșterilor de prețuri al energie abia după anul 2024. În aceste condiții devine clar că și politicile guvernului, care deocamdată a intervenit pentru a compensa creșterile de prețuri al energiei, nu sunt sustenabile și trebuie găsite alte pârghii prin care să se acomodeze noile prețuri cu nevoile de dezvoltare ale economiei și cu puterea de suportabilitate a populației. Mediul de afaceri este pregătit să lucreze împreună cu guvernul în acest sens.

Filip Cârlea a revenit la ideea că piața de energie trebuie privită mult mai atent și mai serios de guvernanți. După aprilie 2023, dacă între timp guvernul și ANRE nu vin cu soluții, piața va asista din nou la creșteri necontrolate ale prețurilor la energie. ANRE nu a agreat foarte mult soluțiile guvernului de compensare a creșterilor de prețuri, dar nici nu a venit cu alte soluții, mai bune; abordarea autorității în materie va trebui rapid să se schimbe și să sprijine găsirea de soluții pentru piața de energie, așa cum se întâmplă în alte țări europene.

Rezumând, Elena Lasconi a mărturisit că se conduce după o filozofie administrativă simplă, dar care este eficientă dacă este tratată serios: “Să accesăm toți banii europeni disponibili!” Pentru a servi acest scop, echipa sa nu precupețește niciun efort și, dacă este depășită de probleme, identifică expertiză externă și o contractează, astfel încât proiectele de finanțare pe care le depune să fie eligibile și finanțabile. Iar prioritățile administrației sunt și ele clare: “Un Câmpulung aliniat la verde și digital!”, adică în pas cu vremurile și cu nevoile câmpulungenilor.