INTERVIU/ Anastasia-Elena Comărniceanu, tânăra pianista care a reprezentat Pavilionului României la EXPO Osaka 2025

Anastasia-Elena Comărniceanu este o tânără pianistă din Comuna Valea Doftanei , Județul Prahova, studentă în anul II la Facultatea de Muzică din cadrul Universității Transilvania din Brașov, care anul acesta a cântat pentru Pavilionul României la Expoziția Mondială Osaka 2025

Aceasta studiază Interpretare muzicală – pian, la clasa prof. dr. Corina Ibănescu. De-a lungul formării sale, a susținut recitaluri în spații culturale importante din țară, precum Muzeul de Artă „Ion Ionescu-Quintus”, Muzeul Memorial „B.P. Hașdeu”, Palatul Mogoșoaia, Filarmonica „Paul Constantinescu” sau Casa Mureșenilor din Brașov, precum și la Pavilionul României la Expoziția Mondială Osaka 2025.

Activitatea ei este marcată de participări la concursuri naționale și internaționale, fiind distinsă cu premii I, II și III, precum și diplome speciale de interpretare. De asemenea, a urmat numeroase masterclassuri pianistice susținute de profesori renumiți din țară și din străinătate , iar experiența sa include implicare constantă în proiecte de voluntariat cultural și leadership.

Despre Expo 2025

Expo 2025 Osaka, desfășurat între 13 aprilie și 13 octombrie pe insula artificială Yumeshima, a fost unul dintre cele mai ample evenimente mondiale ale anului, reunind peste 160 de țări și organizații internaționale. Ediția, construită în jurul temei „Designing Future Society for Our Lives”, a explorat soluții și perspective asupra societății viitorului prin trei direcții majore – „Saving Lives”, „Empowering Lives” și „Connecting Lives”.

Experiența pianistei cu Osaka

Cum ai ajuns să reprezinți România la Expoziția Mondiala de la Osaka 2025?

Cu ajutorul unui proiect care mi-a oferit o astfel de oportunitate. Mai exact, a fost realizat un parteneriat între Universitatea Transilvania, Facultatea de Muzică și Pavilionul României. Acest parteneriat a avut loc pe parcursul lunilor mai-octombrie și a presupus trimiterea mai multor grupuri de studenți, organizați în diferite formații camerale, pentru a susține micro-recitaluri zilnice în Pavilionului României. Spre bucuria mea, am avut onoarea și privilegiul de a mă număra printre studenții selectați în acest proiect.

Ce ți-a plăcut cel mai mult la Pavilionul României?

Nu cred că aș putea numi un singur lucru dar, sincer, m-a surprins implicarea și dedicarea tuturor. Faptul că indiferent câte ore petreceam cu toții acolo (  și erau destule) dorința de a oferi bucurie fiecărui grup de vizitatori și de a bifa fiecare zi ca una reușită, nu ezita să existe.

De asemenea, atmosfera caldă, ideea de colectiv și grija pe care echipa o acorda  grupurilor de studenți m-a bucurat. Chiar însăși comisarul general al Pavilionului României, domnul Ferdinand Nagy, se asigura adesea de bunăstarea noastră.

Ca o încununare a celor enumerate mai sus, este necesar de precizat și impotanța clădirii ce poartă un nume care o definește complet: „The Romanian Magic Box”.

Cum a fost să cânți la un eveniment de o asemenea amploare internațională?

Absolut impresionant!

Am profitat la maxim de aceasta oportunitatea unică și am încercat să învăț cât mai multe din ea. Am fost ca un burete ce absoarbe informații și experiențe pe care apoi să le poată converti în dezvoltarea atât profesională cât și personală.

Într-adevăr, aș minți dacă nu aș menționa că mi-a fost greu până m-am acomodat, adică primele zile, dar nu poți învăța fără a ieși din zona de confort.

Ai avut emoții înainte de recitaluri?

Da! Mereu am emoții înainte să cânt. Sigur că ele au fost gestionate pe cât am putut de bine, iar intensitatea emoțiilor negative a scăzut considerabil după perioada de acomodare. În orice caz, mi- se pare absolut esențială emoția în actul artistic. Acum, cum o gestionezi ține de experiența fiecărui individ.

De asemenea, am avut plăcerea de a interpreta alături de două colege de facultate: Mara Otvos-vioară și Carina Cataramă-Nai, iar povestea cu emoțiile se modifică puțin în acest caz. Consider că, este un lucru atât de frumos să cânți alături de cineva, să împarți aceeași energie și emoție, pe care ulterior să o transmitem  simultan către public. În acel moment se formează o conexiune ce nu o pot pune în cuvinte.

Mai mult decât atât, tot în tema emoțiilor pot povesti un moment în care într-adevăr mi-a fost dificil să îmi stăpânesc emoțiile. În data de 22.09.2025 am avut onoarea de a participa la vizita Alteței Sale Imperiale Prințesa Takamado. Alteța a explorat conceptul „Romania, Land of Tomorrow” al Pavilionului  într-un tur complet al expoziției. Fapt care rezulta și în prezentarea unui moment muzical, în care colegii mei și eu am interpretat diverse lucrări . Cu greu și cu susținerea oamenilor potriviți la momentul potrivit mi-am stăpânit emoțiile, dar pot spune că bucuria, energia și onoarea de a reprezenta muzica și țara mea într-un astfel de context au fost formatoare pentru mine!

Interacțiunea cu publicul japonez

Cum a reacționat publicul japonez la aceste micro-recitaluri?

Publicul japonez a fost unul cu adevărat peste așteptări. Bucuria lor de a participa la astfel de evenimente  era contagioasă. Mai ales modul lor de a-ți mulțumi foarte respectuos și în repetate rânduri, te făcea să te simți foarte apreciat.

De asemenea, de foarte multe ori erau curioși de repertoriul interpretat. Aproape în  fiecare grup existau oameni care veneau să ne întrebe despre acest aspect. Ba chiar, făceau poze cu noi și mai ales cu naiul. Erau  absolut fascinați de tot ce se întâmpla. Un public educat și bucuros să asculte muzică, să primească emoție!

Cum ți s-a părut modul în care România a fost percepută în cadrul Expoziției?

Extraordinar de bine!

România a făcut o treabă excepțională în cadrul Expoziției Mondiale. La Pavilionul nostru a fost întotdeauna coadă și oameni care se reîntorceau pentru experiență. Tocmai, conceptul de muzică live și workshop-uri tradiționale a adus un mare plus.

În concluzie, aș lăsa la această întrebare cifrele să vorbească:  în 184 de zile de expoziție, România a avut  peste 900.000 de vizitatori.

Ce ai învățat din această experiență?

Această experiență m-a învățat că muzica are puterea de a uni oamenii, indiferent de cultură, limbă sau distanță. Am realizat cât de important este să rămâi deschis în fața noului și să ai curajul de a ieși din zona de confort, pentru că tocmai aceste momente te formează cel mai mult. De asemenea, mi-am confirmat ideea că echipa  din spatele oricărui succes și susținerea oamenilor care cred în tine sunt extraordinar de valoroase.

Poate cel mai important lucru pe care l-am câștigat este încrederea că pot face față unor contexte de care poate înainte nu mă credeam  foarte capabilă să le gestionez. Deci, cu totul, experiența m-a maturizat atât profesional, cât și personal, și m-a motivat să îmi continui drumul cu și mai multă determinare și bucurie.

Ce mesaj ai transmite tinerilor artiști care visează să interpreteze pe scene internaționale?

Să nu ezite niciodată sa creadă că orice este posibil! Cu destulă ambiție, muncă și susținere, de multe ori visele pot deveni realitate. Să nu uite niciodată de ce au ales calea muzicii și să nu tindă spre faimă doar din egoism!

Să profite de toate oportunitățile oricât de incomode ar putea părea, fiindcă ele ne formează și ne creează conexiuni într-o lume relativ mică, cum e cea a muzicienilor. Să studieze mult, dar eficient, să aibă încredere în ei și să iubească muzica!

Așadar, pentru Anastasia, participarea la Expo 2025 Osaka a reprezentat nu doar o confirmare a talentului și maturității sale artistice, ci și un exemplu elocvent al potențialului pe care îl au tinerii din Prahova atunci când primesc sprijin și vizibilitate. Prezența ei pe scena Pavilionului României, în fața unui public internațional, a demonstrat că performanța se construiește prin perseverență, îndrumare de calitate și oportunități care să le permită tinerilor să se afirme!

Mai multe știri pe republikanews.ro.

Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.