Premierul Ilie Bolojan a avut luni o întrevede cu Andrius Kubilius – Comisar European pentru Apărare şi Spaţiu, la Bruxelles, unde a purtat discuţii despre programul SAFE şi modalităţi de aprofundare a angajamentului cu ţările din flancul estic.
Ilie Bolojan a pus accentul, în discuţiile cu comisarul european pentru Apărare şi Spaţiu, pe importanţa consolidării cooperării regionale în zona Mării Negre şi pe rolul României ca punte de legătură între statele flancului estic şi structurile europene de securitate. Premierul a subliniat necesitatea ca programul SAFE să se transforme din iniţiativă în proiect concret, cu instrumente financiare şi tehnice clare.
Ilie Bolojan și prioritățile discuției cu Andrius Kubilius
Întâlnirea a vizat, potrivit oficialilor, două direcţii principale: consolidarea capacităţilor de apărare şi dezvoltarea unor mecanisme de cooperare în sprijinul ţărilor aflate la frontiera estică a Uniunii. Ilie Bolojan a punctat că un program SAFE eficient trebuie să includă atât sprijin logistic şi exerciţii comune, cât şi parteneriate industriale care să permită transferul de tehnologie şi interoperabilitate între forţele armate.
Discuţiile au atins şi coordonarea măsurilor de descurajare, dar şi aspectele civile ale securităţii — protecţia infrastructurilor critice, pregătirea pentru gestionarea crizelor şi rezilienţa lanţurilor economice regionale. În postarea făcută pe platforma X, premierul a menţionat rolul strategic al României şi al Mării Negre în arhitectura securităţii europene.
De ce contează programul SAFE pentru România
Programul SAFE este perceput de executiv ca o oportunitate de a transforma sprijinul politico-diplomatic în capacităţi concrete: instruire, echipamente interoperabile şi proiecte comune în domeniul spaţial şi al apărării. Ilie Bolojan a subliniat că implicarea României în astfel de programe nu vizează doar creşterea securităţii naţionale, ci şi consolidarea rolului economic şi tehnologic al ţării în regiune.
Pentru guvern, rezultatul ideal al acestor negocieri este un pachet care să permită accesul firmelor româneşti la proiecte de investiţii în domeniul apărării şi spaţial, dar şi programe de formare pentru personalul militar şi civil implicat în gestionarea securităţii regionale.
Colaborare practică: paşi concreți agreați
În afară de declaraţii politice, în discuţie au fost şi paşi operaţionali: calendar de exerciţii comune, proiecte-pilot pentru interoperabilitate, mecanisme de finanţare pentru cooperarea industrială şi utilizarea capacităţilor spaţiale pentru monitorizare şi protecţie a frontierelor. Ilie Bolojan a invocat necesitatea unei agende pragmatice, cu obiective clar măsurabile, astfel încât livrabilele să poată fi urmărite şi evaluate.
Contextul mai larg al vizitei la Bruxelles
Vizita premierului face parte dintr-un set de întrevederi cu comisari europeni dedicate mai multor teme: economie, finanţe şi politici de ocupare a forţei de muncă. În dialogul cu comisarul pentru Economie s-au discutat aspecte legate de disciplina fiscală şi pregătirea României pentru ECOFIN, iar întrevederea cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Roxana Mânzatu, avea în vedere viitorul program de finanţare al UE. Însă discuţia despre SAFE a prins nota strategică a deplasării, dat fiind contextul geostrategic din regiune.
Ce ar însemna o aprofundare a angajamentului cu flancul estic
Aprofundarea angajamentului presupune, pe lângă cooperare militară, proiecte comune în domeniul energiei, infrastructurii şi securităţii cibernetice. Ilie Bolojan a arătat că această abordare multidimensională este necesară pentru a creşte rezilienţa regională: nu numai blindaje şi echipamente, ci şi infrastructuri care funcţionează în timp de criză.
Rolul României în acest context poate fi acela al unui hub logistic şi de coordonare regională, cu proiecte care să implice atât state membre UE, cât şi parteneri din proximitatea estică, sub umbrela unor mecanisme europene comune.
Mesaje pentru plan naţional şi paşi următori
Guvernul va urma, după întoarcerea de la Bruxelles, un calendar tehnic de evaluare a rezultatelor întâlnirilor şi de consultare cu partenerii naţionali din armată, industrie şi mediul academic. Ilie Bolojan a promis că paşii concreţi agreaţi vor fi transpusi într-un plan de acţiune, care va cuprinde propuneri de finanţare, participare la exerciţii şi iniţiative de transfer tehnologic.
Întâlnirile de la Bruxelles arată intenţia executivului de a combina diplomaţia cu proiecte practice, astfel încât România să poată atrage atât resurse financiare, cât şi parteneriate strategice de lungă durată.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.
