HUȚA, HUȚA CU CĂRUȚA PRIN MODROGAN ȘI ALTE ULIȚE DE PARTID – de Cristian Felea

“Aș fi vrut să îmi prezint demisia în fața colegilor mei. Nu s-a putut, doar am înregistrat-o la partid. Rolul acestei ședințe era de a discuta cu colegii cu care am pornit la drum pentru a da un suflu PNL.”

Florin Cîțu

Acest text nu este doar despre PNL, deși lovitura de modrogan care l-a debarcat pe Florin Cîțu nu era neapărat ceea ce așteptam noi, cetățenii, dinspre coaliția de guvernare; cred că erau unele chestiuni publice mai urgente care așteptau să fie rezolvate înainte de reglarea de conturi între liderii acestui partid.

Dar nici nu pot spune că m-a luat prin surprindere, pentru că Florin Cîțu și-a semnat demisia fără să o știe încă de când s-a luat în serios, crezând că merită să ocupe cel puțin până în 2024 fotoliul din care l-a răsturnat pe Ludovic Orban.

Pe scurt, cine seamănă vânt culege furtună, și asta este exact ceea ce omis să priceapă ex-liderul PNL. Nu-i bai, tot e bine dacă măcar în ultimul ceas a învățat ceva, dacă nu, să fie sănătos și pregătit să cedeze în curând și fotoliul de la Senat.

În realitate, peisajul partinic de la noi este sub presiune, iar liderii de partide, fie ei din arcul de guvernare, din opoziție sau din zona neparlamentară dar cu oarecare pretenții pentru 2024 nu știu exact cum să reacționeze, pentru că electoratul este și el în mare frământare, și nu este de mirare, cu un război sălbatic la hotare.

SUSȚINEREA ELECTORALĂ A PARTIDELOR ÎNAINTE DE INVADAREA UCRAINEI

În ianuarie 2022, “INSCOP Research” a realizat un sondaj de opinie pentru a măsura intențiile electoratului raportat la partidele noastre politice, parlamentare și neparlamentare. Dacă ne raportam în acel moment la toamna anului 2020, când au avut loc alegerile parlamentare, puteam să constatăm că:

(i) PNL și PSD s-au inversat în intențiile de vot; PNL a pierdut circa 14 procente, iar PSD a câștigat circa 5 procente din intențiile de vot;

(ii) Partidele ce susțin arcul guvernamental aveau împreună aproape 69% în toamna anului 2020, iar după ce au format coaliția de guvernare, intențiile de vot însumate au ajuns la 59%, în special datorită erodării puternice a PNL, partidul care dă premierul;

(iii) USR a scăzuse de la 15,8% la 12,5% din toamna anului 2020 și până în ianuarie 2022; dar sondajul nu a măsurat și evoluția intențiilor de vot legate de USR, în contextul în care Dacian Cioloș și-a depus mandatul și partidul este condus de un președinte interimar, în persoana lui Cătălin Drulă;

(iv) O parte din erodarea PNL se putea explica prin apariția partidului lui Ludovic Orban, “Forța Dreptei”, care a fost măsurat în ianuarie ac. cu 1,7% în intențiile de vot ale electoratului;

(v) AUR a marcase o evoluție spectaculoasă în intențiile de vot, de la 9% în toamna lui 2020 la peste 20% în ianuarie 2022.

CUM S-A MODIFICAT PEISAJUL PARTINIC DUPĂ DECLANȘAREA OSTILITĂȚILOR ÎN UCRAINA

Sursa: curs.ro/wp-content/uploads/2022/03/sondaj-martie-2022

Sondajul CURS a fost realizat în perioada 2 – 11 martie ac., pe un eșantion de 1172 respondenți, prin metoda față-în-față, la domiciliu. Marja maximă de eroare la nivelul întregului eșantion este de 3%, la un nivel de încredere de 95%.

Potrivit sondajului, PSD ar fi votat de 36%, PNL de 20% și AUR de 14%. USR a scăzut la 8% față de 10%, cât avea în ianuarie; este practic prima măsurătoare cu rezultate publicate după ce Cătălin Drulă a preluat, interimar, partidul de la Dacian Cioloș.

Așa cum am arătat, în sondajul INSCOP din ianuarie AUR avea 20,6% din opțiunile electoratului, deci a scăzut puternic, în aceeași măsură în care PNL a crescut în intențiile de vot. Comparativ cu același sondaj din ianuarie, UDMR este la același 5%.

Pe următoarele poziții se află PMP (a cărui conducere a fost preluată din nou de Eugen Tomac) și Partidul Umanist Social-Liberal, cu 4%. De această dată partidul înființat de Ludovic Orban nu mai apare explicit în sondaj, fiind sub pragul relevant de 2%.

Aproape toți respondenții, adică 99%, s-au declarat foarte îngrijorați de creșterea prețurilor la electricitate, 98% de creșterea prețurilor la alimente, iar 96% au afirmat că sunt îngrijorați de creșterea prețului gazelor. Procentul celor care s-au arătat îngrijorați de războiul din Ucraina a fost de 93%, în timp ce al celor care se tem de o extindere a conflictului în România a fost de 89%.

Sondajul a reținut însă angoasa publică și, concomitent, neîncrederea electoratului în guvernul care are cea mai puternică susținere parlamentară din vremea primelor mandate ale lui Ion Iliescu încoace. Ceea ce în sine este preocupant, mai ales în aceste vremuri grele.

Pe de altă parte sondajul AVANGARDE, comandat de PSD și dat publicității în ultimele zile ale lunii martie ac., realizat prin metoda CATI (telefonic), vine cu rezultate oarecum diferite, în special în privința intențiilor de vot pentru PNL, partenerul principal de la guvernare al PSD. Marja de eroare a acestui sondaj este puțin mai mare, adică de 3,4%.

Sursa: media.hotnews.ro/media_server1/document-2022-03-31-25468326-0-sondaj-avangarde-martie-2022

Diferența dintre cele două măsurători (CURS și AVANGARDE) este de 4% în cazul PNL, la interval de circa două săptămâni, și dincolo de marja de eroare poate reflecta un potențial mai mare de erodare general al PNL datorat exercițiului guvernării, decât în cazul PSD (despre UDMR nu are rost să facem o discuție, nu este validă).

Este greu de asemenea de apreciat doar aruncând ochii pe aceste sondaje dacă mișcarea de înlăturare a lui Florin Cîțu din funcția de președinte al PNL și previzibila alegere în funcția respectivă a lui Nicolae Ciucă – situat pe locul trei în topul popularității (34% aprecieri pozitive), înaintea lui Marcel Ciolacu (30%), Klaus Iohannis (23%), George Simion (14%), ca să nu mai vorbim de Florin Cîțu (6%) – va ajuta PNL să crească din nou în sondaje, sau dimpotrivă, erodarea va continua și-l va contamina și pe premier.

În sondajul AVANGARDE al treilea partener al guvernării, UDMR, nu figurează, fiind încadrat în categoria “sub 5%”. Ceea ce poate fi sugestiv, având în vedere comanditarul barometrului de opinie.

FRĂMÂNTĂRILE VOR CONTINUA

Turneul american al lui Florin Cîțu în Statele Unite, în calitatea sa de președinte al Senatului și în fruntea unei delegații formată din alți șase senatori – Robert Cazanciuc, Radu Oprea (PSD), Alina Gorghiu, Roberta Anastase (PNL), Ion Narcis Mircescu (USR) și Lorand Turos (UDMR) – părea să fie o încununare a mandatelor sale de lider de partid de guvernare și al doilea om în stat; în realitate s-a dovedit prilejul cel mai nimerit pentru ca în PNL să fie pus la punct planul de debarcare a sa din poziția de președinte.

Nimeni nu și-a pus problema dacă, procedând astfel, PNL ca partid de guvernare nu transmite (din nou) un semnal politic foarte dezamăgitor peste ocean, acolo unde, totuși, Florin Cîțu a avut întâlniri oficiale cu Nancy Pelosi, președintele Camerei Reprezentanților din Congres, sau cu Kevin McCarthy, liderul republicanilor din Camera Reprezentanților.

În fine, ca o mărturie pentru starea de astăzi a PNL, este grăitor și faptul că, interimar, partidul va fi condus până la congresul extraordinar din 10 aprilie ac. de un controversat baron local – Gheorghe Flutur, în calitate de președinte, respectiv de actualul ministru de interne – Lucian Bode, ca secretar general. (spotmedia.ro)

Referindu-se la mandatul curmat brusc al lui Florin Cîțu în fruntea PNL, Cătălin Drulă, președintele interimar al USR, vede paiul din ochiul adversarului și face următoarea declarație: “USR este și va rămâne singurul partid liberal care luptă pentru modernizarea României. Scena politică e din ce în ce mai limpede: de-o parte sistemul unit cleptocrat cu epoleți la putere, de cealaltă parte opoziția democratică a USR, partid pro-european, liberal.

Pentru 2024 între aceste două forțe se va da lupta. România pakistanizată, pseudo-militarizată, viktor-orbanizată (PSD-PNL) vs. România pro-europeană, occidentală, liberală (USR). Florin Cîțu ar fi avut ocazia să construiască cu noi a doua variantă, dar a ales sistemul de epoleți și baroni.” (g4media)

O declarație tipică de lider de partid aflat în opoziție, doar că nimeni nu are o memorie atât de scurtă încât să nu-și amintească cum USR (și PLUS, la acea vreme) se afla în opoziție permanentă cu Florin Cîțu chiar și atunci când au fost împreună la guvernare, totul încununându-se cu ruperea intempestivă a echipei de către USR, prin depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva propriului guvern, pe care a semnat-o împreună cu AUR.

De atunci, USR și AUR au schimbat locurile în opțiunile electoratului, ceea ce spune multe despre viziunea și eficiența managementului politic al USR. Așa că, dacă vor cu adevărat să conteze, Cătălin Drulă și ceilalți lideri USR trebuie să identifice căi de a se prezenta în ochii electoratului ca o soluție reală, inclusiv pentru vremuri grele. Cu armata rusă la frontiere, mă tem că un partid ce se vrea antisistem și care mizează totul pe retorica antiguvernamentală nu (mai) găsește puncte de aderență cu cetățeanul obișnuit.

PSD reușește cumva să rămână cu o cotă foarte bună în opțiunile electoratului, iar Marcel Ciolacu oferă o excelentă lecție de leadership colegilor săi care credeau că doar un lider de mână forte și cu un discurs conservator și naționalist – de tip Dragnea – ar putea să facă acest lucru.

Nimic mai fals, demonstrează Ciolacu, mult mai important este să simți momentul și să ai o reacție hotărâtă la momentul oportun. Așa cum a fost cazul cu Dumitru Coarnă, sindicalistul care a trecut prin meseria de polițist ca gâsca prin apă și se și vedea pe sine a fi un abil politician, atunci când a bătut în poarta Ambasadei Ruse. Doar că ambițiile sale au fost rapid taxate de Marcel Ciolacu, care l-a dat afară din partid, arătând că în mandatul său PSD nu este un sat fără câini.

Să nu uităm de UDMR, care după victoria detașată a FIDESZ și a lui Viktor Orban la alegerile parlamentare din Ungaria iese întărit în ochii electoratului propriu, un partid care are interesul de a se menține cât mai mult la guvernare, dacă se poate până în anul 2024.

UDMR va fi, astfel, aliatul natural al PSD în perspectiva alegerilor din 2024, ambele partide riscând mult mai puțin decât PNL-ul în privința erodării datorate actului de guvernare. UDMR va media deci orice neînțelegere PSD – PNL, și o va face știind bine că liberalii sunt cu spatele la zid.

În fine, ca să închei tot cu PNL, probabila alegere în funcția de președinte a lui Nicolae Ciucă, un general în rezervă care la fel ca și Victor Ponta odinioară are probleme cu plagiatul la teza sa de doctorat, poate fi cel mult o soluție pe termen scurt. Cât de scurt? Termenul dorit de liberali este 2024, când partidul poate fi preluat din nou de Klaus Iohannis. Doar că, până atunci, va curge multă apă pe Dâmbovița și multe se mai pot schimba, ba chiar în mod dramatic.