George Simion este considerat „indezirabil definitiv” în Republica Moldova până în 2028. Cererea liderului Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), partid înregistrat și la Chișinău, împotriva Inspectoratului Național pentru Migrație, a fost respinsă de către Completul Colegiului civil al Curții de Apel Chișinău, format din judecătorii Victoria Sîrbu, Veronica Negru și Angela Braga, conform informațiilor.
Simion a cerut în instanță anularea deciziei din septembrie 2023 prin care i-a fost prelungit cu încă cinci ani statutul de persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova.
Simion a cerut oprirea finanțării pentru Republica Moldova
În decembrie 2022, parlamentarul a scandalizat opinia publică după ce a cerut Guvernului de la Bucureşti să nu mai finanţeze guvernarea de la Chişinău.
În același an, Simion a încercat să intre în Republica Moldova, pentru a participa la o reuniune parlamentură. Oprit la vamă, deputatul a învinuit autoritățile moldovenești de „dublu limbaj”.
Avocatul care l-a reprezentat în instanță moldovenească pe deputatul român a menționat că Simion este și preşedinte al organizaţiei nonguvemamentale Acţiunea 2012, care pe parcursul ultimilor ani a desfăşurat mai multe activităţi în Republica Moldova.
Indezirabil din 2018
În octombrie 2018 a participat, la Chișinău, la mai multe evenimente, iar după finalizarea acestora urma să revină în România, însă în timp ce se deplasa cu automobilul spre punctul de trecere a frontierei Leuşeni-Albiţa, a fost stopat de către un echipaj de poliţie, care l-au informat că este declarată persoană indezirabilă pe un termen de 5 ani.
La 11 septembrie 2023, Inspectoratul General pentru Migrație și Azil a constatat, că în continuare există indicii că Simion ar prezenta pericol pentru securitatea națională a Republicii Moldova și a emis decizia prin care i-a prelungit cu încă 5 ani statutul de persoană indezirabilă, de la 2 octombrie 2023 până la aceeași dată a anului 2028.
Avocatul a mai meționat în fața instanței că „nu au existat şi nu există probe şi circumstanţe care ar determina organele abilitate să emită astfel de decizie”.
Instanța a conchis că reclamantul nu și-a motivat suficient cererea, exprimându-și doar dezacordul, iar „pentru a fi dispusă suspendarea executării actului administrativ contestat, solicitantul urmează a dovedi temeinicia cerinței, precum şi faptul că această cerință ar avea drept scop prevenirea unui prejudiciu ireparabil ultimului, care depășește interesul public urmărit prin emiterea actului administrativ contestat”.