ENERGIA NUCLEARĂ, O SOLUȚIE DE TRANZIȚIE – de Cristian Felea

Premierul Nicolae Ciucă, relatează HotNews, a vizitat luni (14 februarie ac.) Centrala Nuclearo-electrică de la Cernavodă – împreună cu o delegație din care au făcut parte mai mulți membri ai cabinetului, consilierul prezidențial Cosmin Marinescu și președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu – acolo unde s-a dezbătut rolul energiei nucleare în strategia energetică a României. Cu acest prilej premierul a afirmat:

“Având în vedere taxonomia recent aprobată de Comisia Europeană, care a acceptat energia nucleară ca fiind energie de tranziție, Guvernul susține proiectele de operaționalizare a unităților 3 și 4, cât și retehnologizarea unității 1. Totodată, sprijinim accelerarea proiectelor de implementare a reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni SMR, proiecte ce au fost agreate prin acordul interguvernamental România – SUA. Aceste proiecte vor contribui la independența energetică a României, în acord cu viziunea europeană de protejare a mediului și reducere a emisiilor de dioxid de carbon.”

DESPRE CE VORBIM, DE FAPT?

În martie 2019, Nuclearelectrica semna cu compania americană NuScale un memorandum de înțelegere în scopul dezvoltării, autorizării și construcției reactoarelor modulare mici -SMR, ca una din soluțiile de creștere a rezilienței energetice pe termen lung în România.

În octombrie 2020 România și Statele Unite au parafat la Washington un Acord Interguvernamental extins, care să permită cooperarea în domenii energetice importante pentru România, cum este cazul proiectului Unităților 3 și 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unității 1, dar și cooperarea pe diverse paliere în domeniul nuclear civil.

Separat de acordul menționat, România a luat act de interesul Statelor Unite de a participa la un aranjament de finanțare de 7 miliarde de dolari, pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic, prin încheierea suplimentară a unui memorandum de înțelegere cu Banca de Export-Import a SUA (EXIM-US).

Prin urmare, în ziua următoare semnării acordului interguvernamental, Ministerul Economiei, prin Virgil Popescu și EXIM-US, prin Kimberly Reed (președinte al Board-ului), în prezența fostului ambasador Adrian Zuckerman, au semnat un memorandum de înțelegere pentru respectiva componentă de finanțare de 7 miliarde de dolari care să fie direcționată spre dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic.

În iulie 2021, în marja reuniunii Inițiativei celor Trei Mări de la Sofia, ministrul energiei Virgil Popescu a avut o întâlnire de lucru cu Andrew Light, adjunct al Secretarului Energiei SUA pentru Relații internaționale, la care a participat și Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica.

Ulterior ministrul economiei a declarat că: “Am discutat detalii punctuale despre viitoarele investiții care vor fi făcute în România, în proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă, în energie regenerabilă și în sectorul energiei nucleare civile din România”. (caleaeuropeana.ro)

În fine, recent, în debutul lunii noiembrie ac., la reuniunea Conferinței ONU pentru schimbări climatice COP 26 de la Glasgow, Statele Unite au fost pregătite să facă o serie de anunțuri spectaculoase, printre care și acela de a evidenția că a decis să pună în valoare parteneriatul special pe care îl are cu România, urmând să permită un transfer tehnologic de tehnologie nucleară de ultimă generație – SMR și să finanțeze o primă astfel de investiție, adică un proiect NuScale, primul sau printre primele în afara hotarelor Statelor Unite.

Conform comunicatului dat publicității de Departamentul de Stat al Statelor Unite: “Reprezentantul Special al Președintelui SUA pe probleme climatice John Kerry și Președintele României Klaus Iohannis au anunțat intenția României de a construi primul reactor modular de mici dimensiuni american.

Prin faptul că utilizează prima această tehnologie inovatoare, ecologică, de proveniență americană, România face un pas înainte– dar totodată un salt tehnologic uriaș – pentru a promova măsurile climatice și accesul la energie curată într-o zonă esențială a Europei și în lume.”

Ar mai fi totuși de remarcat faptul că, anterior anunțului comun de la COP26, Klaus Iohannis a participat, la mijlocul lunii octombrie ac., la o întâlnire în format videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu președintele Lituaniei și premierii din Polonia, Slovacia și Slovenia, în pregătirea reuniunii Consiliului European din 21-22 octombrie de la Bruxelles.

Cu acest prilej Iohannis a atras atenția că este nevoie de o abordare pe termen mediu și lung, care să țintească problemele structurale ale sectorului energetic, dar și pe cele ale pieței comune în domeniul energiei și a insistat că securitatea energetică europeană este în strânsă legătură cu utilizarea unui mix echilibrat de tehnologii și surse energetice, precum gazul natural și energia nucleară, direcții care trebuie să orienteze politicile europene în privința Taxonomiei Energetice.

Președintele Klaus Iohannis a folosit prilejul pentru a solicita încă o dată Comisiei Europene includerea energiei nucleare și a gazului natural în Actul delegat complementar din cadrul pachetului legislativ al Taxonomiei, care să fie “prezentat cât mai curând posibil”.

În fine, joi, 4 noiembrie ac., directorul general al Nuclearelectrica și John Hopkins, CEO al NuScale, au semnat la Glasgow documentele acordului de cooperare în vederea construirii în România a unui SMR. Acordul va sta la baza demersurilor impuse de legea în vigoare pentru a autoriza noua tehnologie în România.

TEHNOLOGIA SMR A NUSCALE

Reactoarele mici, modulare proiectate de compania americană NuScale LLC, cu sediul principal în Portland, au caracteristica principală că încorporează într-un singur modul compact – cu denumirea comercială NuScale Power Module (NPM) – atât capacitățile de generare a aburului tehnologic, cât și schimbătorul de căldură.

Reactorul modular NuScale LLC. Sursa: https://www.nuscalepower.com/technology

Fiecare modul operează independent și este inclus într-o baterie de module, de la 12 mini-reactoare modulare (NPM-uri) în sus, care pot fi monitorizate dintr-o singură cameră de comandă.

În principiu, modulele vor fi fabricate de NuScale (și partenerii săi) pe teritoriul Statelor Unite (cel puțin în primă fază), după care vor fi transportate pe apă și cu alte mijloace până la locul unde vor fi asamblate în bateria de producție energetică.

Reactorul funcționează pe baza principiului circulației naturale a apei în reactor, în condițiile în care apa fierbinte de răcire se ridică spre partea superioară a vasului modulului, iar apa mai rece, gravitațional, va curge spre baza vasului modulului, pentru a răci reactorul. Circulația în vasul modulului, în circuitul primar, nu are astfel nevoie de pompe de circulație.

Apa din circuitul primar nu se amestecă cu apa (aburul) din circuitul turbinei generatorului, pentru a nu o contamina radioactiv. Apa din circuitul primar va schimba energie cu apa din circuitul turbinei în schimbătorul de căldură, transformând-o în aburul care va pune în mișcare palele turbinei.

Mai departe, tehnologia este clasică: din turbină aburul intră în răcitor, iar de acolo este pompată în circuitul secundar de circulație către modul, pentru a răci apa din partea superioară a ciclului primar și a întreține astfel circulația naturală, așa cum arătam mai sus.

În august 2020 Comisia de Reglementare Nucleară a Statelor Unite (US-NRC) a dat aprobarea finală tehnologiei SMR propusă de NuScale, după ce faza a șasea de autorizare a NPM a fost finalizată și s-a emis Raportul Final de Evaluare a Siguranței Nucleare (FSER). O lună mai târziu a fost emisă și Aprobarea Proiectului Standard al NPM, ceea ce înseamnă că se poate trece la dezvoltarea comercială a tehnologiei SMR-ului NuScale (la început pe teritoriul Statelor Unite, unde are autoritate NRC).  

Transport module SMR. Sursa: https://www.nuscalepower.com/technology/fabrication-and-assembly

Prima baterie de 12 NPM NuScale va fi construită în cadrul Proiectului Energetic Fără Emisii de Carbon (CFPP), dezvoltat de Utah Associated Municipal Power Systems, pe platforma Idaho National Laboratory. Centrala modulară din Idaho urmează să intre în probe și să fie conectată la rețea în anul 2029, iar din 2030 să intre în exploatare comercială.

COMISIA EUROPEANĂ VEDE ENERGIA NUCLEARĂ CA AVÂND ROL DE TRANZIȚIE. NU ȘI ECOLOGIȘTII

Greenpeace România a ținut să dea publicității un mesaj dur prin care acuză autoritățile române că ne pun pe toți în pericol, în condițiile în care în sine tehnologia nucleară reprezintă un pericol pentru umanitate și în niciun caz nu se califică ca o soluție pentru tranziția climatică:

“Președintele Klaus Iohannis continuă, pas cu pas, să compromită prezența României la evenimentul climatic COP26 din Glasgow. Ieri și-a exprimat susținerea pentru noi capacități nucleare în România până în 2028, după ce cu doar câteva ore mai devreme era promotor al tehnologiilor verzi.

Ne referim la ‘noile’ tehnologii nucleare americane SMR (Reactoare Modulare Mici), încă neautorizate în Europa. Niciun reactor nuclear de acest tip nu a fost construit, nici în SUA, nici într-o altă țară din lume. (…)

Energia nucleară prezintă riscuri inacceptabile pentru mediu și omenire, după cum știm deja de la Cernobîl, Fukushima și alte accidente nucleare care au distrus vieți. (…) În mod categoric, nu e o soluție pentru criza climatică. Tehnologiile bazate pe energie regenerabilă sunt mature, au un preț competitiv și trebuie să fie prioritizate pe agenda politicienilor.”

Când vine vorba, însă, despre cetățenii europeni, lucrurile nu sunt la fel de clare. La “Conferința Viitorul Europei”, de pildă, cetățenii nu au reușit să găsească un numitor comun cu privire la problema energiei nucleare, ceea ce reflectă mai mult sau mai puțin opiniile din statele membre.

După cum relatează “Ziare.com”, dezbaterea asupra energiei nucleare a dezbinat cetățenii pentru că, de exemplu, unii dintre ei au susținut că acest tip de energie nu este bun pentru mediu, în timp ce alții au susținut că este și mai rău dacă se folosește cărbune.

În general, cetățenii delegați la dezbateri nu au format o majoritate care să susțină energia nucleară, dar erau și îngrijorați, în același timp, de o creștere suplimentară a costurilor cu energia, în absența celei nucleare.

Rafael Mariano Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, a arătat în luarea sa de poziție la COP26, că: “energia nucleară furnizează mai mult de un sfert din energia curată a omenirii (…) în ultima jumătate de secol utilizarea energiei nucleare a împiedicat eliberarea în atmosferă a mai mult de 70 de giga-tone de gaze cu efect de seră”.

Cât privește tehnologia SMR, opinia mea este că poate fi cel mai bun lucru care ni se poate întâmpla în producția de energie. Aceste noi tipuri de centrale, care sunt și extrem de versatile în exploatare și nu au nevoie de atât de multă apă de răcire ca un reactor clasic, ar putea fi instalate nu doar pe Dunăre, ci și pe alte râuri interioare, pentru a rezolva astfel o mare problemă a transportatorului național Transelectrica, privind injecția echilibrată de putere în inelul de transport.

Faptul că US-NRC a aprobat tehnologia SMR a NuScale și a avizat proiectul comercial este în sine important și o garanție că nu vorbim despre un proiect riscant. La urma urmei, omenirea construiește de zeci de ani mini-reactoare care alimentează cu energie nave maritime și submarine, iar construcția unui reactor nuclear nu mai este de decenii bune o noutate.

Tehnologia SMR a NuScale va trebui, înainte de a pune în funcțiune un mini-reactor în România, să treacă și prin furcile caudine ale Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare din România și ale Comisiei Europene, conform art.41 ÷ 44 din Tratatul EURATOM.

Ne putem închipui că specialiștii europeni care vor face evaluarea proiectului NuScale nu au aceleași obiective pe care le au politicienii români și americani (poate chiar dimpotrivă). Dar sunt sigur că NuScale va face față și acestor evaluări. Iar România va fi atunci foarte bine plasată pentru a construi, cu un aport financiar american consistent, o modernă centrală nucleară bazată pe o baterie SMR.