EDITORIALUL DE LUNI. OFENSIVA ELECTORALĂ S-A DESCHIS PE TOATE FRONTURILE

“Vreau să fac o precizare după ce am văzut în ultimele zile tot felul de presupuneri privind vizita FMI și situația pensiilor. Voi fi cât se poate de categoric: recalcularea pensiilor se va întâmpla la termenul anunțat, în luna septembrie. Nu există mai multe tranșe, nu există alte variante! Ne-am asumat acest lucru și acest lucru va fi făcut la 1 septembrie. Cer ministrului de Finanțe ca zilele următoare să vină cu impactul de mărire a pensiilor între 2.000 și 3.000 de lei, știm că până în 2.000 nu se impozitează nicio pensie, să vedem impactul între 2.000 și 3.000 ca să mărim acea marjă până la 3.000 de lei fără impozitare, să vedem dacă ne permitem.”

Declarație Marcel Ciolacu, preluată de Digi24.ro

N-a început bine anul și au erupt în peisajul național știrile care dezvăluie mișcări multiple și semnificative în spectrul politic ce anticipează mutările care se vor câștigătoare electoral, fie că subiecții lor sunt coaliții de guvernare, partide de opoziție, lideri de opinie, experți, oameni de afaceri, sindicaliști sau aventurieri în căutarea afirmării glorioase. Mi-aș fi dorit să scriu un editorial despre evoluțiile din Republica Moldova – și am să o fac cât de curând – doar că temele electorale care năvălesc impetuos, înfierbântând dezbaterile autohtone, nu-mi dau de ales.

RĂSFĂȚUL SONDAJELOR

Alegătorul român, cetățean imparțial și atent observator al lumii în care trăiește, dornic de dezbateri și să verbalizeze crezurile care-l animă, este răsfățatul anului 2024, obiectul cercetării amănunțite al tuturor companiilor de sociologie aplicată care se străduiesc să-i ghicească intențiile și să le aștearnă în covoare de rapoarte amănunțite la picioarele politicienilor care fac înfrigurate calcule electorale. Pentru un an, alegătorul este rege!

Ce ne spun primele sondaje de opinie din 2024? Un sondaj INSCOP, comandat de presă, ne arată că 55% din electorat ar dori ca la Președinție să candideze un independent, în timp ce 36,1% ar prefera să fie candidatul unui partid politic. Ceea ce explică într-un fel destul de convingător de ce Mircea Geoană, care din poziția sa de secretar general al NATO nu mai este perceput ca fiind afiliat unui partid politic, conduce în sondajele care măsoară intențiile de vot pentru Cotroceni (24,5% în ianuarie ac., la peste 9 p.p. de locul doi în sondaj).

Intenții de vot la prezidențiale. Sursa: inscop.ro

Ce altceva mai vrea alegătorul român? 50,4% dintre alegători vor să voteze la Președinție un candidat de dreapta și abia 20,7% ar dori unul de stânga. 48,9% dintre alegători vor un președinte care are experiență în politică, chiar dacă este în vârstă; foarte aproape, adică 46,8% și-ar dori însă un președinte tânăr, chiar dacă nu are suficientă experiență politică. Doar 31% dintre alegători ar vota la Președinție un candidat femeie, în timp ce 53.8% dintre participanții la sondaj au răspuns spun că ar prefera un bărbat pentru funcția de președinte.

Când vine vorba de prezidențiale, sondajul INSCOP din ianuarie ac. ne arată că 75,8% dintre cei care au oferit răspunsuri la interviurile cercetării sunt siguri în proporție de cel puțin 80% că vor să voteze; dintre cei care ar participa sigur la vot 26,5% ar vota cu Mircea Geoană, 18,9% cu Marcel Ciolacu, 14% cu rusofila pusă pe scandal Diana Iovanovici Șoșoacă – 13,3% cu George Simion, un alt individ cu un comportament scandalos – 11,4% cu lipsitul de carismă general în rezervă Nicolae Ciucă, după care procentele scad sub 10%: Cătălin Drulă – 5,9%, Dacian Cioloș – 5,1% și așa mai departe.

Intenții de vot la prima rundă de alegeri – europarlamentarele. Sursa: inscop.ro   

În privința intențiilor de vot pentru prima rundă de alegeri a anului – europarlamentarele, rezultatele INSCOP indică intenții de vot pentru PSD de 29,5% (27,1% printre cei care vor participa sigur la vot); 18,8% pentru PNL (mai ridicate, 19,8% printre cei care vor participa sigur la vot); apoi în ordine, cum se observă în diagramă, urmează AUR, Alianța “Dreapta Unită”, SOS-Șoșoacă, UDMR și partidele sub 5%: Ecologiștii, PRO România, REPER etc..

Conform lui Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, compania sa “… a măsurat în premieră prezența declarată și intenția de vot pentru alegerile europarlamentare. În ceea ce privește prezența se observă un nivel declarat foarte ridicat, 50,9% de români spunând că vor merge sigur la vot, ceea ce reprezintă un procent aproape similar cu nivelul record de prezență înregistrat oficial la alegerile pentru Parlamentul European din 2019 de 51,7%.”

COMASĂRI DE RUNDE DE ALEGERI ȘI ALTE FINEȚURI POLITICE

Miercuri, 31 ianuarie ac., partidele care susțin guvernul Ciolacu au organizat ședințe de Consiliu Național ca să decidă cum va decurge cooperarea în anul 2024 la nivel local și central. Au fost mai multe subiecte în discuție, dar cele mai importante au fost cele legate de comasarea unor alegeri, de posibile candidaturi comune și de modul în care vor fi abordate – în competiție sau în alianță – alegerile pentru București.

O strângere de mână pentru șapte ani sau mai mult: Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu. Sursa: hotnews.ro

La finalul celor două consilii naționale liderii au ieșit la declarații (vezi aici):

Nicolae Ciucă, PNL: “Conducerea executivă a ​PNL a fost mandatată de Biroul Politic să negocieze în interiorul coaliției pe marginea acestui demers . E o variantă posibilă și benefică comasarea europarlamentarelor și localelor, dar există si celelalte variante în analiză. Trebuie să analizăm cea mai bună soluție pentru consolidarea democrației.”

Marcel Ciolacu, PSD: “Cu certitudine pe 9 iunie o să avem alegeri europarlamentare. Nu am luat o decizie în interiorul partidului și plus că nu putem să o luăm singuri. Cu toate că alți colegi de coaliție nu cunosc acest detaliu și această comasare. De aceea am stabilit cu toți colegii parlamentari că nu vor vota nicio modificare legislativă în acest moment în ceea ce privește comasarea alegerilor sau decalare a vreunui rând de alegeri.”

În Consiliul Național al PNL, liderii au mandatat conducerea să înceapă negocierile cu PSD. Liderul grupului PNL, Gabriel Andronache, a prezentat modificările care ar trebui aduse Codului Administrativ (eliminarea prevederii care stipulează termenul în care se poate valida mandatul aleșilor locali) pentru a face posibilă comasarea europarlamentarelor cu localele.

PNL au exclus cedarea candidaturii la prezidențiale către social-democrați, în schimb liderii săi s-au arătați dispuși să cedeze Bucureștiul PSD și să negocieze alte alianțe în teritoriu. La final Nicolae Ciucă, a anunțat că se va susține varianta comasării alegerilor europarlamentare cu locale. De asemenea, organizația PNL București, condusă de Sebastian Burduja, nu va mai susține candidatura lui Nicușor Dan la Primăria Capitalei.

Întrebat dacă PSD va cere să dea candidatul la prezidențiale, Marcel Ciolacu a răspuns: “Momentan, nu avem scenariul acesta. Singura discuție care a fost în partid a fost că, dacă se comasează vreo alegere, vrem să știm întreg calendarul convenit cu cei care pot să creeze o majoritate în Parlamentul Românei, ca să treacă modificările legislative. Nu e nedemocratic, Belgia și Irlanda tocmai au anunțat că vor avea alegeri locale odată cu alegerile europarlamentare. Nu exclud nimic. Nu s-a discutat acest lucru.” În schimb, prim-vicepreședintele PSD Sorin Grindeanu a recunoscut că așteaptă din partea partenerilor de guvernare discuții punctuale despre alianțe în teritoriu.

Mult mai discretă a fost discuția lansată între liderii PSD și PNL pe tema aplicării schemei de rotație, verificată deja la guvernare, pentru funcția de la Cotroceni. După Consiliul Național premierul Marcel Ciolacu a declarat că ideea ar merita să fie luată în considerare: “O idee foarte bună. Dar să fie pe mandat complet. Totuși, nu ne jucăm. Cred că e suficient, că am avut zece premieri în zece ani.” Klaus Iohannis, care consideră legitimă și de dorit comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale, s-a pronunțat însă împotriva ideii de a negocia o “rotativă” și pentru Cotroceni: “În ce privește ce ați numit rotația președinților, eu în continuare cred că poziția de președinte nu se joacă la masa verde și românii decid cine și când va fi președintele României.”

G4Media (vezi aici) a venit cu o altă ipoteză, și anume că negocierile între PNL și PSD se concentrează pe anunțarea unei candidaturi a lui Nicolae Ciucă pentru Cotroceni, susținută de ambele partide, și a unei candidaturi a lui Marcel Ciolacu la Primăria Generală a Capitalei, de asemenea susținută în comun.

De pe margine, Kelemen Hunor a analizat chestiunea comasării unora dintre rundele de alegeri și a declarat pentru presă (vezi aici) că din punct de vedere politic comasarea alegerilor are un sens, însă riscul generării unei degringolade administrative și de confuzie la nivelul electoratului nu trebuie minimalizat:

“Aceste trei întrebări trebuie puse: constituționalitate, legalitate și oportunitate politică. Oportunitatea politică e de discutat. Există argumente pro și argumente contra. Argumente contra, din punctul meu de vedere, cam așa putem formula: haos administrativ (…). Unii vor cheltui banii, alții nu o să facă nimic trei luni și jumătate. Deci va fi un haos administrativ, ceea ce va crea nervozitate, furie a populației înainte de parlamentare și înainte de prezidențiale. Plus, la un moment dat se va pune problema majorităților. Toată vara, până când ajungem la parlamentare sau la expirarea mandatului și preluarea noului mandat, se vor face majorități, se vor desface majorități. Deci va fi, din punctul meu de vedere, un haos administrativ și chiar politic.

Trebuie să vorbim foarte clar, printr-o astfel de mișcare poți să limitezi ascensiunea forțelor de extremă dreaptă și asta este bine din punct de vedere democratic pe termen mediu, pe termen lung, pentru că nu au aparate locale care se mobilizează. Electoratul este major. Deci nu trebuie să-ți fie teamă că electoratul nu se descurcă cu cinci buletine de vot. Totuși, suntem în secolul 21. Marea majoritate a electoratului știe, domnule, și dacă sunt împreună alegerile sau nu… cei care votează cu PSD-ul vor vota cu PSD-ul, indiferent câte buletine de voturi sunt puse la dispoziție și invers, cine votează cu PNL-ul sau cu USR sau cu UDMR etc.”.

CARTOFII FIERBINȚI

În septembrie 2021, liderii PSD și PNL împreună cu cei ai UDMR au negociat și semnat un acord pentru preluarea guvernării, ocazie cu care Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, cu medierea Cotrocenilor, au convenit un plan pentru 7 ani, prin care partidele lor să coopereze pentru a se menține la putere cel puțin până în 2028, printr-o alternanță la butoanele puterii, înființând “rotativa”, care până acum a funcționat.

Garanția menținerii echilibrului și funcționalității acordurilor dintre PNL și PSD a fost dată de Cotroceni, președintele Iohannis considerând că prin formarea acestei coaliții s-a reușit menținerea stabilității și rezilienței guvernării într-o perioadă dificilă, în care în proximitatea granițelor României se duce primul război din Europa după șapte decenii.

Klaus Iohannis de la Consiliul European în conferință de presă. Sursa: spotmedia.ro

Multe voci din opoziție, dar și din societatea civilă acuză înțelegerile dintre liderii PNL și PSD – plus UDMR, care este parte a jocului, deși Kelemen Hunor încearcă să dea impresia contrară – ca fiind o amenințare la adresa democrației, ce determină societatea să plătească un preț ridicat cauționând deficitul de democrație pentru promisiunea unei iluzorii stabilități.

Realitatea ne determină să nuanțăm foarte mult atât declarațiile de intenții ale liderilor coaliției de guvernare, care inhibă evident competiția electorală și ridică frustrări care încurajează din nefericire ascensiunea unor partide antisistem de tipul AUR și SOS-Șoșoacă – partide care exploatează nemulțumirea populară și speranțele legitime ale cetățenilor în folosul unor grupări nelegitime care se află în spatele lor -, cât și bunele intenții ale unora dintre cei care clamează deficitul de democrație de pe poziții la fel de radicale.

Cert este, una peste alta, că planurile PNL, PSD și UDMR de a continua colaborarea și a o extinde după rețeta deja verificată până undeva în orizontul anului 2034 va fi serios pusă la încercare de provocări majore – așa numiții cartofi fierbinți. Cea mai serioasă provocare ține de reechilibrarea finanțelor țării, proces care a demarat ezitant încă de la finele anului 2023.

Misiunea FMI din ianuarie 2024 a constatat că măsurile inițiate de Guvern în 2023 nu sunt suficiente pentru a aduce echilibrul între veniturile bugetare și cheltuielile statului și a formulat câteva recomandări menite să îmbunătățească colectarea veniturilor: (i) eliminarea tuturor lacunelor și scutirilor, inclusiv prin scăderea pragului la microîntreprinderi și, eventual, un impozit progresiv pe venituri; (ii) creșterea veniturilor din TVA, inclusiv prin taxarea mai multor clase de articole la cota standard; (iii) introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor și construcțiilor sau accize suplimentare la combustibilii fosili; (iv) creșterea ratei impozitării pe proprietate, dacă este posibil prin implementarea reformelor deja pregătite; (v) dezvoltarea unui mecanism pentru extinderea efectivă a poverii fiscale rezultate din reforma planificată a pensiilor.

Recomandările FMI sunt “contabilicește” raționale, dar extrem de costisitoare politic într-un an electoral. Este probabil ca, în mod limitat, unele măsuri să fie luate de Guvern, la pachet cu așteptările ce țin de reluarea creșterii economice la un nivel de 3% și peste. Dar cartoful fierbinte al reformelor fiscal bugetare va da multe bătăi de cap. Celălalt cartof fierbinte este războiul din Ucraina și lebedele negre care-l însoțesc.

“Eu, personal, nu neapărat ca militar, consider că Federația Rusă nu se va opri aici. Dacă va câștiga în Ucraina, principala țintă va fi Republica Moldova. Vom asista la tensiuni în Balcanii de Vest”, a declarat generalul Gheorghiță Vlad într-un interviu pentru Europa Liberă (vezi aici); și, mai departe: “… trebuie să avem o societate rezilientă și pentru asta trebuie să lucrăm pentru o industrie corespunzătoare să ducă un efort de război. Trebuie să discutăm de o politică de combatere a dezinformării. Trebuie să discutăm de o politică de pregătire a populației și aici pot să menționez că Ministerul Apărării Naționale are un proiect de lege, proiectul de modificare a Legii 446 privind pregătirea populației pentru apărare, în care de ani – zic, destul de buni – încercăm să schimbăm acest sistem un pic.”

Acest interviu a ridicat o problemă de care societatea noastră se ferește, ca și cum războiul din Ucraina nu ar exista, ca și cum NATO ar avea datoria să ne apere înainte de a reflecta noi dacă nu cumva apărarea patriei este datoria noastră înainte de toate. Nicolae Ciucă a considerat că generalul Gheorghiță Vlad are dreptate să ridice problema pregătirii țării pentru un eventual război în care ar putea fi atrasă. În fond, Polonia, Țările Baltice, Germania, Marea Britanie, ca să dau doar câteva exemple, dezbat foarte serios în societățile lor această chestiune.

În schimb, premierul Marcel Ciolacu nu vrea să preia acest cartof fierbinte care, consideră domnia sa, aduce cu sine riscuri într-un an electoral: “Haideți să stăm liniștiți că România nu va intra în niciun război, Chiar dacă este an electoral, cred că trebuie să fie o linie roșie cu anumite lucruri cu care ne jucăm și cu care nu ne jucăm” (vezi aici).

Dar cel mai neașteptat eveniment – tot cartof fierbinte – este anunțul că în această săptămână Curtea de Arbitraj Internațională de pe lângă Banca Mondială va emite hotărârea care dă câștig de cauză companiei Gabriel Resources în disputa comercială cu statul român. Pretențiile companiei australiene față de statul român se ridică la circa 2 miliarde de dolari.

Ce va face guvernul în aceste condiții? În mod normal va trebui să negocieze o soluție, alta decât o plata efectivă și să prevină blocarea conturilor Ministerului de Finanțe (s-a întâmplat în litigiul cu frații Micula). Economica.net (vezi aici) a calculat ce ar putea face statul nostru cu acești bani: metroul de la Cluj, cu tot cu dotarea cu trenuri, două loturi de autostradă pe secțiunea Sibiu – Pitești sau drumul expres Arad – Oradea. Uite așa, lipsa de viziune a guvernului Victor Ponta este decontată peste ani de guvernul Marcel Ciolacu.

LOCALE

Așa cum explicam, miza alegerilor locale i-a preocupat pe liderii coaliției de guvernare, așa că în Consiliile Naționale de săptămâna trecută chestiunea alianțelor din teritoriu și țintele electorale urmărite au avut un loc central în dezbateri. Evident, pe primul loc problema Primăriei Generale a Capitalei, care s-a dovedit și cu alte ocazii o excelentă trambulină politică pentru un candidat ambițios care-și dorește să candideze pentru Cotroceni sau să primească mandatul de a forma un guvern.

Încă dinainte de Consiliul Național, președintele PNL București, Sebastian Burduja (ministru al energiei) a anunțat că organizația pe care o conduce nu îl va mai susține pe Nicușor Dan pentru un nou mandat și că este personal interesat să candideze pentru fotoliul de primar general.

La Consiliul Național a venit și anunțul oficial, deși nu este deloc clar dacă Nicușor Dan nu mai este susținut pentru că PNL l-ar vrea pe Burduja sau că actualul ministru al energiei este doar un iepure fals, urmând ca PNL – PSD să dea lovitura anunțând candidatura lui Marcel Ciolacu la Primăria Capitalei, pentru ca Sebastian Burduja să primească după alegeri de la Cotroceni mandatul de formare a unui guvern PSD – PNL – UDMR până în 2026.

Nicușor Dan nu mai intră în calculele lui Nicolae Ciucă. Sursa: hotnews.ro

Ce este cert, nici PSD nu a anunțat un candidat pentru București, cu toate că Gabriela Firea se considera cea îndreptățită să fie desemnată candidat la Primăria Generală și a încercat la Consiliul Național să obțină o promisiune. Nu a primit-o și a declarat (vezi aici): “Eu am propus azi alegeri preliminare. Mă consider ‘candidat la candidatură’ și nu este comod să fii ‘candidat deocamdată’. Sunt candidat la candidatură.”

Până una, alta chestiunea alianțelor din teritoriu și colaborarea partidelor din coaliția de guvernare la nivel local se dovedește o piatră grea de încercare, complicată de ambițiile baronilor locali ai celor două partide de a face mutările pe care le consideră decisive.

Unele ambiții sau neglijențe ale baronilor care se cred prea siguri de poziția lor ajung să fie moderate pe nepusă masă de incursiuni judiciare spectaculoase, care te fac să-ți pui întrebarea cu ce efecte generale se lasă astfel de acțiuni derulate cu doar câteva luni înainte de alegerile propriu-zise și dacă ele ușurează sau nu treaba liderilor de la centru.

Cu o săptămână în urmă DNA a tras pe linie moartă doi baroni locali, unul cu greutate specifică mare în PNL – Iulian Dumitrescu, președintele Consiliului Județean Prahova, acuzat că a încasat o mită de 16 milioane de lei, celălalt în PSD, mai puțin greu, dar nu de neglijat (vezi aici) – Cosmin Andrei, primarul municipiului Botoșani, acuzat că a manipulat un concurs de angajare în primărie, pentru a favoriza o persoană apropiată (vezi aici).

Se schimbă lovituri sub centură, se bate cu pumnul în masă, lideri vechi își pierd influența canibalizați de alții în ascensiune, se întrevăd caii de bătaie ai campaniei electorale, dar și mizele uriașe pe care pariază Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă; cu alte cuvinte începutul de an 2024 al democrației noastre este plin de efervescență și încă este loc destul pentru noi energii, proiecte îndrăznețe și lebede negre.

Și așa trebuie să fie, acesta este motivul pentru care democrația este cel mai bun sistem politic inventat, chiar dacă nu este nici pe departe perfect, pentru că, în fond, nici noi oamenii nu suntem perfecți. Să nu uităm acest lucru!