„Credem că Marea Neagră are un potențial semnificativ pentru producția de gaze naturale, iar Neptun Deep este un proiect strategic pentru OMV Petrom și pentru România. Este în centrul Strategiei noastre 2030 și va avea un rol esențial pentru securitatea energetică a României. Plănuim decizia finală de investiție pentru jumătatea anului 2023, producția urmând să înceapă în anul 2027.”
Christina Verchere, CEO OMV Petrom
Conform datelor publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, sunt estimate pentru anul 2023: o producție internă de gaze naturale de 7,61 milioane tep (în creştere cu 2,1% față de 2022) și importuri de 2,185 milioane tep (în scădere cu 6,2%). Adică în anul 2023 estimăm că va trebui să importăm 22,3% din gazele naturale de care avem nevoie, ceea ce înseamnă dependență de importuri oricum am formula concluzia.
România și Republica Moldova evaluează propuneri comune de proiecte pentru interconectarea rețelelor de gaze naturale și energie electrică din cele două țări vecine, sens în care s-a elaborat un draft de Memorandum de înțelegere.
Mass Global Energy Rom – o companie înființată în martie 2022 în România de omul de afaceri iordanian Ahmad Ismail Saleh – și-a adjudecat la licitație în august anul trecut activele fostei termocentrale Mintia din cadrul Complexul Energetic Hunedoara. În septembrie 2022, reprezentanții Mass Global Energy Rom au avut o primă rundă de discuții cu oficialii Transgaz și și-au formulat solicitările: un necesar de 2,5 miliarde mc gaze naturale anual, pentru a alimenta o termocentrală de 1700 MW.
Trecând în revistă cele două exemple anterioare, rezultă că în 2027 România trebuie să satisfacă din producția proprie sau din import alte circa 3,5 miliarde de mc de gaze naturale, peste consumul actual. Nu sunt multe variante. Producție onshore Romgaz posibil crescută cu 0,8 – 1 miliard mc și – eterna mare speranță – cele 6 sau 7 miliarde mc de gaze pe care asocierea OMV Petrom – Romgaz ar urma să o extragă din zăcământul „Neptun Deep”.
Dar cum în Marea Neagră certă la această oră este doar producția BSOG din zăcămintele de mică adâncime „Ana” și „Doina” (perimetrul XV Midia) și vechile zăcăminte de mică adâncime ale OMV Petrom, a căror exploatare a început în anul 1987, pare că dorim să creștem foarte mult dependența de livrările din Azerbaidjan, dar și că vindem în același timp pielea ursului din pădure cu zăcământul „Neptun Deep”.
O ISTORIE CARE NE DUCE CU GÂNDUL LA LECȚII PROBABIL NEÎNVĂȚATE
În primăvara anului 2015, Rainer Seele a fost desemnat să preia jobul de CEO al OMV Grup. OMV Grup este deținut în proporție de peste 30% de statul austriac, prin compania de acțiuni Österreichische Beteiligungs – ÖBAG, care are primul și cel mai greu cuvânt de spus în angajarea unui CEO. La acel moment managerul german de 54 de ani Rainer Seele era CEO al Wintershall Holding și președinte al Camerei de Comerț Rusia – Germania.
Germanul Rainer Seele a fost preferat pentru că promitea statului austriac să îi aducă profituri importante din afaceri cu rușii, ceea ce i-a încântat pe cei de la ÖBAG, mai ales după ce se despărțiseră „dezamăgiți” de fostul CEO, Gerhard Roiss, al cărui plan de investiții nu a dat „randamentul scontat”.
Gerhard Roiss. Sursa: Wikimedia Commons
Odată instalat în biroul său de la Viena, Rainer Seele a demarat planul de integrare deplină al OMV Grup în rețeaua complicată de afaceri cu Rusia: zăcăminte arctice de gaze, Nord Stream 2 etc. Din acea sferă înaltă în care se afla, Rainer Seele nu credea, de exemplu, că merită să investească în divizia din România a holdingului, iar chestiunea asocierii OMV Petrom cu ExxonMobil din 2008, pentru deschiderea zăcământului Neptun Deep din zona economică extinsă a României în Marea Neagră, i se părea o pierdere de bani.
Lui Seele i-a picat mănușă enervarea lui Liviu Dragnea, care a decis să pedepsească cele două companii modificând prevederile proiectului legii offshore, pentru că i-a oferit pretextul ideal să pună pe hold proiectul Neptun Deep.
Apoi a venit februarie 2022 și Vladimir Putin – care în septembrie 2018 l-a decorat pe Rainer Seele cu „Ordinul Prieteniei” și i-a făcut cinstea de a-l numi prieten personal – a dat ordinul ca armata rusă să invadeze Ucraina.
Brusc, austriecii s-au trezit față în față cu consecințele modului hazardat în care Rainer Seele pariase la OMV Grup totul pe o singură carte: rușii. Consiliul de Supraveghere al OMV a demarat de urgență o investigație privind neglijențele sale în jobul de CEO; formal investigația s-a axat pe trei puncte: (i) posibile încălcări ale obligațiilor ar fi putut proveni dintr-un acord suplimentar cu un director al grupului OMV, (ii) un acord de sponsorizare cu clubul de fotbal Zenit Sankt Petersburg și (iii) un acord adiționat de furnizare de gaze cu Gazprom Export.
În vara anului 2022, rezultatele investigației, dar și negocierile de despărțire cu Rainer Seele erau finalizate. Consiliul de Supraveghere a parcurs materialele și a decis să dea publicității următoarea concluzie, prin vocea președintelui Mark Garett: Consiliul de Supraveghere urmează recomandarea experților juridici și, așa cum stau lucrurile astăzi, nu va iniția acțiuni în justiție, dar va propune viitoarei Adunări Generale Anuale ca fostul Președinte al Directoratului să fie eliberat din funcție.
Și partidul de guvernământ de la Viena – ÖVP – a inițiat în toamna anului trecut o investigație parlamentară asupra riscurilor care planează asupra OMV Grup, după ce a fost plasat de Rainer Seele în poziția de remorcă a rușilor, și l-a convocat la audieri și pe fostul CEO, Gerhard Roiss, care a declarat, printre altele:
Strategia sa la OMV Grup se axase pe achiziția de gaze din Norvegia și a evitat un angajament extins în relații comerciale cu Rusia, însă, după ce a părăsit postul, succesorul său, Rainer Seele, a respins această strategie. Ca urmare, OMV nu a construit nicio strategie alternativă de asigurare a aprovizionării cu gaze, fiind dependentă de Rusia.
ÎNTOARCERE PE MALURILE DÂMBOVIȚEI, ÎN „SLOW MOTION”
Zăcământul „Neptun Deep” se întinde pe o suprafață de aproximativ 7.500 kmp cu adâncimi ale apei care variază între 100 și 1.700 metri. În anul 2012, Domino-1, prima sondă de explorare în ape de mare adâncime din România, a confirmat existența unui zăcământ de gaze naturale. În ianuarie 2016, s-a încheiat cu succes a doua campanie de foraj de explorare în apele de mare adâncime din zona românească a Mării Negre, cu șapte sonde săpate. Majoritatea dintre ele au descoperit acumulări de gaze naturale.
De atunci până astăzi au trecut 7 ani. Peste 1,5 miliarde de dolari au fost investiți în explorare și evaluare în blocul Neptun între 2008 și 2016. Activitățile de explorare au inclus și două campanii de achiziție de date 3D precum și două campanii de foraj de explorare, cu opt sonde de explorare și evaluare forate.
Încă din anul 2008 au început primele discuții pe tema emiterii unei legi care să reglementeze activitățile de extracție offshore, dar primele drafturi ale proiectului de lege au fost redactate abia 5 ani mai târziu, în anul 2013. Ținta asumată la acel moment era ca legea să treacă prin Parlament și să fie promulgată până în anul 2016.
Dezbaterile pe marginea legii, dar și multe poziții asumate public de diverși observatori, comentatori sau chiar experți au abordat tematica mai ales în cheie populistă, culminând cu supărările lui Liviu Dragnea, după marile proteste din prima parte a anului 2017, pe care fostul lider PSD le-a pus pe seama intereselor concernelor multinaționale, care ar fi finanțat protestatarii ieșiți în stradă.
Sevil Shhaideh. Sursa: Wikimedia Commons
În octombrie 2017, Liviu Dragnea o impune, la început provizoriu, pe Sevil Shhaideh (care fusese și propunerea sa pentru funcția de premier, respinsă însă de Palatul Cotroceni) în Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom, apoi pentru un mandat întreg din aprilie 2018. La începutul anului 2018 proiectul legii offshore trecea de Senat într-o formulă oarecum echilibrată.
Ajunsă la Camera Deputaților, însă, legea a încăput pe mâinile pricepute ale lui Iulian Iancu (astăzi numit pentru o sinecură de consolare la ANRE, în Comitetul de Reglementare, cu leafă bună) și, după mai multe amânări, a ajuns la promulgare într-o formă care le impunea petroliștilor o serie de obligații de piață și fiscale destul de dure, plus o lipsă de predictibilitate.
Această apreciere nu-mi aparține doar mie, ci legislatorilor care au decis ulterior modificarea formei adoptate în 2018 a Legii 256, care pedepsea investitorii, așa cum și-a dorit Liviu Dragnea. Din păcate, în 2019, ExxonMobil a decis să renunțe la acordul pentru exploatarea „Neptun Deep” și (deși s-au vehiculat public tot felul de motive pentru această decizie a concernului american, care nu a dat prea multe explicații publice) realitatea certă este că a cântărit foarte greu ostilitatea guvernării de la București față de titularii proiectului.
Abia în mai 2022 liderii actualei coaliții de guvernare au decis modificarea legii offshore, pentru a restabili condițiile în care investitorii să fie stimulați să revadă calculele privind decizia de exploatare comercială a zăcământului, și asta doar pentru că la ușa noastră era deja de trei luni război, declanșat de Rusia lui Putin, iar energia era una din armele pe care le folosea atât împotriva statului invadat Ucraina, cât și împotriva Europei.
Revăzând această desfășurare a evenimentelor, mă tem că între anii 2016 și 2022 guvernanții de la București au făcut erori similare celor pe care omologii lor de la Viena le-au făcut între anii 2015 și 2022, mizând pe calul troian Rainer Seele, care ne-au costat și încă ne costă menținerea dependenței față de importuri.
O NOUĂ ASOCIERE PENTRU MAREA NEAGRĂ, ACELEAȘI INCERTITUDINI
Partidul AUR și-a făcut public deunăzi programul de guvernare, un document în care evocă naționalizarea unor companii, inclusiv a pachetului de acțiuni deținut de OMV Grup la OMV Petrom: Pachetele majoritate de acțiuni OMV-Petrom și ale altor companii strategice vor fi recuperate treptat, prin intermediul unor despăgubiri corecte, după ce se va verifica îndeplinirea tuturor obligaților contractuale, inclusiv a celor de vânzare.
După ce s-a reușit cu mare dificultate anul trecut revizuirea Legii 256, în decembrie 2022 Guvernul e emis pe fondul sărbătorilor de iarnă Ordonanța 186, care instituia o taxă de 60% aplicată pe diferența de profit între anul 2022 și media profitului anilor 2018-2021 drept contribuție de solidaritate. Atât OMV Petrom cât și Romgaz – companii asociate pentru dezvoltarea proiectului „Neptun Deep” – ar fi urmat să vireze bugetului de stat ca venituri fonduri importante, diminuând astfel resursele cu care ar putea finanța investiția în exploatarea gazelor din Marea Neagră.
Foamea bugetului este mare, pe măsura populismului afișat de partidele din coaliția de guvernare, și doar intervenția Palatului Cotroceni a mai limitat daunele, prin retrimiterea legii în Parlament. În cele din urmă, în 12 mai ac., forma finală a Legii 119, prin care s-a aprobat Ordonanța 186 din 2022, a fost publicată în Monitorul Oficial într-o variantă care reduce de circa 3 ori valoarea contribuției pe care vor trebui să o achite OMV Petrom și Romgaz. Ambele companii au anunțat că se vor conforma.
OMV Petrom a anunțat că decizia finală de trecere la exploatarea comercială a zăcământului „Neptun Deep” va fi luată la jumătatea anului 2023. Pe de altă parte, compania de proiect Romgaz Black Sea Ltd. anunță că a bugetat pentru anul 2023 un program de investiții total aprobat în valoare de 736.199 mii lei, din care suma de 599.943 mii lei este aprobată ca buget contingent, depinzând de decizia finală de investiție. Ce nu știm încă este dacă vom avea o decizie la mijlocul acestui an sau măcar în acest an, ori dacă asocierea celor două companii o va amâna încă o dată, eventual pentru anul 2024.
Așa că nu ne rămâne decât să punem pe masă certitudinile de acum, doar că nu avem prea multe: o listă scurtă de reorganizări, formalități, proceduri și „declarații ceremoniale”; anumite documente depuse pe la autorități și câteva aprobări date. Practic, luând în calcul obiectivul major final, nu avem mare lucru.
Tranzacția dintre Romgaz și ExxonMobil pentru achiziția ExxonMobil Exploration and Production Ltd. înregistrată în Bahamas a fost finalizată (abia) în vara anului trecut (trei ani după anunțul companiei americane privind retragerea din acord). Cu câteva luni înainte de finalizarea acestei tranzacții, Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom declara:
Semnarea declarației pentru rezervarea de capacitate de transport gaze: Christina Verchere, Ion Sterian, Răzvan Popescu. Sursa: gov.ro
Înainte de decizia finală de investiție, mai sunt câteva etape. În primul rând, încheierea tranzacției dintre Romgaz și ExxonMobil pentru preluarea participației în cadrul Neptun Deep. În al doilea rând, așteptăm finalizarea procesului legislativ pentru amendarea Legii Offshore. Este crucial ca varianta finală a legii să asigure o stabilitate puternică, să garanteze mecanisme pentru o piață liberă și un cadrul fiscal și de reglementare stabil. Ulterior, putem începe analiza economică a proiectului. Dacă modificările potrivite la Legea Offshore vor intra în vigoare până la finalul acestei sesiuni parlamentare, cu prevederi care să încurajeze valorificarea gazelor din Marea Neagră, estimăm că putem ajunge la o decizie finală de investiție în prima jumătate a anului 2023.
Ne aflăm în pragul deciziei finale de investiție. Acest moment a fost pregătit de următoarele etape:
•OMV Petrom și Romgaz au depus la Agenția Națională pentru Resurse Minerale în decembrie 2022 declarația oficială privind comercialitatea zăcămintelor descoperite în perimetrul Neptun Deep, necesară pentru a face trecerea de la stadiul de explorare la cel de exploatare a concesiunii și care constituie etapă premergătoare înaintea deciziei finale de investiție;
•Declarația de descoperire comercială privind zăcămintele de gaze naturale de pe perimetrul offshore „Neptun Deep” din Marea Neagră a fost confirmată de Agenția Națională pentru Resurse Minerale în februarie 2023;
•În martie 2023, cei trei CEO ai Transgaz, OMV-Petrom și Romgaz au semnat declarația ceremonială privind încheierea contractelor de transport al gazelor naturale.
CÂND D.N.A. ÎNTREABĂ, PÂNĂ LA URMĂ CINEVA VA RĂSPUNDE
De ce este pernicios să găsești ideea de naționalizare în programul unui partid politic naționalist și populist cum este AUR? La urma urmei, s-ar putea spune, și alte guverne din Europa fac la fel. Nu mai departe de anul trecut, guvernul francez a decis să naționalizeze integral Électricité de France (EdF), o companie energetică simbol nu numai pentru Franța, ci și pentru Europa. La noi de ce nu s-ar putea face la fel cu OMV Petrom sau companiile de distribuție de energie electrică și gaze naturale?
Primul răspuns pe care l-aș da, ca să-mi susțin ideea, este că propunerea apare în programul politic a unui partid ca AUR, care mobilizează în sprijinul ideilor comasate în documentul său personaje extrem de controversate din politica românească a ultimelor decenii: Mircea Diaconu, Norica Nicolai, Petrișor Peiu, Gheorghe Piperea – ca să dau doar câteva nume dintre cele vehiculate în presă -, care înțeleg eu că ar garanta soliditatea și fezabilitatea propunerilor din respectivul program.
Guvernul francez a decis să răscumpere acțiunile EdF pentru a o recapitaliza, în condițiile în care compania are pierderi și a pus pe masă un program de reechilibrare și de investiții masive în refacerea capacităților de producție; ori, în cazurile vizate de AUR, naționalizarea ar ținti companii profitabile și pachete de acțiuni deținute de companii străine (europene) – adică motivul nu ar fi unul economic, ci ideologic (cu certă încărcătură populistă).
Ori – dacă ne întoarcem la planurile AUR – întrebarea este de ce am vrea să naționalizăm companii profitabile? Ca să le aducem în sapă de lemn, așa cum se întâmpla înainte de privatizarea lor? Sau cum încă se mai întâmplă acolo unde statul este acționar majoritar (vezi articolul publicat recent de Cosmin Gabriel Păcuraru la Contributors)?
În data de 15 mai ac., prin hotărârea 55 a Consiliului de Administrație al Romgaz, Răzvan Popescu, Aristotel Jude și Gabriela Trâmbițaș sunt numiți în funcții pentru noi mandate de 4 ani. A doua zi, presa vuiește: DNA a cerut Romgaz documentele privind achiziția ExxonMobil Exploration and Production Ltd., care a devenit ulterior Romgaz Black Sea Ltd., în asocierea pentru exploatarea zăcământului „Neptun Deep”.
Adevărul este că – așa cum bine observă Cosmin Gabriel Păcuraru -, dacă aș fi procuror DNA și aș avea în sertar o mapă cu documente privind Romgaz Black Sea Ltd. și aș decide că trebuie să înregistrez formal o lucrare pentru a investiga speța, după care aș face oficial o cerere de furnizare de documente companiei Romgaz având totuși anumite rețineri privind finalitatea demersului meu, apariția hotărârii 55 a Consiliului de Administrație m-ar liniști complet: da, sunt pe drumul cel bun!
Evident, conducerea actuală a Romgaz va ajunge la un moment dat să se victimizeze: nu suntem lăsați de DNA să lucrăm la prețiosul proiect Neptun Deep, care și așa a întârziat prea mult… etc. Cunoaștem, am mai văzut astfel de situații în trecut și nu o dată. În realitate, proiectul trenează pentru că avem politicieni ca Liviu Dragnea, partide ca AUR și manageri în companiile de stat ca cei de astăzi. Lor trebuie să le mulțumim că, deși am început în urmă cu 15 ani demersurile pentru „Neptun Deep”, adică cu 12 ani înaintea Turciei, noi suntem tot în stadiul genunchiu’ broaștei, iar turcii aduc deja gazele la țărm.