EDITORIALUL DE LUNI. ECOSISTEMUL IT: TEHNOLOGIE, DIGITALIZARE, INTELIGENȚĂ ARTIFICIALĂ VERSUS LOCURILE NOASTRE DE MUNCĂ

“Eu, ca președinte al ANAF, îmi doresc ca niciodată un contribuabil să nu mai vină la sediul nostru. Avem din păcate aceleași ghișee comuniste, la care se apleacă contribuabilul… lucrurile astea nu trebuie să se mai întâmple. Poți discuta toate aceste lucruri în sistem online și ne pregătim să facem acest lucru.”

Lucian Heiuș, președintele ANAF

Deunăzi Curs de Guvernare a provocat dezbateri intense pe tema ecosistemului IT de la noi, care au atins cam tot toată problematica în materie, cu spinoasele chestiuni ce țin afișul zilei: digitalizarea societății și inteligența artificială. Vorbitorii au fost de prim rang: Varujan Pambuccian, care de-o viață întreagă se ocupă în Parlament de aceste chestiuni la Comisia pentru știință și tehnologie, Lucian Heiuș, președintele ANAF, care a vorbit despre digitalizarea Fiscului, dar și reprezentanții antreprenoriatului și mediului de afaceri: Achilleas Kanaris – AmCham; Mihai Matei – Patronatul din industria de software; Elisabeta Moraru – Google; Andra Tănase – Transilvania IT Cluster; Marius Hărătău – Factori 4.0 sau Radu Postolache – Qualysoft.

Înainte să trec la analiza temelor de dezbatere, m-am gândit: de fapt care este temerea noastră cea mai mare legată de progresul din IT&C? Ce ne sperie cel mai tare și nu la modul abstract, ci imediat? Și cred că răspunsul este simplu: ne temem că vom fi înlocuiți de mașini pur și simplu – vor gândi în locul nostru, vor fi mai eficiente decât noi, ne vor da deoparte pur și simplu pentru că vor face totul mai bine, perfect chiar.

TEAMA ESTE PRINCIPALUL NOSTRU INAMIC, DAR NU VA OPRI PROGRESUL

Frica de progresul tehnologiilor digitale nu este una naturală, ci ne este indusă din diverse zone ale societății, din diverse motive, dar nu este aici nimic nou. În toată istoria umanității progresul tehnologic și de cunoaștere a provocat mai întâi teamă și respingere: mașina cu aburi, automobilul, trenul, primele calculatoare și așa mai departe.  

Robotul umanoid Sophia. Sursa: Wikipedia

Acum ni se spune că ne vom locurile de muncă, pentru că tehnologiile robotizate și inteligența artificială vor fi considerate mai eficiente și aducătoare de costuri de producție mai mici. Sau că inteligența artificială ne va controla intimitatea și ne va evacua de acolo, ca în scrierile distopice ale lui Aldous Huxley, George Orwell sau că se va emancipa de umanitate, ca la Philip K. Dick.

Un raport din martie 2023 de la Goldman Sachs a estimat că inteligența artificială capabilă să genereze conținut ar putea face un sfert din toată munca realizată în prezent de oameni; în Uniunea Europeană și SUA 300 de milioane de locuri de muncă ar putea fi pierdute din cauza automatizării, arată raportul în cauză.

Martin Ford, autorul cărții Rule of the Robots: How Artificial Intelligence Will Transform Everything, există încă lucruri de care inteligența artificială nu este capabilă, sarcini care includ calități foarte umane, cum ar fi inteligența emoțională și gândirea creativă: Cred că, în general, există trei categorii care vor fi relativ izolate în viitorul apropiat. Primul ar fi locurile de muncă ce sunt cu adevărat creative: nu lucrezi cu formule, ci vii cu adevărat cu idei noi sau construiești ceva nou. A doua categorie sunt locurile de muncă ce necesită relații interpersonale sofisticate – asistente, consultanți de afaceri și jurnaliști de investigație. A treia zonă sigură sunt locurile de muncă care necesită multă dexteritate și capacitate de rezolvare a problemelor în medii imprevizibile- electricieni, instalatori, sudori și altele asemenea intră aici. (Adevărul.ro)

Psihologul Mihai Copăceanu, intervievat de Adevărul, explică: Inteligența artificială va avea impact asupra carierei milioanelor de oameni la nivel mondial. În primul rând, costurile, apoi eficientizarea muncii, productivitatea și în final eliminarea erorii umane sunt câteva din principalele motive pentru care orice manager nu va ezita să înlocuiască zeci de angajați cu o mașinărie. Sunt estimări care arată că, la nivel global, sute de milioane de locuri de muncă vor fi înlocuite. Dar acest lucru nu trebuie să ne sperie, să ne descurajeze sau să ne deprime, ci să ne facă să devenim mult mai flexibili în gândire și în dobândirea unor abilități și competențe și, desigur, mult mai productivi și competitivi. Desigur că unele joburi vor fi înlocuite, dar totodată vor apărea noi joburi. Cred că tehnologia va avea un impact puternic asupra economiei în primul rând, dar și asupra multor sectoare de activitate de la simplele joburi care nu necesită calificare până la cele mai complexe.

Fondo per la Repubblica Digitale (FRD), înființat în 2021 de guvernul de la Roma pentru a stimula competențele digitale ale italienilor, confirmă că din statisticile de acre dispune, 54% dintre cei cu vârsta între 16 și 74 de ani nu au competențe digitale de bază, comparativ cu o medie de 46% în Uniunea Europeană. O gamă largă de locuri de muncă ar putea fi amenințate din cauza automatizării, evaluează FRD, în sectoare precum transporturile și logistica, suportul de birou și administrația, producția, serviciile și sectorul retail.

Și ce face Italia în aceste condiții? Alocă bani pentru a îmbunătăți abilitățile șomerilor, precum și a acelor lucrători ale căror locuri de muncă ar putea fi cele mai periclitate din cauza progresului automatizării și inteligenței artificiale. Finanțarea pentru îmbunătățirea formării lucrătorilor va fi alocată în două moduri: (i) stimularea competențelor celor ale căror locuri de muncă sunt expuse riscului ridicat de a fi înlocuite din cauza automatizării și inovației tehnologice și (ii) pentru a ajuta șomerii și persoanele inactive din punct de vedere economic să dezvolte competențe digitale care le-ar îmbunătăți șansele de a (re)intra pe piața muncii. (Profit.ro)

CUM STAU LUCRURILE PE LA NOI: ECOSISTEMUL IT&C ROMÂNESC
Mă întorc la conferința Curs de Guvernare, acolo unde mai multe din problemele și temele ce provoacă temerile noastre au fost luate în discuție. Încep analiza cu Varujan Pambuccian, care a evocat multe aspecte de interes, făcând un inventar a ceea ce are nevoie, ce se face și ce nu se face în materie de IT&C la noi, de ce avem nevoie de digitalizare și de ce nu trebuie să ne temem de inteligența artificială ca de drobul de sare.

Deputatul Varujan Pambuccian la conferința Monitorul digitalizării organizată de Curs de Guvernare. Sursa: captură de ecran

În momentul de față, o națiune care nu excelează într-un domeniu de știință și tehnologie are șanse foarte mici să însemne ceva, explică Varujan Pambuccian. În ceea ce privește tehnologia informațiilor, eu am trăit istoria domeniului, de 40 de ani. Lucrurile s-au schimbat radical. IT-ul a plecat cu mulți ani în urmă ca un domeniu aproape științific și a ajuns, cum era firesc, în zona utilității. Azi, IT&C sunt utilități, trebuie să înțelegem asta și să abordăm lucrurile corect.

Asta presupune și o altfel de abordare, care să nu fie una de tip marketing  politic, ci una de tip back-office, construit solid. Nu știu dacă suntem pregătiți pentru asta, nu cred. Nu cred că putem face trecerea de la felul în care a evoluat industria de IT, care din ce în ce mai mult s-a dus către mirajul lohn-ului, la fel ca întreaga industrie IT din Europa de Est. Nu doar noi suntem în situația asta, să vindem forță de muncă. Asta te face ca, la un moment dat, să nu mai poți să elaborezi, să abordezi proiecte mari.

Inteligența artificială e la început, nu are nimic inteligent în ea, dar e un instrument foarte util care abordează bine toate procesele care se bazează pe reguli. Cei care au mizat mai mult pe arhitectul software, pe analist, pe cel care știe să construiască decât pe cel care știe să construiască vor câștiga și nu va dura mult.

Suntem pregătiți să facem față acestei foarte complicate situații adusă de inteligența artificială în peisajul economic, social, politic? Mă tem că aici problema este la nivelul întregului continent, nu doar la nivelul României. Dacă vom încerca să venim cu tot felul de reglementări, să încercăm să blocăm, înseamnă că nu înțelegem că în alte părți ale lumii nu se va întâmpla asta și, la un moment dat, riscăm să ne trezim, un întreg continent, că nu înțelegem ce au făcut ceilalți.

Există riscul ăsta, va trebui să ne opunem tuturor prostiilor. Sper să nu ne trezim că suntem îngenunchiați de blocarea dezvoltării inteligenței artificiale. Nu trebuie să ne fie frică, inteligența artificială nu e inteligență. Deloc! E doar un set de algoritmi care permit reacție rapidă la tot ce înseamnă procese bazate pe reguli. E un simplu instrument. Nu are conștiință de sine. Nu poate face altceva decât să proceseze informații, pe bază de reguli.

Este un simplu instrument, foarte util, care va înlocui locuri de muncă. Dar au mai existat momente de tipul ăsta în istoria umanității, nu avem de ce să ne temem de ea și ar trebui să ne preocupe să dezvoltăm ceva în direcția asta, altfel vom fi în afara oricăror jocuri.

În dialog direct cu deputatul Varujan Pambuccian a intrat fondatorul Factory 4.0, Marius Hărătău, care reprezintă un start-up înființat în urmă cu patru ani și care a ajuns să instruiască peste 2.000 de angajați din industrie și să ofere consultanță pentru mai mult de 100 de companii din industrie.

Marius Hărătău, fondator și CEO Factory 4.0. Sursa: factory40.ro

Este important să avem o strategie pentru că România, dacă discutăm individual, are toate competențele – avem companii, avem resurse, avem expertiză de cea mai înaltă calitate. Dar toate astea sunt ca o orchestră bună care nu are dirijor, atenționează Marius Hărătău.

De reținut câteva denumiri ale unor proiecte din Europa, pentru că toate au un brand: “Industria 4.0” este un brand al Germaniei pentru transformarea industrială a acestei țări care a fost preluat și de altele. În Belgia, există “Made Diffrent”, în Italia există “Impressa 4.0”, în Olanda “Smart Industry”.

De ce sunt create aceste strategii, de ce sunt brand-uite? Pentru că e vorba de leardership și de comunicare, explică Marius Hărătău. Ca orice proiect trebuie comunicat economiei căreia i te adresezi, tocmai pentru a genera vibrația care generează schimbarea. Iar asta nu se face întâmplător, se face pe baza unei strategii, al unui plan care să fie proiect național.

Vorbim de transformare digitală, nu de digitalizare, care a început acum zeci de ani. Noi vorbim azi de coboți, roboți, IA, IOT. Despre asta ar trebui să discutăm și lucrurile nu trebuie să rămână la nivel de discurs teoretic, trebuie transpuse în limbaj comun și transformate în strategii operaționale. Înseamnă un ghid pe care eu, antreprenor, îl iau, mă ajută să mă poziționez corect, identific centre de competență unde pot să mă duc să testez tehnologii pe care să le aduc în companie.

În alte țări, primul pas către a accesa orice formă de finanțare pentru digitalizare este să faci un curs, să înțelegi exact nevoia de transformare digitală. După ce finalizezi cursul primești un voucher pentru consultanță. Cu acesta te adresezi unui specialist care îți creează, folosind instrumentele pe care le-am menționat – noi am creat acest instrument de evaluare a maturității digitale – un road map. Tu îți alegi unde vrei să ajungi și vezi care e gap-ul pe care trebuie să îl umpli. Abia apoi primești dreptul de a aplica la linia de finanțare.

Cum se întâmplă la noi? Se lansează linia de finanțare, consultanții scriu proiectul fără să aibă expertiză în noile tehnologii, recomandă IMM-urilor să își cumpere laptopuri, telefoane mobile performante, server sau alte dispozitive. Asta nu e un mare avantaj, dacă un angajat folosește un laptop de 500 euro sau unul de 2000, performanța lui rămâne aceeași. Toată experiența care există trebuie adusă în zona de strategie.

DIGITALIZAREA CA DEZIDERAT, SAU CA STRATEGIE, PLAN, PROIECTE?

Digitalizare, transformare digitală… adică ce? Comisia Europeană spune așa: tehnologia digitală ne transformă viața. Scopul strategiei digitale a UE este ca această transformare să fie în avantajul cetățenilor și întreprinderilor și să contribuie, în același timp, la crearea unei Europe neutre din punct de vedere climatic până în 2050. Comisia este hotărâtă să transforme actuala perioadă în deceniul digital al Europei. Uniunea trebuie să își consolideze suveranitatea digitală și să-și stabilească propriile standarde în loc să le urmeze pe ale altora, cu un accent clar pe date, tehnologie și infrastructură.

Ce spune Autoritatea Națională pentru Digitalizarea României? Componenta de transformare digitală reprezintă o viziune nouă în sectorul public, pe care Autoritatea dorește să o transpună din mediul de afaceri. Avantajele transformării digitale, precum eficacitate, transparență și simplitate, duc la o productivitate mult mai ridicată a proceselor. Conștientizarea necesității noilor tehnologii de către liderii instituțiilor publice, a adaptării continue la cerințele cetățenilor, serviciile publice online de calitate, sigure și rapide.

Ce zice antreprenoriatul? Mihai Matei, președintele Asociației Patronale a Industriei de Software, a avut la rândul său o intervenție în cadrul conferinței organizate de Curs de Guvernare și a oferit următoarea perspectivă din partea mediului de afaceri: Ce problemă  structurală vedem noi, cred că am spus-o în nenumărate rânduri, este în principal una de viziune, de viziune a țării. În primul rând, cred că ar trebui să definim și noi cum vrem să fie România peste 10-20-30 de ani. Cum să fie? Vrem să ne logăm în sistemele astea, mă refer la digitalizare, vrem să fim o țară educată, în care mergi în tren și toți vorbesc în limba engleză? Vrem să se simtă așa țara? Vrem să avem servicii electronice peste tot, că asta e o întrebare bună. Vrem să fie o țară cosmopolită, plină de artă, concerte, teatre sau vrem să rămânem în această ciorbă care deja s-a răcit a digitalizării?

Mihai Matei, președinte ANIS. Sursa: anis.ro

Răspunsurile ar trebui să vină de la societate, dacă societatea noastră ar fi suficient de educată încât să înțeleagă esența acestor întrebări și să poată formula cerințele ca atare, adică coerent. Mihai Matei a vizat însă în intervenția sa câteva aspecte particulare și a bătut astfel șaua ca să priceapă iapa:

Dacă ne dorim în viitor o România digitală atunci ar fi bine să avem și o industrie care să poată susține această transformare. Cum arată industria de IT acum: a generat aproximativ un sfert din creșterea economică a României, are 8% din PIB și este al doilea cel mai mare exportator de servicii. Fiecare angajat din industria IT mai susține un loc de muncă în economie. E de ani buni, unul dintre motoarele de creștere economică și, foarte important, cu minim ajutor de la stat. Industria IT are capacitate naturală să crească, eu nu știu cum ar arăta dacă chiar am avea un suport real.

În România nu e greu doar să fi părinte, în România e greu să faci business. Dacă vrei să depui acte treci printr-un coșmar birocratic. Avem o birocrație excelentă de secol XVIII. Un alt exemplu: am fost bucuros să văd că la Casa de Pensii există un formular online ca să îți creezi un cont. Am foarte fericit, am completat formularul cu datele mele sperând că urmează să îmi fac cont online. Am primit pe mail formularul generat pe care trebuie să îl printez, să îl semnez și să merg să îl depun. Asta e digitalizarea. Asta ne crește costul de a face o afacere, mă refer și la persoane private și la companii.

De ce se întâmplă asta? Sunt două sisteme în care avem nevoie neapărat de schimbări fundamentale. Avem nevoie de schimbări la legea semnăturii electronice, orice cetățean are nevoie să semneze ușor. Modul în care semnăm noi azi, conform legislației în vigoare, este barbar. Eu vreau ca mama mea, bunica mea să poată semna de pe telefon apăsând două butoane. Nu avem legislație pentru asta, trebuie regândit. Nu avem încă un sistem de identitate electronică.

Există inițiativa cloud-ului guvernamental. Există o parte bună aici, dar în opinia noastră nu va rezolva toate nevoile instituțiilor publice. Acum există o cutumă în instituții să utilizezi sisteme de cloud public, mă refer la servicii oferite de marii jucători: Amazon, Oracle, Google, IBM și alți jucători mai mici. Consumul, se vede și în DESI (indicele european al economiei și societății digitale, n.m.), consumul instituțiilor publice de cloud este foarte mic. E o cutumă că nu putem folosi, deși legislația permite utilizarea acestor servicii.

România după indicele DESI, 2022. Sursa: digital-strategy.ec.europa.eu

De foarte mulți ani România s-a instalat și se complace să băltească pe ultimul loc în clasamentul DESI. În 2022 eram cu indicele la 30,6 puncte, mult sub media europeană de 52,3 puncte. Stăm ceva mai bine la conectivitate (adică avem net cu viteză bună, cum s-ar zice), slab la educarea digitală a capitalului uman și dezastruos la digitalizarea serviciilor publice și la integrarea tehnologiilor digitale.

Referindu-se exact la situația descrisă, Achilleas Kanaris, președintele comitetului pentru economie digitală al AmCham, a făcut următoarea analiză: Problema pe care o sesizez în România – și am experiența altor piețe europene, România este a patra piață în care activez – este că există potențial, suntem în mijlocul maratonului, dar cam pe ultimele locuri. Avem deci o problemă, consider că avem un atlet foarte bine pregătit, capabil să câștige maratonul, dar suntem acum în mijlocul cursei și suntem plasați departe de cel care conduce cursa.

De ce însă este atletul pe ultima poziție? Din cauză că nu avem, cred eu, o strategie și o viziune. Nu avem claritate în ceea ce vrem să facem, ceea ce se traduce în, spun eu, o slabă reglementare și o slabă legislație. Asta ne blochează să ne atingem potențialul. În ultimul an am atins jaloane importante, critice aș spune, prin crearea unui climat de interoperabilitate cu ajutorul infrastructurii cloud care să susțină viitorul peisaj digital al țării.

Facem pași importanți. Rămân puțin la chestiunea cloud-ului pentru a spune că suntem foarte mulțumiți de abordarea actuală a modelului de cloud, ne așteptăm să vedem și componentele acestuia implementate. Pentru noi, aceasta este poarta de acces a sectorului public la soluții de top, iar pentru industrie este ocazia să facă investiții masive în acest proiect semnificativ.

Pasul natural pentru noi este cloud first și crearea deprinderilor digitale în sectorul public. Avem multe reforme la orizont care trebuie îndeplinite, iar PNRR este forța care împinge către aceste reforme. Eu vin dintr-o țară care a trecut printr-o criză foarte gravă (Grecia, n.m.), care ne-a forțat să ne digitalizăm. Și am văzut rezultatele, cât de rapid am progresat îmbrățișând digitalizarea.

Să nu uităm că tranziția digitală este o revoluție, tehnologia avansează exponențial. Cum spuneam, e un maraton și va continua să se simtă ca un maraton. Trucul e să pregătim mai bine atletul să câștige cursa. Eu sunt optimist, în România există potențial și suntem gata să ajutăm ca România să atingă acest potențial. De unde am plecat: teama că dezvoltarea tehnologiilor IT&C și a inteligenței artificiale ne va afecta personal și unde am ajuns: constatăm că nu suntem educați digital, că suntem pe ultimul loc ca societate la acest capitol. Logic, ultima parte o explică pe cea dintâi: ne temem pentru că, de fapt, nu știm, nu stăpânim, nu înțelegem. Ne temem de ce nu cunoaștem și nici nu ne grăbim să rupem cercul vicios educându-ne. Și este păcat.